O RAIMOS LE SOLOMONOHKO
LE KAPITOLEA 1—11
(2 Kroničengo 1—9. 2 Samuelohko 7.12-15. Psalmea 89.)O phurimos le Davidohko.
1 O thagar o Davido sas phuro, ande le bărši; thonas pa leste raxamea, thai našti tateolas.
2 Le kanditorea lehkă phendine lehkă: „Te rodel pe anda o Rai o thagar khă šeibari; oi te bešel angloa thagar, te kandeles, thai te sovel ka lehko kolin; thai o rai muŕo o thagar tateola.”
3 Rodine pe sai phuw le Israelosti khă šei tărni thai šukar, thai arakhline la Abišaga, e Sunamita, savea andine la koa thagar.
4 Kadea šei sas but šukar. Oi arakhlea le thagares, thai kandea lehkă; ta o thagar či suto lasa.
O Adonia kamel te lel o skamin le raimahko.
5 O Adonia, o šeau la Xaghiteiako, vazdinisai'lo ji oče ta phendeas: „Me avaua thagar!” Thai lašardea pehkă urdona thai le ankăstepelgrast, panvardeši manuši kai prastenas angla leste.
6 Lehko dadd či xaleape lesa čiăkhdata ande lesti čivava, phendindoi lekhkă: „Anda soste kărăs kadea?” O Adonia, kadeadar, sas but šukar koa mui, thai kărdilosas pala o Absalomo.
7 O dea duma le Ioabosa, o šeau la Çeuriako, thai le rašasa le Abiatarosa: thai kadala nakhline ande lesti rig.
8 Ta o rašai o Çadok, o Benaia, o šeau le Iexoidahko, o prooroko o Natan, o Šimei, o Rei thai le zurale le Davidohkă, či sas le Adoniasa.
9 O Adonia šindea bakrea, guruw, thai guruwiça thule, paša o baŕ le Zoxeletohko, kai sî, paša o En-Roguel; thai akhardea sa pehkă phralen, le šeaven le thagarehkă, thai pe sal rom le Iudahkă anda o kandimos le thagarehko.
10 Ta či akhardea le proorokos le Natanos, či le Benaias, či le zuralen, či pehkă phrales le Solomonos.
E Bat-Šeba koa Davido.
11 Atunčeara o Natan phendea la Bat-Šebakă, e ddei le Solomonosti: „Či ašundean kă o Adonia, o šeau la Xaghiteiako, kărdi'lo thagar, bi te jeanel amaro rai o Davido?
12 Avta akana, thai daua tu kă divano, kaste skăpis ti čivava thai e čivava te šeavesti le Solomonosti.
13 Jea, šutu koa thagar o Davido, thai phen lehkă: „Thagarîna, muŕo rai, či solaxadean tu tea roabakă, phendindoi: „Teo šeau o Solomono thagarila pala mande, thai bešela pe muŕo skamin le raimahko?” „Anda soste thagaril o Adonia?”
14 Thai ando čiro kana tu desa duma le thagaresa, me orta avaua pala tute, thai zurearaua te divanuri.”
15 E Bat-Šeba găli ande odaia le thagaresti. O sas but phuro; thai e Abišag, e Sunamita, kandelas les.
16 E Bat-Šeba bandi'li thai meklea pe angloa thagar. Thai o thagar phendea lakă: „So kames?”
17 Oi dea les anglal: „Raia muŕo, tu solaxadean tea roabakă, phendindoi: „O Solomono, teo šeau, thagarila pala mande, thai bešela pe muŕo skamin le raimahko.”
18 Thai dikta akana kă o Adonia thagaril! Thai tu či jeanes, thagarina, muŕo rai!
19 O deašuri guruw, guruwiça thule thai bakrea ando baro dindimos; thai akhardea sa le šaven le thagarehkă, le rašas le Abiataros, thai le Ioabos, o šerobaro la oštireako, ta te robos le Solomonos či akhardea les.
20 Thagarina, muŕo rai, soa Israelo sî les le iakha ortome karing tute, kaste kărăs lehkă prinjeando kon bešela po skamin le raimahko le thagarehko, mîŕă raiehko, pala leste.
21 Thai kana o thagar, o rai muŕo, avela suto andekh than pehkă daddença, kărdeola pe kă me thai muŕo šeau o Solomono avasa dikhline sar varesar došale.”
22 Ta kana delas oi duma le thagaresa, dikta kă avilo o prooroko o Natano.
23 Dine ašundimos le thagares, thai phendine: „Dikta kă avilo o prooroko o Natan!” O šutea pe angloa thagar, thai bandi'lo angloa thagar le mosa ji kai phuw.
24 Thai o Natan phendea: „Thagarina, muŕo rai, ta tu kadea phendean: „O Adonia thagarila pala mande, thai bešela pe muŕo skamin le raimahko?”
25 Kă o ades ulisto, šindea guruw, guruviça thule thai bakrea, ando baro dindimos; thai akhradea sa le šeaven le thagarehkărăn, le šerănlebarăn la oštireakă, thai le rašas le Abiataros. Thai on xan thai pen angla leste, thai phenen: „Trail o thagar o Adonia!”
26 Ta či akharde ma či man, kai sîm teo robo, či le rašas le Çadokos, či le Benaias, o šeau le Iexoidahko, či te robos le Solomonos.
27 Ta anda o mothodimos mîŕă raiehko, le thagarehko, sîles than kadala butea, thai bi te kărdino prinjeando te robohkă kon avela te anklel po skamin le raimahko le thagarehko, mîŕă raiehkă, pala leste?”
28 O thagar o Davido dea anglal: „Akharăn mangă la Bat-Šeba.” Oi šuta pe, thai avili angloa thagar.
29 Thai o thagar solaxadea, thai phendea: „Juvindo sî o Rai, kai skăpisardea ma anda sa mîŕă kăznimata,
30 kă, kadea sar solaxadem po Rai, o Dell le Israelohko phendindoi: „Teo šeau o Solomono thagarila pala mande, thai bešela po skamin le raimahko ande muŕo than,” – kadea i kăraua ades.”
31 E Bat-Šeba bandi'li le mosa kai phuw, thai meklea pe angloa thagar. Thai phendea: „Trail ande večia, muŕo rai, o thagar o Davido!”
O Solomono thagar.
32 O thagar o David o phendea: „Akharăn mangă le rašas le Çadokos, le proorokos le Natanos thai le Benaies, o šeau le Iexoidahko.” On šute pe thai avile angloa thagar.
33 Thai o thagar phendea lengă: „Len tumença le kanditoren tumară stăpînohkă, thon mîŕă šeaves le Solomonos ankăsto po grast muŕo, thai ulen lesa ando Ghixono.
34 Oče, o rašai o Çadok thai o prooroko o Natan te makhăn les thagar poa Israelo. Te bašaven andai šing, thai te phenen: „Trail o thagar o Solomono!”
35 Te anklen pala kodea pala leste kaste avel te thol pe muŕo skamin le raimahko, thai te thagaril ande muŕo than. Kă muŕo mothodimos, sî ka o te avel o šerobaro le Israelohko thai le Iudahko.”
36 O Benaia, o šeau le Iexoidahko, dea anglal le thagares: „Amino! Kadea te kamel o Rai, o Dell mîŕă raiehko, o thagar:
37 O Rai te avel le Solomonosa sar sas mîŕă raiesa, o thagar, kaste vazdel pehko skamin le raimahko mai opră le skaminestar le raimahko mîŕă raiehko, le thagarehko le Davidohko!”
38 Atunčeara o rašai o Çadok ulisto andekhthan le proorokosa le Natanosa, le Benaiesa, o šeau le Iexoidahko, le Cheritençea thai le Pelitençea; thodine le Solomonos ankăsto po grast le thagarehko le Davidohko, thai nigărde les ando Ghixono.
39 O rašai o Çadoko lea e šing le zetinosa, thai makhlea le Solomonos. Bašadine andai šing, thai soa poporo phendea: „Trail o thagar o Solomono!”
40 Soa poporo ankăsto pala leste, thai o poporo dilabalas andoa fluiero thai čeailelolas bară baxtalimastar; mištilas e phuw anda lengă çîpimata.
O Adonia ašunel.
41 O ašundimos kadoa arăslo ji koa Adonia thai sa kola akharde kai sas lesa, orta ande leaka kana isprăvinas xamahko. O Ioab, ašundindoi o bašimos la šingako phendea: „So sî o phurdimos kadoa ta bašel e četatea?”
42 Ta kana delas duma o, avilo o Ionatano, o šeau le rašahko le Abiatarohko.Thai o Adonia phendea: „Pašota, kă san khă manuši zuralo, thai anes ašundimata lašea.”
43 „E”, dea anglal o Ionatano le Adonias „o rai amaro o thagar o Davido kărdea thagar le Solomonos.
44 Tradea lesa le rašas le Çadokos, le proorokos le Natanos, le Benaias, o šeau le Iexoidahko, le Chertiçăn, thai le Peltiçăn, thai thodeles ankăsto po grast le thagarehko.
45 O rašai o Çadoko thai o prooroko o Natano makhle les thagar ando Ghihono. Dă oçal ankăste vesălime, thai četatea sas thodi ando phirimos; koadoa sî o phurdimos kai ašundean les.
46 O Solomono thodea pe po skamin le raimahko le thagarehko.
47 Thai le kanditorea le thagarehkă avile te dendumadămišto amară raies le thagares le Davidos, phendindoi: „O Rai tiro te kărăl o anau le Solomonohko mai ašundo sar o anau tiro, thai o te vazdel pehko skamin le raimahko mai opră sar teo skamin le raimahko!” Thai o thagar rudisai'lo pe pehko pato.
48 Dikta so phendea o thagar: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai dea ma ades khă avitorii po skamin muŕo le raimahko, thai meklea ma te dikhau les!”
49 Sa kodola akhardine le Adoniastar pherdile daratar; ušti'le thai telearde save karingodi.
50 O Adonia darai'lo le Solemonostar; ušti'lo i o, thai teleardea, thai azbadi'lo le šingăndar le altarehkă.
51 Avile thai phendine le Solomonohkă: „Dikta kă o Adonia daral le thagarestar le Solomonostar, thai azbadea pe le šingăndar le altarehkărestar, phendindoi: „Te solaxal mangă o thagar o Solomono ades kă či mudarălla pehko robos la sabiasa!”
52 O Solomono phendea: „Te avela khă manuši pativalo, kă firo ball anda lehko šero či perăla pe phuw, ta te arakhadeola pe jungalimos ande leste, merălla.”
53 Thai o thagar o Solomono tradea varesar manuši, kai dine les tele poa altari. O avilo thai bandi'lo angloa thagar o Solomono, thai o Solomono phendea lehkă: „Jea tukă khără.”
Bătrânețea lui David
1 Și împăratul David era bătrân, înaintat în zile. Și l‐au acoperit cu haine, dar nu s‐a încălzit. 2 Și slujitorii săi i‐au zis: Să se caute pentru domnul nostru, împăratul, o fecioară tânără și ea să stea înaintea împăratului și să‐l dezmierde și să se culce la sânul tău ca să se încălzească domnul meu, împăratul. 3 Și au căutat o tânără frumoasă în toate hotarele lui Israel și au găsit pe Abișag, Sunamita , și au adus‐o la împărat. 4 Și tânăra era foarte frumoasă și dezmierda pe împărat și‐i slujea, dar împăratul n‐a cunoscut‐o.
Răscoala lui Adonia
5 Și Adonia , fiul Haghitei, s‐a semețit zicând: Eu voi fi împărat. Și și‐a gătit care și călăreți și cincizeci de bărbați care să alerge înaintea lui. 6 Și tatăl său nu‐l supărase niciodată zicând: Pentru ce ai făcut așa? Și el era și foarte frumos la chip: și se născuse după Absalom. 7 Și el a vorbit lui Ioab, fiul Țeruiei, și cu Abiatar , preotul, și ei au ajutat pe Adonia urmându‐l. 8 Dar Țadoc preotul, și Benaia, fiul lui lehoiada, și Natan, prorocul, și Șimei și Rei și vitejii lui David n‐au fost cu Adonia. 9 Și Adonia a junghiat oi și boi și viței grași lângă piatra Zohelet, care este lângă En‐Roguel, și a chemat pe toți frații săi, fiii împăratului, și pe toți bărbații lui Iuda, slujitorii împăratului. 10 Iar pe Natan prorocul și pe Benaia și pe viteji și pe fratele său Solomon nu i‐a chemat.
Bat‐Șeba la David
11 Și Natan a vorbit către Bat‐Șeba, mama lui Solomon, zicând: Oare n‐ai auzit că Adonia, fiul Haghitei , s‐a făcut împărat și domnul nostru David nu știe? 12 Și acum vino, rogu‐te, și să‐ți dau un sfat și scapă viața ta și viața fiului tău Solomon. 13 Du‐te și intră la împăratul David și zi‐i: Domnul meu împărate, oare n‐ai jurat tu roabei tale, zicând: Negreșit Solomon , fiul tău, va domni după mine și el va ședea pe scaunul meu de domnie? De ce dar domnește Adonia? 14 Iată, pe când vei vorbi tu încă acolo cu împăratul, voi intra și eu în urma ta și voi întări cuvintele tale. 15 Și Bat‐Șeba a intrat la împărat în odaie. Și împăratul era foarte bătrân și Abișag, Sunamita, slujea împăratului. 16 Și Bat‐Șeba s‐a plecat și a făcut o plecăciune înaintea împăratului. Și împăratul a zis: Ce vrei? 17 Și ea i‐a zis: Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău: Negreșit Solomon, fiul tău, va fi împărat după mine și el va ședea pe scaunul meu de domnie. 18 Și acum iată Adonia s‐a făcut împărat. Și tu, domnul meu, împărate, nu știi. 19 Și el a junghiat boi și viței grași și oi, în mulțime, și a chemat pe toți fiii împăratului și pe Abiatar, preotul, și pe Ioab, mai marele oastei, iar pe robul tău Solomon nu l‐a chemat. 20 Și tu domnul meu împărate, spre tine sunt ochii întregului Israel, ca să le spui cine va ședea pe scaunul de domnie al domnului meu, împăratul, după el. 21 Și va fi așa : îndată ce domnul meu, împăratul, va adormi cu părinții săi, eu și fiul meu Solomon vom fi găsiți păcătoși. 22 Și iată, pe când vorbea ea cu împăratul, a intrat și Natan prorocul. 23 Și au spus împăratului zicând: Iată Natan, prorocul. Și el a intrat la împărat și s‐a plecat înaintea împăratului cu fața la pământ. 24 Și Natan a zis: Domnul meu, împărate, oare tu ai zis: Adonia va fi împărat după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie? 25 Căci s‐a pogorât astăzi și a junghiat boi și viței grași și oi, în mulțime, și a chemat pe toți fiii împăratului și pe mai marii oastei și pe Abiatar, preotul, și iată mănâncă și beau înaintea lui și zic: Trăiască împăratul ! Adonia! 26 Iar pe mine, robul tău, pe Țadoc preotul, și pe Benaia, fiul lui Iehoiada și pe Solomon, robul tău, nu ne‐a chemat. 27 Este lucrul acesta de la domnul meu împăratul, și n‐ai arătat robilor tăi cine va ședea pe scaunul de domnie al domnului meu, împăratul, după el? 28 Și împăratul David a răspuns și a zis: Chemați‐mi pe Bat‐Șeba. Și ea a intrat înaintea împăratului și a stătut înaintea împăratului. 29 Și împăratul a jurat și a zis: Viu este Domnul, care a răscumpărat sufletul meu din orice strâmtorare. 30 Cu adevărat cum ți‐am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel zicând: Negreșit, fiul tău Solomon va domni după mine și el va ședea pe scaunul meu de domnie în locul meu, așa voi face în ziua aceasta. 31 Și Bat‐Șeba s‐a plecat cu fața până la pământ și a făcut plecăciune împăratului și a zis: Trăiască domnul meu împăratul David în veac.
Solomon împărat
32 Și împăratul David a zis: Chemați‐mi pe Țadoc preotul, și pe Natan, prorocul, și pe Benaia, fiul lui Iehoiada. Și ei au intrat înaintea împăratului. 33 Și împăratul le‐a zis: Luați cu voi pe slujitorii domnului vostru și puneți pe Solomon, fiul meu, călare pe catârul meu și pogorâți‐l la Ghihon. 34 Și Țadoc preotul și Natan prorocul, să‐l ungă acolo împărat peste Israel și suflați în trâmbiță și ziceți: Trăiască împăratul Solomon! 35 Și vă veți sui în urma lui și el va veni și va ședea pe scaunul meu de domnie și el va fi împărat în locul meu și eu am poruncit ca el să fie domn peste Israel și peste Iuda. 36 Și Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului zicând: Amin! așa să zică Domnul Dumnezeul domnului meu, împăratul! 37 Cum a fost Domnul cu domnul meu împăratul, așa să fie și cu Solomon și să facă scaunul lui de domnie mai mare decât scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David. 38 Și Țadoc preotul și Natan prorocul și Benaia , fiul lui Iehoiada, și cheretiții și peletiții s‐au pogorât și au pus pe Solomon pe catârul împăratului David și l‐au dus la Ghihon. 39 Și Țadoc, preotul, a luat cornul cu untdelemn din cort și a uns pe Solomon. Și au suflat în trâmbiță, și tot poporul a zis: Trăiască împăratul Solomon! 40 Și tot poporul s‐a suit după el și poporul cânta din fluiere și se desfăta cu mare bucurie și crăpa pământul de sunetul lor.
Adonia aude
41 Și Adonia și toți oaspeții cei care erau cu el, au auzit pe când sfârșeau de mâncat. Și Ioab a auzit sunetul trămbiței și a zis: Pentru ce este vuietul acesta de care răsună cetatea? 42 Pe când vorbea el încă, iată a venit Ionatan, fiul lui Abiatar, preotul. Și Adonia i‐a zis: Intră căci ești bărbat de preț și aduci știri bune. 43 Și Ionatan a răspuns și a zis lui Adonia: Cu adevărat domnul nostru, împăratul David, a făcut împărat pe Solomon. 44 Și împăratul a trimis cu el pe Țadoc, preotul, și pe Natan prorocul și pe Benaia, fiul lui Iehoiada, și pe cheretiți și pe peletiți și l‐au pus pe catârul împăratului. 45 Și Țadoc preotul și Natan prorocul l‐au uns împărat în Ghihon și s‐au suit de acolo veselindu‐se și a răsunat cetatea. Acesta este vuietul pe care l‐ați auzit. 46 Ba încă Solomon șade pe scaunul de domnie al împărăției. 47 Și chiar și slujitorii împăratului au venit să binecuvânteze pe domnul nostru, împăratul David, zicând: Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai bun decât numele tău și să facă scaunul lui de domnie mai mare decât scaunul tău de domnie: și împăratul s‐a plecat pe pat. 48 Și împăratul a mai zis așa: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel care a dat astăzi pe unul să șadă pe scaunul meu de domnie și ochii mei o văd. 49 Și toți oaspeții care erau ai lui Adonia s‐au spăimântat și s‐au sculat și s‐a dus fiecare pe calea sa. 50 Și Adonia s‐a temut de Solomon și s‐a sculat și s‐a dus și s‐a apucat de coarnele altarului. 51 Și s‐a spus lui Solomon zicând: Iată Adonia se teme de împăratul Solomon și iată s‐a apucat de coarnele altarului zicând: Să‐mi jure împăratul Solomon întâi că nu va omorî cu sabia pe slujitorul său. 52 Și Solomon a zis: Dacă va fi un fiu al vredniciei, un păr din el nu va cădea pe pământ, dar dacă se va afla rău în el, va muri. 53 Și împăratul Solomon a trimis și l‐a pogorât de la altar. Și el a venit și s‐a plecat înaintea împăratului Solomon. Și Solomon i‐a zis: Mergi la casa ta.