Le Israeliçea marăn pe le Kanaaniçănça.
1 O thagar le Aradohko, khă Kanaanito, kai bešelas karingavelodes, ašundea kă o Israel avel po drom o Atarim. O mardilo le Israelosa, thai lea but astarde andoa mardimos.
2 Atunčeara o Israelo kărdea le Raiehkă khă solaxaimos, thai phenedea: „Te desa kadale poporos ande mîŕă vast mudaraua le saorăn lengă četăçănça.”
3 O Rai ašundea o mui le Israelohko, thai dea le Kanaaniçăn ande lehko vast. Le Israieliçea mudardele saorăn, len thai lengă četăçi; thai o than kodoa dine les anau Xorma (Mudardimos dă sa).
Le sap le iagale.
4 Teleardea kata o baŕbaro o Xor po drom kai jeal karing e Marea e Lolli, kaste denroata o čem le Edomohko. O poporo xasardea pehko răbdimos po drom
5 thai dea duma ande xolli Le Devllesti thai ande xolli le Moiasati: „Anda soste ankaladean ame andoa Ejipto, kaste meras ande pustia? Kă nai či manŕo, či pai, thai greçosailo amaro sufleto anda o xabe kadoa o čioŕo.”
6 Atunčeara o Rai tradea poa poporo varesar sap iagale, kai xale o poporo, kadea kă mulle but manuši andoa Israelo.
7 O poporo avilo koa Moise, thai phendea: „Bezexardeam, kă deam duma xolleasa karing o Rai, thai karing tute. Rudisao le Raiehkă, kaste durearăl amendar kadala sap.” O Moise rudisai'lo andoa poporo.
8 O Rai phendea le Moisaskă: „kăr tukă khă sap iagalo, thai amblau les kha beleatar; orkon avela xalo, thai dikhăla karing leste, traila.”
9 O Moise kărdea khă sap xarkuno, thai thodea les ande khă beli; thai orkon sas xalo khă sapestar, thai dikhă las karing o sap la xarkumako, trailas.
Aver phirimata le Israeliçăngă.
10 Le šeave le Israelohkă telearde, thai arăsle ando Oboto.
11 Telearde anda o Oboto, thai arăsle ando Iie-Abarim, ande pustia angloa Moabo, karing anklelokham.
12 Oçal telearde thai arăsle ande xar e Zered.
13 Oçal telearde thai arăsle înteal le Arnonostar, kai thavdel anda e pustia, ankăstindoi anda le phuwea le Amoriçianengo, kă o Arnono kărăl e phuw le Moabosti, maškar o Moabo thai le Amoriçea.
14 Anda kodea phenel pe ando lill le Mardimatăngo le Raiehko:
„Vaxeb în Sufa,
Le paia le Arnonulohkă,
15 Thai le thavdimata le paiengă,
Kai tinzon pe karing o Ar thai azban pe
La phuweasa le Moabohkă”
16 Oçal telearde ando Beero (Xaing). Ka kadea xaing o Rai phendea le Moisaskă: „Tide o poporo, thai dava le pai.”
17 Atunčeara dilabaia o Israelo e dili kadea:
„Huti, xaingă! Dilaban ande pativ lati!
18 E xaing, kai xunadela ăl mai bară le poporohkă,
Le rovllesa le nigărimahkă, le rovlleança lengă!”
Anda e pustia kadea gălinetar ande Matana,
19 koa Naxalielo; andoa Naxalielo, ando Bamoto;
20 andoa Bamot, ande xar anda o islazo le Moabohko, ando gor le baŕăbarăhko Pisga, kai rodel karing e pustia.
O Sixon thai o Og.
21 O Israel tradea solea koa Sixono, o rano le Amoriçinengo, kaste phenen lehkă:
22 „Mekh ma te nakhau anda teo čem, či šoas ame či andel phuwea, či andel răza, thai či peasa či pai anda le xainga; nikrasa o drom o rano, ji pune nakhasa anda tiră phuwea.”
23 O Sixono či muklea le Israelos te nakhăl anda lehko čem. O Sixono tidea sa o poporo, thai ankăsto angloa Israelo, ande pustia. Avilo koa Iaxăço, thai mardea pe le Israelosa.
24 O Israelo mardea les le askuçimasa la sabiako thai lea lehko čem kata o Arnono ji koa Iaboko, ji kai phuw le šeavendi le Amonohkă; kă e phuw le šeavengă le Amonohkă sas zureardi.
25 O Israelo lea sa le četăçi kodola, thai thodea pe ande sa le četăçi le Amoriçengo, ando Xesbono thai ande sea le gava paša leste.
26 Kă o Xesbono sas e četatea le Sixonosti, o thagar le Amoriçinengo. O teleardeasas mardimasa le thagaresa dăanglal le Moabohko, thai leasas sa lehko čem ji koa Arnono.
27 Anda kodea phenen le poeçea:
„Xaidan ando Xesbono!
Te vazdelel pe pale thai te zureaol e četatea le Sixonosti.
28 Kă ankăsti khă iag andoa Xesbono,
Khă iag anda e četatea le Sixonosti,
Thai phabardea le Ar-Moabos,
Le bešlitoren le učimatăngo le Arnonohkă.
29 Au tutar, Moabona!
San xasardo, o poporo le Chemošehko!
O kărdea pehkă šeaven našlitorea,
Thai pehkă šeian dea le roabe
Le Sixonohkă, o thagar le Amoriçnengo.
30 Ame šudeam le săjetença pa lende:
Anda o Xesbrono ji ande o Dibono sa sî mudardino;
Pustisardeam ji koa Nofaxo,
Kai tinzol pe ji ande Medeba.”
31 O Israelo thodea pe kadea ando čem le Amoriçnengo.
32 O Moise tradea te dikhănčioreal o Iaezero. Line le gava kai nikărăns lestar, thai našadine le Amoriçanen kai mai sas ande lende.
33 Parugline pala kodea o drom, thai ankăste po drom kai nigărăl ando Basano. O Og, o thagar le Basanohko, ankăsto lengă anglal, sa pehkă poporosa, kaste marăn pe lença ando Edreio.
34 O Rai phendea le Moisahkă: „Na dara lestar, kă dau les ande te vast, les thai sa lehko poporos, thai sa lehko čem; te kărăs lehkă sar kărdean le Sixonohkă, o thagar le Amoriçanengo, kai bešelas ando Xesbono.”
35 Thai on mardine les, les thai lehkă šeaven, ta či mukle te skăpil či barem iekh, thai thodine o vast pe lehko čem.
Israeliții, în luptă cu canaaniții
1 Regele Aradului, un canaanit care locuia în Neghev, a auzit că Israel vine pe calea Atarim. El s‑a luptat cu fiii lui Israel și a luat prinși de război dintre ei. 2 Atunci , Israel I‑a făcut DOMNULUI o juruință și a zis: „Dacă vei da poporul acesta în mâinile mele, îi voi nimici cu desăvârșire cetățile.” 3 DOMNUL a auzit glasul lui Israel și i‑a dat pe canaaniți în mâinile lui. Israeliții i‑au nimicit cu desăvârșire pe ei și cetățile lor, și locul acela l‑au numit Horma.
Șerpii veninoși și șarpele de aramă
4 Au plecat de la muntele Hor pe calea spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edomului. Poporul și‑a pierdut răbdarea pe drum 5 și a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „Pentru ce ne‑ați suit din Egipt: ca să murim în pustiu? Căci nu este pâine, nu este apă și ni s‑a scârbit sufletul de această hrană proastă!” 6 Atunci, DOMNUL a trimis împotriva poporului niște șerpi veninoși, care au mușcat poporul, așa încât au murit mulți oameni din Israel. 7 Poporul a venit la Moise și i‑a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva DOMNULUI și împotriva ta. Roagă‑te DOMNULUI ca să îndepărteze de la noi șerpii!” Moise s‑a rugat pentru popor. 8 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Fă un șarpe veninos și atârnă‑l de o prăjină; oricine este mușcat și privește spre el va trăi.” 9 Moise a făcut un șarpe de aramă și l‑a atârnat pe o prăjină; oricine era mușcat de șarpe și privea spre șarpele de aramă trăia.
Alte călătorii ale israeliților
10 Fiii lui Israel au plecat și au poposit la Obot. 11 Au plecat din Obot și au poposit la Iie‑Abarim, în pustiul din marginea Moabului, spre răsăritul soarelui. 12 De acolo au plecat și au poposit în valea Zered. 13 De acolo au plecat și au poposit dincolo de Arnon, care curge prin pustiu, ieșind din hotarele amoriților, căci Arnonul este hotarul Moabului, între Moab și amoriți.
14 De aceea se zice în Cartea Războaielor DOMNULUI:
„Vaheb în Sufa și vadurile Arnonului
15 și coastele vadurilor care se întind înspre Ar
povârnite spre hotarul lui Moab.”
16 De acolo s‑au dus spre Beer, fântâna despre care DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Strânge poporul și le voi da apă!” 17 Atunci, Israel a cântat cântarea aceasta:
„Țâșnește, fântână! Cântați în cinstea ei!
18 Fântâna pe care au săpat‑o mai‑marii,
pe care au adâncit‑o nobilii poporului,
cu sceptrul , cu toiegele lor!”
Din pustiul acesta s‑au dus spre Matana; 19 din Matana, spre Nahaliel; din Nahaliel, spre Bamot; 20 din Bamot, spre valea din câmpia Moabului, aproape de vârful Pisga, ce străjuiește ținutul sterp .
Luptele cu Sihon și Og
21 Israel a trimis soli la Sihon, regele amoriților, zicând: 22 „Lasă‑mă să trec prin țara ta; nu ne vom abate nici prin ogoare și vii și nu vom bea nici apă din fântâni; vom ține drumul regal, până vom trece de hotarele tale.” 23 Sihon nu i‑a îngăduit lui Israel să treacă prin hotarele sale, ci a strâns tot poporul și a ieșit înaintea lui Israel în pustiu. A venit la Iahaț și s‑a luptat cu Israel. 24 Israel l‑a trecut prin ascuțișul sabiei și a luat în stăpânire țara de la Arnon până la Iaboc, până la hotarul fiilor lui Amon, căci hotarul fiilor lui Amon era întărit. 25 Israel a luat toate cetățile acelea și s‑a așezat în toate cetățile amoriților, în Heșbon și în toate satele sale. 26 Căci Heșbonul era cetatea lui Sihon, regele amoriților. El se războise cu regele de mai înainte al Moabului și‑i luase toată țara până la Arnon. 27 De aceea zic poeții:
„Veniți la Heșbon! Zidiți‑l din nou!
Întăriți cetatea lui Sihon!
28 Căci un foc a ieșit din Heșbon,
o flacără din Chiriat‑Sihon,
și a mistuit Arul Moabului,
pe stăpânii înălțimilor Arnonului.
29 Vai de tine, Moab!
Ești nimicit, popor al lui Chemoș !
El i‑a făcut pe fiii lui fugari,
și pe fetele lui i le‑a dat roabe
lui Sihon, regele amoriților.
30 Noi am aruncat cu săgețile asupra lor:
din Heșbon până la Dibon,
am pustiit până la Nofah,
care este lângă Medeba.”
31 Israel s‑a așezat astfel în țara amoriților. 32 Moise a trimis să iscodească Iazerul . Au luat satele lui și i‑au izgonit pe amoriții care erau în ele. 33 Apoi s‑au abătut din drum și s‑au suit pe calea Bașanului. Og , regele Bașanului, le‑a ieșit înainte cu tot poporul lui, ca să facă război cu ei la Edrei. 34 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci îl dau în mâinile tale, împreună cu tot poporul și toată țara lui; să‑i faci cum i‑ai făcut lui Sihon, regele amoriților, care locuia la Heșbon.” 35 Și ei i‑au bătut pe el, pe fiii lui și tot poporul lui, nelăsând să scape niciunul măcar, și le‑au luat în stăpânire țara.