O divano poa baŕobaro. Le baxtalimata.
1 Kana dikhlea o Isus le manušen, ankăsto po baŕobaro; thai pala so ašilo tele, le jene Lehkă pašile paša Leste.
2 Pala kodea lea te del duma thai te sîkavele kadea:
3 Baxtale kolendar čioŕă ando duxo, kă lengo sî o Thagarimos le čerurengio!
4 Baxtale kolendar kai roven, kă on avena line andeangali!
5 Baxtale kolendar le kovlendar, kă lendi avelale e phuw!
6 Baxtale kolendar bokhale thai trušale pala o bibezexalimos, kă on avena čeailearde!
7 Baxtale kolendar kai miluin, kă len avela le rig milatar!
8 Baxtale kolendar le illesa ujo, kă on dikhăna le Devlles!
9 Baxtale kolendar kai împătisarăn, kă on avena akharde šeave le Devllehkă!
10 Baxtale kolendar kai avena našade anda e doši le bibezexalimasti, kă lengo sî o Thagarimos le čerurengo!
11 Baxtalimos avela tumendar kana, anda Mîŕî doši, le manuši dena tume armaia, našavena tume, thai phenena sako butea jungale thai bičeače pa tumende!
12 Bukurin tume thai vesălin tume, anda kă tumaro potindimos sî baro ande le čeruri; kă sa kadea našadine le prooročen, kai sas mai anglal tumendar.
Le jene sî o lon la phuweako thai e duda
la lumeati.
13 Tume san o lon la phuweako. Ta kana o lon xasarăl pehko gusto, anda soste lela pehkă pale e zor te londearăl? Atunčeara manai lašo khančesko ta te avel šudino avri, thai linčeardo andel pînŕă le manušendar.
14 Tume san e duda la lumeati. Khă četatea thodii pe khă baŕbaro, našti te ašel garadi.
15 Thai le manuši či astarăn e duda kaste thon la tala e balai, ta thon la ando sfešniko, thai dudearăl saorăngo kolengo andoa khăr.
16 Sa kadea te străfeal i tumari duda angla le manuši, ta on te dikhăn tumară laše kărdimata, thai te lăudin le Daddes tumarăs, kai sî andel čeruri.
O pherdimos la Krisako thai le Prooročiengă.
17 Te na patean kă avilem te čioŕarau e Kris or le Proročimata; avilem na te čioŕarau, ta te pherau la.
18 Kă čeačimasa phenau tumengă, sode čiro či nakhăla o čeri thai phuw, či nakhăla či khă divano or khă phadimos literako anda e Kris, anglal te kărdeona sa le butea.
19 Kadea kă, or kon čioŕarăla iekh anda kukola le mai çînora anda kadala mothodimata, thai sîkavela le manušen kadea, avela akhardo o mai çînoro anda o Thagarimos le čerurengo; ta orkon arakhălale, thai sîkavela avrăn te arakhăn le, avela akhardo baro ando Thagarimos le čerurengo.
20 Kă phenau tumengă kă, kana tumaro bibezexalimos či nakhavela o bibezexalimos le sîkaditorengo thai le Farisengo, či khă statosa našti šona tume ando Thagarimos le čerurengo.
Poa mudardimos.
21 Ašundean kă phendea pe kolengă ando puraimos: „Te na mudarăs; orkon mudarălla, perăla tala doši le krisînimasti.”
22 Ta me phenau tumengă kă orkon xoleaol pe pehko phral, perăla tala e doši le krisînimasti; thai orkon phenela pehkă phralehkă: „Dilea!” perăla tala e doši le Staborosti; ta orkon phenela lehkă „Čealadeaona!” perăla tala e doši la iagati le merimasti.
23 Kadea kă, kana nigrăs ti pativ koa altari, thai oče anes tukă godi kă teo phral sî les vareso tusa,
24 mekh ti pativ oče angloa altari, thai jea mai anglal ta împătisao te phralesa; pala kodea av ta an ti pativ.
25 Rode ta împătisao iekhatar te pîrîtoresa, sode čiro san lesa po drom; ta na varesar teo pîrîtori te del tu po vast le krisînitorehko, o krisînitori te del tu po vast le phanditorehko, te šudel tu ande robia.
26 Čeačimasa phenau tukă kă či anklesa oçal ji kana či potinesa o mai palal bišariç.
Pai preakurvia thai o muklimos.
27 Ašundean kă phendea pe kolengă ando puraimos: „Te na preakurvis.”
28 Ta Me phenau tumengă kă i or kon dikhăl ka khă juvli, te del dii late, i preakurvisardea lasa ande pehko illo.
29 Kana kadea ti iakh e čeači kărăl tu te perăs ando bezex ankalavla avri thai šudela tutar; kă sî karing teo mištimos te xasaol iekh anda te kotoriça thai te na avel šudino sa teo stato ande iag le merimasti.
30 Kana teo vast o čeačio kărăl tu te perăs ando bezex, šin les thai šude les tutar; kă sî anda tute mai mišto te xasaol iekh anda te kotoriça, dă sar te šudel pe sa teo stato ande iag le merimasti.
31 Phendea pe pale: „Orkon mekăla pehka romnea, te dela khă lill meklimahko.”
32 Ta Me phenau tumengă kă or kon mekăla pehka romnea, avri numai anda e doši la kurviati, del la zor te arăsăl te preakurvil; thai kon lela la dă romni kola mekli le romestar, preakurvil.
Poa solaxaimos.
33 Ašundean pale kă phendea pe kolengă andoa puraimos: „Te na solaxas bangăs; ta te pherăs angloa Rai le solaxaimata tiră.”
34 Ta Me phenau tumengă: Te na solaxan čidăsar; či po čeri kă sî o skamin le raimahko le Devllehko;
35 či pe phuw, anda kă sî than le pînŕăngo Lehko; či po Ierusalimo, kă si e četatea e mai bari le Thagaresti.
36 Te na solaxas či pe teo šero, kă našti te kărăs khă firo ball parno or kalo.
37 Tumaro dimos duma te avel: „E, e; či, či”; so nakhăl pa kadala divanuri, avel kata kukoa o nasul.
O răbdimos le nasulimahko thai o kamblimos le dušmaiengo.
38 Acuundean kă phendea pe: „Iakh anda iakhate, thai dandd anda danddeste.”
39 Ta Me phenau tumengă: Te na len tume kukolesa kai kărăl tumengă nasul. Ta, orkon malavel tu pa e buka e čeači, amboldenlehkă i e kolaver.
40 Orkon kamel te krisînil pe tusa, thai te lel i ti raxami, mekh lehkă i o gad.
41 Kana zumavela tu varekon te jeas lesa khă tilometro, jea lesa dui.
42 Kolehkă kai mangăl tukă, de les; thai na ambolde le zăia kolehkă kai kamel te lel unjile tutar.
43 Ašundean kă phendea pe: „Te kames te pašes, thai te na dabadikhăs te dušmanos.”
44 Ta Me phenau tumengă: kamen tumară dušmaien, dendumadămišto kolen kai den tume armaia, kărăn mišto kolengă kai čidabadikhăn tume, thai rudin tume anda kukola kai marăn tume thai kai našaven tume,
45 kaste aven le šeave tumară Daddehkă kai sî andel čeruri; kă O kărăl te anklel o kham Lehko i pal nasul i pal laše, thai del brîšind i pal čeače i pal bičeače.
46 Kana kamen numai kukolen kai kamen tume, so potindimos mai ajukărăn? Či kărăn kadea i le bibolde?
47 Thai kana denangli kamblimasa numai tumară phralen, so buti biašundi kărăn? Ta kola kai či patean na kărăn kadea?
48 Tume aven bidošako, pala sar o Dadd tumaro andoa čeri sî bidošako.
Predica de pe munte. Fericirile
(Luca 6:20‑23)1 Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte și, după ce S‑a așezat, ucenicii Lui s‑au apropiat de El. 2 Și ridicându‑Și glasul, a început să‑i învețe zicând:
3 „Ferice de cei săraci în duh ,
căci a lor este Împărăția cerurilor!
4 Ferice de cei ce plâng,
căci ei vor fi mângâiați!
5 Ferice de cei blânzi,
căci ei vor moșteni pământul!
6 Ferice de cei flămânzi și însetați după dreptate,
căci ei vor fi săturați!
7 Ferice de cei milostivi,
căci ei vor avea parte de milă!
8 Ferice de cei cu inima curată,
căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9 Ferice de făcătorii de pace,
căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu!
10 Ferice de cei prigoniți pentru dreptate,
căci a lor este Împărăția cerurilor!
11 Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! 12 Bucurați‑vă și veseliți‑vă, căci răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că tot așa i‑au prigonit și pe profeții care au fost înainte de voi.
Ucenicii sunt sarea pământului și lumina lumii
(Marcu 9:50. Luca 14:34‑35)13 Voi sunteți sarea pământului. Dar dacă sarea își pierde gustul, cum se va face înapoi sărată? Atunci nu mai este bună decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Și lampa nu este aprinsă ca să fie pusă sub obroc, ci este pusă în sfeșnic și le luminează tuturor celor din casă. 16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei , văzând faptele voastre bune, să‑L slăvească pe Tatăl vostru din ceruri.
Împlinirea Legii
17 Să nu credeți că am venit să desființez Legea sau Profeții; am venit nu să desființez, ci să împlinesc. 18 Adevărat vă spun: câtă vreme vor dăinui cerul și pământul, nu va trece nicio iotă sau frântură de literă din Lege înainte ca toate să se fi împlinit. 19 Așa că oricine va strica fie și una din aceste porunci mărunte și‑i va învăța pe oameni astfel va fi considerat cel mai mic în Împărăția cerurilor, dar oricine le va împlini și‑i va învăța pe alții la fel va fi considerat mare în Împărăția cerurilor. 20 Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor!
Despre ucidere
21 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu ucizi ; oricine ucide va da socoteală la judecată.» 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va da socoteală la judecată; oricine‑i va zice fratelui său: «Prostule!» va da socoteală înaintea Sinedriului; iar oricine‑i va zice: «Nebunule!» va sfârși în focul gheenei. 23 Așadar, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă‑ți darul acolo, înaintea altarului, mergi mai întâi să te împaci cu fratele tău și apoi vino să‑ți aduci darul! 25 Caută să te împaci degrabă cu potrivnicul tău, cât timp ești cu el pe drum, ca nu cumva acesta să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul – pe mâna temnicerului și să fii aruncat în temniță. 26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei da înapoi și ultimul bănuț .
Despre adulter
27 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu săvârșești adulter. » 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s‑o poftească a și săvârșit adulter cu ea în inima lui. 29 Dacă ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate‑l și aruncă‑l de la tine! Este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale decât să‑ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Și dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai‑o și arunc‑o de la tine! Este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale decât să‑ți fie aruncat tot trupul în gheenă.
Despre divorț
(Matei 19:9. Marcu 10:11‑12. Luca 16:18)31 S‑a zis de asemenea: «Oricine își va lăsa soția să‑i dea un act de despărțire .» 32 Dar Eu vă spun că oricine își lasă soția din alt motiv decât desfrâul o face să săvârșească adulter. Și cine se căsătorește cu cea lăsată săvârșește adulter.
Despre jurământ
33 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime : «Să nu juri strâmb , ci să‑ți împlinești juruințele față de Domnul.» 34 Dar Eu vă spun: să nu jurați deloc; nici pe cer , fiindcă este tronul lui Dumnezeu , 35 nici pe pământ , fiindcă este reazem pentru picioarele Lui , nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui Împărat . 36 Să nu juri nici pe capul tău, fiindcă nu poți face un singur fir de păr alb sau negru. 37 Cuvântul vostru să fie: «Da, da; nu, nu.» Ce trece peste acestea vine de la Cel Rău.
Despre răzbunare
(Luca 6:29‑30)38 Ați auzit că s‑a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. » 39 Dar Eu vă spun: să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci, dacă te lovește cineva peste obrazul drept, întoarce‑i‑l și pe celălalt! 40 Celui ce vrea să se judece cu tine ca să‑ți ia cămașa, lasă‑i și haina! 41 Dacă te silește cineva să mergi o milă , mergi cu el două! 42 Celui ce‑ți cere dă‑i, iar celui ce vrea să se împrumute de la tine nu‑i întoarce spatele!
Iubirea vrăjmașilor
(Luca 6:27‑28Luca 32‑36)43 Ați auzit că s‑a zis: «Să‑l iubești pe aproapele tău și să‑l urăști pe vrăjmașul tău.» 44 Dar Eu vă spun: iubiți‑vă vrăjmașii, [binecuvântați‑i pe cei ce vă blestemă, faceți‑le bine celor ce vă urăsc] și rugați‑vă pentru cei ce [vă asupresc și] vă prigonesc, 45 ca să fiți fiii Tatălui vostru din ceruri; fiindcă El face să răsară soarele Lui și peste cei răi, și peste cei buni și dă ploaie și peste cei drepți, și peste cei nedrepți. 46 Dacă îi iubiți numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aveți? Nu fac la fel și vameșii? 47 Și dacă îi îmbrățișați numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiți deci desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru ceresc este desăvârșit!