Pa le krisa zurale. E beli thai o sulum. Le butea le sfinçome.
1 Na krisânin, kaste na aven krisînime.
2 Kă savea krisasa krisînin, avena krisînime; thai savea măsurasa măsurina, măsurila pe tumengă.
3 Sostar dikhăs tu o sulum anda e iakh te phralesti, thai či dikhăs lino samasa kai beli anda ti iakh?…
4 Or, sar phenes te phralehkă: „Mekhma te ankalavau o sulum anda ti iakh, kana oče, tu sî tu khă beli ande tiri.
5 Athaitorina, ankalau mai anglal e beli anda ti iakh, thai atunčeara dikhăsa mišto te ankalaves o sulum anda e iakh te phralesti.
6 Te na den le juklengă le butea le sfinçome, thai te na šuden le mărgăritarea tumară angla le bale, ta na varesar te ušteaven le andel pînŕă, thai te ambolden pe te phagăn tume.
O bešlimos ando rudimos.
7 Mangăn, thai dela pe tumengă; roden thai arakhăna; marăn, thai pîtărdeola pe tumengă.
8 Kă or kon mangăl, lel; kon rodel, arakhăl; thai kukoa kai marăl, pîtărdeol pe lehkă.
9 Kon sî o manuši kodoa maškar tumende, kai, kana lehko šeau mangăl khă manŕo, te del les khă baŕ?
10 Or, kana mangăl khă mašo, te del les khă sap?
11 Ta, kana tume, kai san jungale, jeanen te den pativa laše tumară šeavengă, sodença mai but o Dadd tumaro, kai sî andel čeruri, dela butea laše kolengă kai mangăn Lestar?
12 Sa so kamen te kărăn tumengă le manuši, kărăn lengă i tume sa kadea; kă ande kadea sî astardi e Kris thai le Prooročimata.
O udar o tang.
13 Šon tume po udar o tang. Kă bufli sî e poarta, buflo sî o drom kai nigrăl koa xasarimos, thai but sî kukola kai jean pe leste.
14 Ta tang sî e poarta, tang sî o drom kai nigrăl kai čivava, thai xançî si kukola kai arakhăn les.
Le prooročea le xoxamne.
15 Arakhăn tume anda le prooročea le xoxamne. On aven tumende xureade ande le çoale bakreangă, ta andral sî varesar ruw kai čiorăn.
16 Prinjeanena le pala le roduri lengă. Tiden le manuši drakha anda le kanŕă, or smoichine anda le kanŕă?
17 Sa kadea, or sao kašt lašo kărăl roduri laše, ta o kašt o bilašo kărăl roduri bilaše.
18 O kašt o lašo či kărăl roduri bilaše, či o kašt o bilašo či kărăl roduri laše.
19 Orsao kašt, kai či kărăl roduri laše, sî šindino thai šudino ande iag.
20 Kadea kă pala le roduri lengă prinjeanena le.
O khăr vazdino po kotorlebaŕbarăhko.
21 Na orkon phenel Mangă: „Raia, Raia!” šola pe ando Thagarimos le čerurengo, ta kukoa kai kărăl o kamimos Mîŕă Daddehko kai sî ande le čeruri.
22 But phenena Mangă ando des kodoa: „Raia, Raia! Či prooročisardeam ame ando Anau Tiro? Či ankaladeam ame beng ande Teo Anau? Thai či kărdeam ame but minunea ande Teo Anau?”
23 Atunčeara phenaua lengă ujes: „Čiăkhdata či prinjeandem tume; dureon Mandar, tume kai kărăn buti bilakrisako.”
24 Anda kodea, orkon ašunel kadala divanuri Mîŕă, thai kărăle, ameaua les khă manušesa krisasa, kai vazdea pehkă o khăr po kotorlebaŕăbarăhko.
25 Dea o brîšind, aviline le paia, phurde le bravallea thai marde ando khăr kodoa, ta o či pelo tele, anda kă sas les e temelia po kotorlebaŕăbarăhko.
26 Ta orkon ašunel kadala divanuri Mîŕă, thai či kărăle, avela amino khă manušesa bikrisako, kai vazdea pehkă o khăr pe tišai.
27 Dea o brîčind, avile ăl paia, phurdine le bravallea thai maladea ando khăr kodoa: o pelo tele, thai o pelimos sas lehkă baro.”
28 Pala so isprăvisardea o Isus le divanuri kadala, le manuši ašile mirime anda Lehko sîkaimos;
29 kă O sîkavelas le sar iekh kai sas les zor, na sar sîkavenas le lengă sîkaditorea.
Despre judecarea semenilor
(Luca 6:37‑38Luca 41‑42)1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați! 2 Căci cu ce judecată judecați, cu aceea veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, dar la bârna din ochiul tău nu te uiți? 4 Sau cum îi poți spune fratelui tău: «Lasă‑mă să scot paiul din ochiul tău» și, când colo, tu ai o bârnă în al tău? 5 Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău!
6 Să nu dați câinilor ce este sfânt și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva porcii să le calce în picioare, iar câinii să se întoarcă și să vă sfâșie.
Perseverența în rugăciune
(Luca 11:9‑13)7 Cereți , și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide! 8 Căci oricine cere primește, cine caută găsește, iar celui ce bate i se deschide. 9 Cine din voi , dacă‑i cere fiul său pâine, îi dă o piatră? 10 Sau, dacă‑i cere un pește, îi dă un șarpe? 11 Deci dacă voi, care sunteți răi, știți să le dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru din ceruri le va da lucruri bune celor ce I le cer!
12 Tot ce vreți să vă facă vouă oamenii faceți‑le și voi lor, căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Profeții!
Poarta cea strâmtă
(Luca 13:24)13 Intrați pe poarta cea strâmtă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea, 14 dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Profeții mincinoși
(Luca 6:43‑44)15 Fiți cu băgare de seamă la profeții mincinoși, care vin la voi îmbrăcați în piei de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori! 16 După roadele lor îi veți recunoaște. Oare se culeg struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20 Așa că după roadele lor îi veți recunoaște.
Lucrătorii nelegiuiți
(Luca 13:25‑27)21 Nu oricine‑Mi zice: «Doamne , Doamne!» va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu din ceruri. 22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n‑am profețit noi în Numele Tău? N‑am scos noi demoni în Numele Tău? Și n‑am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23 Atunci le voi spune deschis: «Niciodată nu v‑am cunoscut; plecați de la Mine, voi care lucrați fărădelege! »
Casa zidită pe stâncă
(Luca 6:46‑49)24 De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le împlinește se va asemăna cu un om chibzuit, care și‑a zidit casa pe stâncă. 25 A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și s‑au năpustit asupra casei, dar ea nu s‑a prăbușit, pentru că avea temelia pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le împlinește se va asemăna cu un om nechibzuit, care și‑a zidit casa pe nisip. 27 A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea; ea s‑a prăbușit, și prăbușirea i‑a fost mare.” 28 După ce a sfârșit Isus aceste cuvântări, mulțimile au rămas uimite de învățătura Lui, 29 fiindcă El îi învăța pe oameni ca unul care avea autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.