O našaimos kolengo marime.
1 O Rai dea duma le Moisahkă, thai phendea:
2 „Motho le šeavengă le Israelohkă te našaven anda e tabara orsave leprosos, thai orkas sî les khă šudimos sămînçako, sau sî dino thodindoi o vast pe khă mullo.
3 Avena rom avena romnea, te ankalaven le avri anda e tabăra; te ankalaven le avri, kaste na maril pe e tabara ando maškar saveako sî Ma Man o bešlimos.”
4 Le šeave le Israelohkă kărdine kadea, thai ankalade le avri anda e tabăra; sar motodeasas le Moisahkă o Rai, kadea i kărde le šeave le Israelohkă.
O potindimos andoa čiorimos.
5 O Rai dea duma le Moisahkă, thai phendea:
6 „Phen le šeavengă le Israelohkă: Kana khă murši or khă romni bezexarăla angla pehko pašo, kărdindoi khă ušteaimos krisako angloa Rai, thai kărdeola pe došalo,
7 te phenel pesti bezex, thai te del parpale orta sa o potindimos la buteako lino anda maškarimata nepativale, thodindoi e panji rig; te deles ka kukoa anda sao kărdi'lo došallo,
8 Kana nai khonikh saves te aveles čeačio te lel parpale e buti lini anda maškarimata nepativale, e buti kodea te amboldel pe koa Rai, koa rašai, avri anda o bakro adino sar jertfa iertimasti savesa kărdeola pe iertimos anda kukoa o došallo.
9 Orsavi pativ vazdii anda le butea dine le Raiehkă le šeavendar le Israelohkă, te avel le rašasti, savehkă sî lehkă andine.
10 Le butea dine le Raiehkă sî te aven le rašahkă: sa so dela pe le rašahkă, lehkă te aven.”
O pai la geloziako.
11 O Rai dea duma le Moisahkă, thai phendea:
12 „De duma le šeavengă le Israelohkă, thai phen lengă: Kana bezexarăl e romni varekasti angla pehko rom, thai sî lehkă bipateamni;
13 kana aver sovel lasa, thai e buti sî garadi lakă romestar; kana oi prikăjisaili ando čioŕimos, bi te avel vokh dikhlino kontra lati, thai bi te avel astardi ando fapto;
14 thai kana lako rom sî astardo khă duxostar geloziako thai sî les godeaimata pa lesti romni, kai či prikăjisaili;
15 o manuši kodoa te anel pehka romnea koa rašai, thai, sar pativ xabenesti anda late, te anel o dešto rig anda khă efa lulludeati aŕăsti orzohko; te na šorăl zetino pe late, thai te na thol tămîia pe late, kă koadea sî khă patv xabenesti adino anda e gelozia, khă pativ sîkaimahko, kai sîkavel khă bezexalimos.
16 O rašai te pašol, thai te thola te bešel ande pînŕănde angloa Rai.
17 O rašai te lel pai sfinçome ande khă vaso phuweako; te lel phuw andai çăra telal thai te thol ando pai.
18 O rašai te thol la juwlea te bešel ande pînŕănde angloa Rai; te mekăl o šero la romneako šernango, thai te thol lakă andel vast e pativ le xabenesti andino anda o sîkaimos, e pativ le xabenesti andino anda e gelozia; o rašai te aveles andel vast le paia le kărkă andimahkă le armaiangă.
19 O rašai te thol la juwlea te solaxal, thai te phenel: „Kana či khă manuši či suto tusa, thai kana, avindoi tala e zor te romesti, či deanturigate lestar kaste maristu avrăsa, te na kărăn tukă či khă nasul kadala paia kărkă le arman andimahkă!
20 Ta kana, avindoi tala e zor te romesti, deanturigate lestar thai marisailean, thai kana aver manuši sar te rom suto tusa,
21 thai o rašai te thol la juwlea te solaxal khă solaxaimasa thai armaiasa, thai te phene lakă: „O Rai te kărăl tu te arăsas khă arman thai khă prikaza ando maškar te poporohko, kărdindoi te šuteol teo beči thai te phuteol teo păŕ,
22 thai le paia kadala la arman andimahkă te šon pe ande te xurdimata, kaste kărăn te phuteol teo păŕ thai te šuteol teo beči!” Thai e juwli te mothol: „Amino! Amino!”
23 O rašai te ramol kadala armaia ande khă lill, thai pala kodea te khosăle le paiença le kărkănça.
24 Thai te del la juwlea te pel le paia le kărkă la armakă andine; thai le paia andimahkă la armaiakă šona pe ande late thai anenalakă o kărtimos.
25 O rašai te lel anda le vast la juwleakă e pativ le xabenesti andino anda e gelozia, te lăgănil e pativ ande khă rig thai ande kolaver angloa Rai, thai te aneles po altari.
26 Pala kodea o rašai te lel khă dukhum anda e pativ kadea, sar andimahko godi, thai te phabarăles po altari. Pala kodea, te del la juwlea te pel le paia.
27 Pala so delala te pel le paia, kana oi marisaili thai sas bipateamahko lakă romehkă, le paia andimahkă la armaikă šona pe ande late, thai denala o kărtimos; o păŕ lako phuteola, lako šoldo šuteola, thai e juvli kadea avela khă arman ando maškar lakă poporohko.
28 Ta kana e juwli či marisaili thai sî bimarime, avela bi astardimahko, thai avena la šeave.
29 Kadea sî e lejea pa e gelozia, anda dičimos kha juwleako, kai sî tala e zor pesti romesti, kana perăl thai maril pe,
30 thai andoa dičimos kana khă murši, pherdo duxo geloziako, sî les atearimata pa lesti romni: o rašai te thol la te bešel ande pînŕănde angloa Rai, thai te kărăl lakă orta kadea pala e kris kadea.
31 O murši avela bi lino došako, ta e juwli kodea lella pesti doši lakă bezexalimasti.”
Izgonirea celor necurați
1 DOMNUL i‑a vorbit lui Moise astfel: 2 „Poruncește‑le fiilor lui Israel să‑i trimită în afara taberei pe orice lepros , pe oricine are o scurgere de sămânță și pe oricine este pângărit din pricina unui trup neînsuflețit ; 3 fie bărbat, fie femeie, să‑i trimiteți în afara taberei, ca să nu pângărească tabăra, în mijlocul căreia locuiesc Eu.” 4 Fiii lui Israel au făcut întocmai și i‑au trimis în afara taberei; fiii lui Israel au făcut întocmai cum i‑a spus DOMNUL lui Moise.
Despăgubirea pentru păcat
5 DOMNUL i‑a vorbit lui Moise astfel: 6 „Spune‑le fiilor lui Israel: «Dacă un bărbat sau o femeie va păcătui față de un om, arătând necredincioșie față de DOMNUL, și sufletul acela se va face astfel vinovat, 7 să‑și mărturisească păcatul pe care l‑a făcut, să dea o despăgubire completă, să adauge a cincea parte și să dea întreaga sumă celui față de care s‑a făcut vinovat. 8 Dacă cel păgubit nu are o rudă căreia să i se dea despăgubirea, aceasta să‑I revină DOMNULUI, adică preotului, în afară de berbecul ispășirii, cu care se va face ispășire pentru el. 9 Orice dar adus preotului din lucrurile închinate de fiii lui Israel al lui să fie. 10 Orice lucru închinat al lui să fie: orice i se va da preotului al lui să fie.»”
Legea pentru cazurile de gelozie
11 DOMNUL i‑a vorbit lui Moise astfel: 12 „Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Dacă un bărbat are o soție care a călcat strâmb și i‑a fost necredincioasă 13 și alt bărbat s‑a culcat cu ea , s‑a împreunat cu ea fără să știe bărbatul ei, dar ea a tăinuit, deși s‑a pângărit, fără să fie vreun martor împotriva ei, căci n‑a fost prinsă în fapt, 14 și dacă peste bărbatul ei vine un duh de gelozie și este gelos pe soția lui care s‑a pângărit sau vine peste el un duh de gelozie și este gelos pe soția lui care nu s‑a pângărit, 15 atunci bărbatul să‑și aducă soția la preot. Ca dar pentru ea, să aducă a zecea parte dintr‑o efă de făină de orz; să nu toarne untdelemn peste ea și să nu pună tămâie peste ea, căci aceasta este o ofrandă pentru gelozie, o ofrandă de aducere aminte, care amintește o fărădelege.
16 Preotul s‑o apropie și s‑o pună să stea în picioare înaintea DOMNULUI. 17 Apoi să ia apă sfântă într‑un vas de pământ, să ia praf de pe podeaua Lăcașului și să‑l pună în apă. 18 Să o înfățișeze înaintea DOMNULUI, să‑i descopere capul și să‑i pună în mâini o ofrandă de aducere aminte, o ofrandă pentru gelozie, iar în mâna preotului să fie apa aducătoare de blestem amar. 19 Preotul să o pună să jure și să‑i zică: ‘Dacă niciun bărbat nu s‑a culcat cu tine și dacă, fiind sub autoritatea bărbatului tău, nu ai călcat strâmb, pângărindu‑te, să nu‑ți facă niciun rău această apă aducătoare de blestem amar! 20 Dar dacă, fiind sub autoritatea bărbatului tău, ai călcat strâmb, pângărindu‑te, și alt bărbat decât bărbatul tău s‑a culcat cu tine’ 21 – și preotul să o pună pe femeie să se jure cu blestem și să îi zică: ‘DOMNUL să te facă să ajungi de blestem și de pomină în mijlocul poporului tău, DOMNUL să facă să ți se usuce coapsa și să ți se umfle pântecele, 22 iar această apă aducătoare de blestem să intre în măruntaiele tale, să‑ți umfle pântecele și să‑ți usuce coapsa!’ Și femeia să zică: ‘Amin! Amin!’ 23 Preotul să scrie într‑o carte blestemele acestea și să le șteargă cu apa amărăciunii, 24 ca să‑i dea femeii să bea apa aducătoare de blestem amar, iar apa aducătoare de blestem amar să intre în ea și să‑i pricinuiască amărăciune. 25 Preotul să ia din mâna femeii ofranda pentru gelozie, să legene ofranda înaintea DOMNULUI și s‑o aducă pe altar. 26 Apoi să ia un pumn din ofranda ei de aducere aminte, să îl pună să fumege pe altar, după care să‑i dea femeii să bea apa.
27 După ce i‑a dat să bea apa, se va întâmpla astfel: dacă ea s‑a pângărit și i‑a fost necredincioasă bărbatului ei, când va intra în ea, apa aducătoare de blestem îi va pricinui amărăciune; pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca, și femeia va fi de pomină în mijlocul poporului ei. 28 Dar, dacă femeia nu s‑a pângărit, ci este curată, va rămâne nevătămată și va putea rămâne însărcinată. 29 Aceasta este legea geloziei pentru femeia care, fiind sub autoritatea bărbatului ei, calcă strâmb și se pângărește, 30 precum și pentru bărbatul peste care vine un duh de gelozie și care este gelos pe nevasta lui: preotul s‑o pună să stea în picioare înaintea DOMNULUI și să‑i facă după toată legea aceasta. 31 Bărbatul va fi fără vină, dar femeia aceea își va purta vina.»”