O dimosduma le Pavelohko.
1 „Phralale thai daddale, ašunen akana o divano muŕo divano te čeačiuvau angla tumende!”
2 Kana ašundine on kă den lengă duma ande šib e evreisko, nikărdine i mai but ujimos. Thai o Pavelo phendea:
3 „Me sîm Iudeo, kărdo ando Tarso la Čililičiako; ta sîmas bareardo ande četatea kadea, sîtilem ka le pînŕă le Gamalielohko te prinjeanau sa le čeačimasa e Kris amară daddendi, thai sîmas sa kaditi pherdo zor andoa Dell, sar san tume saoŕă ades.
4 Me našadem ji koa mullimos kadoa Drom, phanglem thai šutem ando phandaimos murši thai juwlea:
5 O baro rašai thai e kris le phurăndi sî mangă dikhlitorea.Lem orta i lilla lendar karing le phral andoa Damasko, kai gălem te anau le phangle ando Ierusalimo kolen kai sas oče, kaste aven došalde.
6 Kana sîmas po drom te pašuau le Damaskostar, andakhdata, karing pala o mismeri, străfeaili angla mande khă bari lumina andoa čerii.
7 Pelem pe phuw, thai ašundem khă mui, kai phenelas mangă: „Saule, Saule anda soste tinuis Ma?”
8 „Kon san, Raia?” dem anglal me. Thai O phendea mangă: „Me sîm o Isus andoa Nazareto, kai tu tinuis Les.”
9 Kola kai sas mança, dikhline mišto e lumina, thai darai le; ta či ašundine o mui Kolehko kai delas duma.
10 Atunči phendem: „So te kăraua, Raia?” „Ušti”, dea ma anglal o Rai, „jea ando Damasko, thai oče phenela pe tukă so trăbul te kărăs.”
11 „Anda kă našti dikhauas khanči, anda o străfeaimos la luminako kodolako, kola kai sas mança, line ma vastestar, thai kadea arăslem ando Damasko.
12 Thai avilo mande khă manuši, bušlino Anania, rom darano le Devllestar, palai Kris, thai saves sal Iudeia, kai bešen ando Damasko, denas les duma dă mišto.
13 O phendea mangă: „Phrala Saule, le pale te iakha!” Orta ande kodea leaka, lem pale mîŕă iakha, thai dikhlem pe leste.
14 O phendea mangă: „O Rai amară daddengo alosardea tu te prinjeanes o kamimos Lehko, te dikhăs Koles Bibezexalo, thai te ašunes divanuri anda Lehko mui;
15 kă avesas Lehkă dikhlitorii, angla sal manuši, anda le butea, save dikhlean le thai ašundean le.
16 Thai akana, so ajukrăs? Ušti, le o boldimos, kaste aves xalado te bezexăndar, akharindoi o Anau le Raiehko.”
17 Thai kărdilea mangă kă, pala so amboldilem ando Ierusalimo, ta kana rudiuas ma ando Templo, pelem ande khă čiordimos duxohko;
18 thai dikhlem le Raies kai phenelas mangă: „Iuçîsar, ankli iekhatar andoa Ierusalimo, kă či lena o divano tiro pa Mande.”
19 Thai phendem: „Raia, on jeanen kă me šoaoas ando phandaimos thai maraoas andal khăngărea kolen kai patean ande Tute:
20 thai kă, atunči kana šordeolas pe o rat le Štefanohko, teo dikhlitorii, me sîmas oče, phandauas muro dimos le kolavrănça, thai arakhauas le çoale kolengă kai mudarănas les.”
21 Atunči O phendea mangă: „Telear, kă trdaua tu dur kal Neamurea…”
O Pavelo: četăçeano romano.
22 On ašundine les ji koa divano kadoa. Ta atunči vazdine pehko mui, thai phende: „Le pai phuw khă kadea manušes! Nai vreniko te trail!”
23 Thai ankalavenas çîpimata, šudenas pehkă çoale, šudenas phuweasa opră.
24 O kăpitano mothodea te nigrăn le Pavelos ande četăçuia thai te roden les, marindoi les le bičiosa, kaste arakhăn anda soste çîpinas kadea pa leste.
25 Ta kana phandenas les le aravleança, o Pavelo phendea le sutašohkă, kai sas oče: „Sî tume meklino te marăn khă Romanos, kai nai krisîni me?”
26 Koa ašundimos kadale divanrengo, o sutašo gălo te phenel le kăpitanohkă, thai phendea: „So sî tu gîndo te kărăs? O manuši kadoa sî četăçeano romano.”
27 Thai kana avilo o kăpitano, phendea le Pavelohkă: „Phen mangă, san romano?” „E”, dea les anglal o.
28 O kăpitano phendea lehkă: „Me bute lovença lem e četăçnia kadea.” „Thai me”, phendea o Pavelo, „sîm orta kărdo Romano.”
29 Iekhatar, kukola kai sas te roden les ando mardimos, atărdi le te mai kăznin les: ta o kăpitano, kana ašundea kă o Pavelo sas romano, darai'lo kă phangleasas les.
O Pavelo anglai Kris le rašandi.
30 O duito des, anda kă kamelas te jeanel mišto anda soste sî pîŕîme le Iudeiendar, pîtărdea les, thai mothodea te tiden andekhthan le rašan le mai barăn thai e kris, pala kodea gălo koa Pavelo tele, thai thodea les angla lende.
Cuvântarea lui Pavel
1 Bărbați frați și părinți, ascultați‐mi acum apărarea către voi. 2 Și când au auzit că le vorbea în graiul evreiesc, au ținut și mai mult liniște; și a zis: 3 Eu sunt bărbat iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar crescut mare în cetatea aceasta, învățat la picioarele lui Gamaliel după strășnicia legii părintești, fiind plin de râvnă pentru Dumnezeu după cum sunteți și voi toți astăzi. 4 Și am prigonit această Cale până la moarte, legând și dând prinși la închisoare bărbați și femei, 5 după cum îmi este martor și marele preot și toată bătrânimea, de la care am primit și scrisori către frați și m‐am dus la Damasc ca să aduc legați la Ierusalim și pe cei ce erau acolo, pentru ca să fie pedepsiți. 6 Și a fost așa: pe când mergeam eu și mă apropiam de Damasc, pe la amiază fără veste a strălucit din cer o mare lumină împrejurul meu. 7 Și am căzut în locul unde eram și am auzit un glas zicându‐mi: Saule, Saule, pentru ce mă prigonești? 8 Iar eu am răspuns: Cine ești, Doamne? Și el mi‐a zis: Eu sunt Isus din Nazaret, pe care tu‐l prigonești. 9 Și cei ce erau cu mine au zărit într‐adevăr lumina dar n‐au auzit glasul celui ce‐mi vorbea. 10 Și am zis: Ce să fac, Doamne? Iar Domnul mi‐a zis: Scoală‐te și mergi la Damasc; și acolo ți se va vorbi despre toate ce‐ți sunt rânduite ca să faci. 11 Și fiindcă nu vedeam din pricina slavei acelei lumini, fiind dus de mână de cei ce erau cu mine, am venit la Damasc. 12 Și un oarecare Anania, bărbat evlavios după lege, cu mărturie bună de la toți iudeii care locuiesc acolo, 13 a venit la mine și stând aproape mi‐a zis: Frate Saule, capătă‐ți vederea. Și eu chiar în acel ceas m‐am uitat în sus la el. 14 Și el a zis: Dumnezeul părinților noștri te‐a ales ca să cunoști voia lui și să vezi pe Cel Drept și să auzi un glas din gura lui. 15 Căci vei fi martor pentru el la toți oamenii despre cele ce ai văzut și auzit. 16 Și acum ce zăbovești? Scoală‐te, botează‐te și spală‐ți păcatele tale, după ce vei chema numele lui. 17 Și a fost așa : când m‐am întors la Ierusalim și mă rugam în Templu, am fost într‐o răpire sufletească 18 și l‐am văzut zicându‐mi: Grăbește și ieși curând din Ierusalim; pentru că nu‐ți vor primi mărturia despre mine. 19 Și eu am zis: Doamne, ei înșiși știu că puneam în temniță și băteam prin sinagogi pe cei ce cred în tine. 20 Și când se vărsa sângele lui Ștefan, martorul tău, eram și eu însumi de față și încuviințam împreună și păzeam veșmintele celor ce‐l omorau. 21 Și el mi‐a zis: Mergi, căci te voi trimite departe la Neamuri.
Pavel: cetățean roman
22 Și l‐au ascultat până la acest cuvânt și și‐au ridicat glasul zicând: Ia de pe pământ pe unul ca acesta; căci nu se cuvine să trăiască. 23 Și pe când strigau ei și își aruncau jos veșmintele și azvârleau țărână în văzduh, 24 căpitanul a poruncit să fie adus în cetățuie, zicând să‐l cerceteze cu loviri de bici, ca să afle pentru care pricină strigau așa împotriva lui. 25 Dar când l‐au întins pentru bicele de curele, Pavel a zis către sutașul care era de față: Vă este oare îngăduit să bateți cu bice pe un om roman și nejudecat? 26 Și când a auzit sutașul, s‐a dus la căpitan și i‐a spus zicând: Ce ai de gând să faci? Căci omul acesta este roman. 27 Și căpitanul a venit și i‐a zis: Spune‐mi, ești roman? Și el a zis: Da. 28 Și căpitanul a răspuns: Eu cu o mare sumă de bani am dobândit cetățenia aceasta. Și Pavel a zis: Iar eu sunt chiar născut roman . 29 Îndată deci s‐au dat la o parte de la el cei ce aveau să‐l cerceteze; și căpitanul s‐a temut când a cunoscut că este roman și că fusese legat.
Pavel înaintea Sinedriului
30 Dar a doua zi, vrând să cunoască ce este temeinic, pentru ce este învinuit de iudei, l‐a dezlegat și a poruncit ca să se adune mai marii preoților și tot sinedriul și a adus jos pe Pavel și l‐a pus înaintea lor.