E Rut O Boaz.
1 E Naomi sas la khă neamo pala lako rom. Kodoa sas khă manuši but bravalo, andai familia le Elimelekosti, thai bušolas Boaz.
2 E Rut, e Moabita phendea karing e Naomi: „Mekh ma, rudi tu, te jeau te tidau spikuri poa kîmpo kodolehko savehko laua nakhlimos.” Oi dea la anglal: „Jea, mîŕî šei.”
3 Oi găli pe khă phuw te tidel spikuri pala so tiden le tidiatorea. Thai kărdilea ka e phuw kodea te avel le Boazăsti, kai sas anda e familia le Elimelekosti.
4 Thai dikta kă o Boaz avilo andoa Betleemo, thai phendea le tiditorengă: „O Rai te avel tumença!” On dine les anglal: „O Rai te deltudumadămišto!”
5 Thai o Boaz phendea pehkă kanditorehkă kai sas thodino te dikhăl le tiditoren: „Kasti sî e tărni kutea?”
6 O kanditorii thodino le dikhlimasa kal tiditorea dea anglal: „Sî khă tărni Moabita, kai amboldea pe la Naomeasa andoa čem le Moabohko.
7 Oi phendea: „Mekh ma te tidau spikuri maškar le drăza, ašile pala le tiditorea.” Thai dă ades dădroboitu, dă kana avili, či čiisai li numai khă leaka ando khăr.”
8 O Boaz phendea karing e Rut: „Ašunta, šeie, te na jeas te tides spikuri ande aver phuw; te na dureos koçal, thai aši mîŕî kanditoarença.
9 Dikh karing tidena po kîmpo, thai nikărdeo pala lende. Mothodem le kanditorengă mîŕăngă te na len pe tutar. Thai kana avela tukă truši, te jeas kal pirea, thai te pes anda so ankalavena le kanditorea.”
10 Atunčeara oi šudea pe le mosa pe phuw, thai phendea lehkă: „Sar lem nakhlimos me angla tute, kaste avel tu dičimos mandar, kha străinatar?”
11 O Boaz dea la anglal: „Phendea pe mangă sa so kărdean anda ti sastri, dă kana mullo teo rom, sar meklean te daddes thai tea deia thai o čem ande sao kărdilean, kaste jeas ka khă poporo kai či prinjeanesas les mai anglal.
12 O Dell te del tu potindimos anda so kărdean, thai o potin te avel tukă pherdo andai rig le Raiesti, le Devllehko le Israelohko, tala le phaka savehkă avilean te bešes!”
13 Thai oi phendea: „O! te lau nakhlimos angla tute, muŕo rai! Kă tu thodean o vast pa ma, thai le divanuri tiră găle koa illo tea kanditoraeako. Thai orta me kai či sîm či barem iekh anda te kanditoare.”
14 Koa čiro le xamahko koa dopaši le desăhko, o Boaz phendea karing e Rut: „Pašo, xa manŕo, thai bool teo kotor ando šut.” Oi bešli paša le tiditorea. Dinela bombiçe prăjime; xalea thai čeailili thai so mai ašilea tideas.
15 Pala kodea uštili te tidel spikuri. O Boaz dea kakoa mothodimos pehkă kanditorengă: „Mekăn la te tidel spikuri i maškar le drăza, thai te na atărdearăn la;
16 thai orta tume te ankalaven lakă varesar spikuri andal drăza, thai te na xolearăn la.”
17 Oi tidea spikuri poa kîmpo ji reate, thai mardea so tideasas. Ankăstea paše khă efa orzosti.
18 Leala thai šutea pe ande četatea, thai lati sastri dikhlea so tideasas. E Rut ankaladea i so mai ašileasas la anda so xaleasas thai dea lakă le.
19 Lati sastri phendea lakă: „Kai tidean ades spikuri, thai kai kărdean buti? Dinodumadămišto te avel kodoa kai lea sama tutar!” Thai e Rut phendea pehka sastreakă kai kărdeasas buti: „O manuši kai kărdem ades buti,” phendea oi, „bušol Boaz.”
20 E Naomi phendea pehka boreakă: „Te avel dinodumadămišto le Raiestar, kai sî pherdo mištimos anda kukola le juvinde, sar sas i anda kukola kai mulline.” O manuši kadoa sî neamo amença,”, mai phendea lakă e Naomi, „sî anda kukola kai sî les o čečio le potindimahkopale pa amende.”
21 E Rut, e Moabita, mai phendea: „O phendea mangă: „aši mîŕă kanditorença, ji kana isprăvina o tidimos.”
22 Thai e Naomi phendea karing pesti bori e Rut: „Sî mišto, mîŕî šei, te ankles lehkă kanditorença, thai te na arakhăl tu avervarekon pe aver phuw.”
23 Oi nikărdea pe kadea le kanditoreança le Boazăhkă, kaste tidel spikurea, ji koa isprăvimos le tidimahko le orzurengo thai koa tidimos le divehko. Thai bešelas pehka sastreasa.
Rut îl întâlnește pe Boaz
1 Naomi avea o rudă din partea bărbatului ei, un om vrednic și înstărit, din neamul lui Elimelec: numele lui era Boaz . 2 Rut, moabita, i‑a zis lui Naomi: „Lasă‑mă să merg la câmp, ca să culeg spice în urma oricui mă va privi cu bunăvoință!” Ea i‑a răspuns: „Du‑te, fiica mea!” 3 Rut s‑a dus, a ajuns la câmp și a început să strângă spice în urma secerătorilor. Și s‑a întâmplat ca acea parte a câmpului să fie a lui Boaz, care era din neamul lui Elimelec.
4 Și iată că Boaz a venit din Betleem; și le‑a zis secerătorilor: „DOMNUL să fie cu voi!” Ei i‑au răspuns: „DOMNUL să te binecuvânteze!” 5 Apoi, Boaz i‑a zis slujitorului care era mai mare peste secerători: „A cui este tânăra aceasta?” 6 Slujitorul care era mai mare peste secerători a răspuns: „Este tânăra moabită care s‑a întors cu Naomi din țara Moabului. 7 Ea a zis: «Te rog, lasă‑mă să adun și să culeg spicele rămase printre snopi în urma secerătorilor!» Și de azi‑dimineață, de când a venit, a stat în picioare până acum și nu s‑a odihnit decât o clipă în adăpost.”
8 Boaz i‑a zis lui Rut: „Ascultă, fiica mea: să nu te duci să culegi în alt ogor; să nu te îndepărtezi de aici, ci să te ții de slujnicele mele! 9 Ține minte câmpul pe care îl vor secera și mergi după ele! Le‑am poruncit slujitorilor mei să nu se atingă de tine. Așadar, când îți va fi sete, să te duci la vase și să bei din ce vor scoate slujitorii!” 10 Ea s‑a aruncat cu fața la pământ, s‑a închinat și a zis: „Cum de am găsit trecere înaintea ta, ca să mă iei în seamă, deși sunt o străină?” 11 Boaz a răspuns și i‑a zis: „Mi s‑a povestit tot ce ai făcut pentru soacra ta după moartea bărbatului tău și cum ți‑ai părăsit tatăl și mama, precum și țara de baștină, ca să mergi la un popor pe care nu‑l cunoșteai mai înainte. 12 DOMNUL să răsplătească faptele tale și plata să‑ți fie deplină din partea DOMNULUI, Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te adăpostești!” 13 Și ea a zis: „Am găsit trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m‑ai mângâiat și i‑ai vorbit slujnicei tale de la inimă la inimă. Și totuși, eu nu sunt nici măcar ca una din slujnicele tale.”
14 La vremea prânzului, Boaz i‑a zis: „Apropie‑te, mănâncă din pâine și înmoaie‑ți bucata în oțet!” Rut s‑a așezat lângă secerători și el i‑a dat grăunțe prăjite. Ea a mâncat până s‑a săturat și i‑a mai și rămas. 15 Apoi, s‑a sculat să culeagă spice . Boaz le‑a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „S‑o lăsați să culeagă spice chiar și între snopi și să n‑o certați; 16 ba încă să scoateți voi spice din snopi pentru ea, să o lăsați să le culeagă și să n‑o certați!”
17 Ea a cules spice de pe câmp până seara. Apoi a bătut ce culesese și a ieșit aproape o efă de orz. 18 A ridicat‑o și a intrat în cetate, iar soacra sa a văzut ce culesese. Rut a scos și i‑a dat partea care îi rămăsese de la prânz , după ce se săturase, 19 iar soacra sa i‑a zis: „Unde ai cules astăzi spice și unde ai muncit? Binecuvântat să fie cel ce a avut grijă de tine!” Rut i‑a povestit soacrei sale la cine muncise: „Numele omului la care am muncit astăzi este Boaz.” 20 Naomi i‑a zis nurorii sale: „Să fie binecuvântat de DOMNUL, care nu a dat uitării îndurarea față de cei vii și față de cei morți!” Naomi i‑a mai spus: „Omul acesta este rudă cu noi; este dintre cei ce ne pot răscumpăra .” 21 Atunci Rut, moabita, a adăugat: „El mi‑a mai zis: «Să te ții de slujitorii mei până vor isprăvi de secerat toate holdele mele!»” 22 Iar Naomi i‑a zis lui Rut, nora sa: „Este bine, fiica mea, să ieși cu slujnicele lui, ca să nu dea peste tine cineva în alt câmp.” 23 Așadar, ea s‑a ținut de slujnicele lui Boaz, culegând spice , până ce s‑au sfârșit de secerat orzul și grâul. Ea locuia cu soacra sa.