O phendimos.
1 O Pavelo, robo le Isus Kristosohko, akhardo te avel apostolo, thodino rigate kaste vestil e LašiVestea le Devllesti,
2 savi šinadeasas la mai anglal andal Prooročea Pehkă andeo LillaleDevlehkă.
3 Oi dikhăl Lehkă Šeaves, kărdino andai sămînça le Davidosti, ande so dičiol o stato,
4 ta ande so dikhăl o duxo le sfinçomahko čeačiado zorasa kă sî o Šeau le Devllehko, ando juvindimos le mullengo;
5 anda sao leam o xaro thai e apostolia, kaste anas, andoa Anau Lehko, koa ašundimos le pateaimahko sa le Neamuren,
6 maškar save san i tume, kola akharde te aven le Isus Kristosohkă.
7 Kana, tumengă saoŕăngă kai san i tume but kambline le Devllestar ande Roma, akharde te aven sfinçea: Xaro thai pačea, katoa Dell, amaro Dadd, thai kata o Rai o Isus Kristoso!
O Pavelo thai le kreštinea andai Roma.
8 Mai anglal naisaru le Devllehkă mîŕăhkă, andoa Isus Kristoso, anda tumende saoŕă, kă o pateaimos tumaro sî ašundino ande sai lumea.
9 O Dell, savehkă kandau Lehkă ando duxo muŕo, ande LašiVestea Lehkă Šavesti, sî mangă dikhlitorii kă dau tume duma biatărdimahko andel rudimata mîŕă,
10 thai mangau, andoa kamimos le Devllehko, te avel ma andogor o baxtalimos te avau tumende.
11 Kă kamau te dikhau tume, kaste dau tume vo khă patiu duxovničisko andoa zuralimos tumaro,
12 or mai iekhatar, kaste zureaoas andekhthan ande tumaro maškar, andoa pateaimos, kai same andekhthan, i tumen thai i man.
13 Či kamau te na jeanen, phralalelor, kă, mai butivar sas ma dă gîndo te avau tumende, kaste tidau vokh rodo maškar tumende, sar maškar le kolaver neamuri, ta sî mas lopînzîme ji akana.
14 Me sîm unjile i le Grečengă thai i le Barbarengă, thai kolengă le sîkade, thai kolengă le bisăkade.
15 Kadeadar, ande so dikhăl ma man, sî ma khă kamblimos juvindino te vesti tumengă e LašiVestea tumengă kolengă andai Roma.
O bibezexalimos lel pe andoa pateaimos.
16 Kă mangă nai mangă lajeau la LašeaVesteatar le Kristososti; anda kă oi sî e zor le Devllest andoa skăpimos sakoiekhăhkă kai pateal: mai anglal le Iudeohkă, pala kodea le Grekohkă;
17 anda kă ande late sî dinirigate khă bibezexalimos, kai del les o Dell, andoa pateaimos thai kai nigrăl koa pateaimos, pala sar sî ramome: „Kukoa o bibezexalo traila ando pateaimos.”
O ašimos la bezehako le manušengo.
18 E xolli le Devllesti sîkadeola pe andoa čerii pa sako nepativalimos le Devllehko thai pa bikrisako le manušendi, kai staxon o čeačimos ande lengă bandea krisa.
19 Anda kă so dašti prinjeanel pe poa Dell, sî lengă dinorigate ande lende, kă sas lengă sîkado le Devllestar.
20 Ande čeačimaste, le lašimata bidikhline Lehkă, e zor Lesti e vešniko thai o devllimos Lehko, dičion pe mišto, dă katoa kărdimos la lumeako, kana dikhăs limasa mišto lende andel butea kai kărdea le O. Kadea kă naštil te docavel pe;
21 anda kă, barem kă prinjeandine le Devlles, či lăudisarde Les sar le Devlles, čina či naisarde Lehkă, ta dine pe kal gîndurea rimome, thai lengo illo biatearimahko kali'lo.
22 Thai dine pe bară kă sî xarane, thai dileai le;
23 thai parugline e slava le Devllesti bimullimahko ande khă ikoana kai ameal le manušesa mullino, le čirikleança, juvindimatănça štară pînŕănça thai çîrditoarença.
24 Anda kodea, o Dell meklea le biujimahkă, te phirăn pala le pofte pehkă illengă; kadea kă bipateaven korkoŕo pehkă staturi,
25 kă paŕugline o xoxaimos ando čeačimos le Devllehko, thai kandine thai bandi le kărdimahkă ando than le Kărdimatorehko, kai sî dinodumadămišto andel veakurea! Amin!
26 Anda e doši kadea, o Dell meklea le ando kamimos une jungalimatăngă prikăjimene; kă le juwlea lengă parugle lengo trăbuimos ande iekh kai či trăbul;
27 sa kadea i le murši, mekline o trăbuimos orta la juwleako, thai astardi le andel pofte lengă iekh anda aver, kărdine rig muršaii rigasa muršani butea, prikăjime, thai line ande peste orta o potindimos lino anda lengo xasardimos.
28 Anda kă či rodine te nikrăn le Devlles ande lendi godi, o Dell meklea le ando kamimos lenga godeako diniarman, kaste kărăn butea bimeklimahkă.
29 Kadea arăsline pherde or save felohkă bikrisako, kurviako čiorimahko, xîpalimahko, jungalimahko; pherde xolli, mudarimahkă, xamahko, athaimahko, phirimatănça nasulimahkă; sî phendimatango kanehkă,
30 prasaitorea, jungalitorea le Devllehkă, bilajavehko, lăudimahkă, roditorea nasulimatăngă, biteašunen le daddendar,
31 biatearimahkă, ušteaitorea divanohkă, bikamblimasa orta, bimeklimahkă, bite fale nasul.
32 Thai, barem kă jeanau o mothodimos le Devllehko, kă kola kai kărăn kadala butea, sî vrednikuri mullimahkă, orta, on na numai kă kărăn le, ta i arakhăn lašimasa kolen kai kărăn le.
Urarea
1 Pavel, rob al lui Hristos Isus, chemat să fie apostol, pus deoparte pentru Evanghelia lui Dumnezeu, 2 pe care o făgăduise mai înainte prin profeții Săi în Sfintele Scripturi 3 și care Îl înfățișează pe Fiul Său, născut din sămânța lui David, în ce privește trupul, 4 iar în ce privește duhul sfințeniei, rânduit Fiul lui Dumnezeu cu putere, prin învierea din morți, anume pe Isus Hristos, Domnul nostru. 5 Prin El am primit har și apostolie, astfel încât, pentru Numele Lui, să ducem ascultarea de credință la toate neamurile, 6 între care sunteți și voi, cei chemați ai lui Isus Hristos. 7 Vouă tuturor care sunteți în Roma, preaiubiți ai lui Dumnezeu, chemați să fiți sfinți: har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!
Dorința lui Pavel de a vizita Roma
8 Mai întâi, Îi mulțumesc Dumnezeului meu, prin Isus Hristos, pentru voi toți, căci despre credința voastră s‑a dus vestea în toată lumea. 9 Martor îmi este Dumnezeu , căruia Îi slujesc în duhul meu, prin vestirea Evangheliei Fiului Său, că neîncetat vă pomenesc 10 și cer totdeauna în rugăciunile mele să reușesc în sfârșit, prin voia lui Dumnezeu, să ajung la voi. 11 Căci doresc să vă văd ca să vă dau vreun dar duhovnicesc pentru întărirea voastră 12 sau, mai degrabă, ca să fim și noi îmbărbătați în mijlocul vostru, fiecare prin credința celuilalt, a voastră și a mea. 13 Nu vreau să nu știți, fraților, că de multe ori am avut de gând să vin la voi, ca să am vreun rod și printre voi, precum în rândul celorlalte neamuri, dar am fost împiedicat până acum. 14 Eu le sunt dator și grecilor , și barbarilor, și celor înțelepți, și celor neînvățați, 15 de unde și dorința mea vie ca și vouă, celor din Roma, să vă vestesc Evanghelia.
Îndreptățirea se capătă prin credință
16 Mie nu mi‑e rușine de Evanghelia [lui Hristos], fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului; 17 căci în ea se descoperă dreptatea lui Dumnezeu, prin credință spre credință , după cum este scris: Cel drept prin credință va trăi.
Starea de păcat a omenirii
18 Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei impietăți și împotriva oricărei nedreptăți a oamenilor care înăbușă adevărul în nelegiuirea lor, 19 pentru că ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei înșiși, fiindu‑le descoperit de Dumnezeu . 20 Într‑adevăr, însușirile Sale nevăzute – puterea Sa veșnică și dumnezeirea Sa – se văd lămurit de la crearea lumii, fiind înțelese prin cele create, astfel încât nu se pot dezvinovăți, 21 fiindcă, deși L‑au cunoscut pe Dumnezeu, nu L‑au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I‑au mulțumit, ci au ajuns să aibă gânduri deșarte , și inima lor nepricepută s‑a întunecat. 22 Au pretins că sunt înțelepți, dar au ajuns nebuni 23 și au preschimbat slava Dumnezeului nepieritor într‑un chip care seamănă cu omul pieritor, cu păsări, animale și târâtoare. 24 De aceea , Dumnezeu i‑a dat pradă poftelor inimilor lor, în necurăție, astfel încât își necinstesc trupurile între ei. 25 Au preschimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună și s‑au închinat și au slujit creaturii în locul Creatorului, care este binecuvântat în veci! Amin!
26 Din pricina aceasta, Dumnezeu i‑a dat pradă unor patimi josnice; căci femeile lor au preschimbat menirea lor firească într‑una împotriva firii; 27 tot astfel, și bărbații au părăsit menirea firească a femeii, s‑au aprins în poftele lor unii pentru alții, au săvârșit bărbați cu bărbați fapte de rușine și au primit în ei înșiși răsplata cuvenită pentru rătăcirea lor. 28 Și, fiindcă n‑au găsit de cuviință să‑L aibă pe Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i‑a dat pradă unei gândiri stricate, ca să facă lucruri neîngăduite . 29 Sunt plini de orice fel de nedreptate, ticăloșie, lăcomie, răutate; plini de invidie, ucidere, ceartă, înșelăciune, porniri răutăcioase; sunt bârfitori, 30 defăimători, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, neascultători de părinți, 31 fără pricepere, fără de cuvânt, fără dragoste firească, [neînduplecați,] fără milă. 32 Deși cunosc dreapta hotărâre a lui Dumnezeu, anume că cei ce săvârșesc asemenea fapte sunt vrednici de moarte, nu numai că le fac, ci sunt și de acord cu cei ce le fac.