Le dimata andoa vazdimos le Templohko.
1 O thagar o Davido phendea sa le tidimahkă: „Muŕo šeau o Solomono, kai alosardea les o Dell korkoŕo, sî tărno thai iwando, thai e buti kadea sî butbarimasti, kă o khăr kadoa nai anda khă manuši, ta sî anda o Rai o Dell.
2 Thodem sa mîŕă zora te lašarau andoa Khăr le Devllehko mîŕăhko, sumnakai anda so trăbul te avel sumnakahko, rup anda so trăbul te avel rupehko, xarkuma anda so trăbul te avel xarkumako, sastri anda so trăbul te avel sastrehko, thai kašt anda so trăbul te avel kaštehko, baŕ onisohkă thai baŕ kuči phanglimahkă, baŕ străfeaimahkă thai anda mai but kolorimata, sako moda baŕăndi kuči, thai marmura but parni.
3 Mai but, ande muŕo kamblimos anda o Khăr le Devllehko, dau le Khărăs le Devllehkărăs muŕo sumnakai thai o rup kai sî ma, avri anda sa so lašardem andoa khăr le sfîntone thanehkă:
4 trin mii talança sumnakune, sumnakai Ofirohko, thai efta mii talança rupehko ujo, anda o xureaimos le zîdurengo le vazdimatango,
5 o sumnakai anda so trăbul te avel sumnakahko, thai o rup anda so trăbul te avel rupehko, thai sa anda le butea kai kărăna le ăl butearea.
Kon kamel te mai anel pehkă la lašekamimasa ades le pativa angloa Rai?”
6 Le šerălebară le khărăngă le daddengără, le šerălbară le semeçiengă le Israelohkă, le šerălebară pal mii thai šella, thai le kandimatorea le mandimahko le thagarehko adine pativa lašekamimasa.
7 Dine andoa kandimos le Khărăhko le Devllehko: panji mii talança sumnakune, deši mii daričea, deši mii talança rupune, dešoxto mii talança xarkune, thai ăkh šell mii talança sastrune.
8 Kola kai sas le baŕ kuči dine le anda e visteria le Khărăsti le Devllesti andel vast le Iexielohkă, o Gheršonito.
9 O poporo bukurisai'lo anda le pativa le lašekamimahkă, kă denas le andoa illo dragosa le Raiehkă; thai o thagr o David sakadea bukurisai'lo but.
O rudimos le Davidohko.
10 O David deadumadămišto le Raies angla sa o tidimos. O phendea:
„Dinodumadămišto te aves Tu andoa o veako ando veako, Raia, Devlla amară daddehko le Israelohko!
11 Tiro să, Raia, o barimos, e zor thai o lăudimos, e vešničia thai e slava, kă sa so sî ando čerii thai pe phuw sî Tiro; sî Tiro, Raia, sî o raimos, kă Tu vazdes Tu sar khă stăpîno mai opră dă sa!
12 Tutar avel o bravalimos thai e slava, Tu stăpînis pa sa, ande Teo vast sî e zor thai o zuralimos, thai Teo vast dašti te barearăl thai te zurearăl sal butea.
13 Akana, Devlla amaro, Lăudisaras Tu, thai barearas Te Anav kukoa o slavime.
14 Kă so sîm me thai o poporo muŕo, kaste dašti te anas tukă pativa lašekamimasa? Sa avel Tutar, thai anda Teo vast las so anas Tukă.
15 Angla Tute ame sam varesar străinea thai manuši, sar sa amară dadda. Amară des pe phuw sî sar e ušal, thai bi či khă ajukărimahko.
16 Raia, Devlla amaro, anda Teo vast aven sa kadala bravalimata, kai lašardeam Tukă le kaste vazdas o khăr, Tukă, Te Anavehkă kolehkă sfînto, thai Tiră sî sa.
17 Jeanau, Devlla, kă Tu rodes o illo, thai kă kames o ujimos le illehko; anda kodea andeam Tukă sa kadala pativa lašekamimasa ando ujearimos mîŕă illehko, thai dikhlem akana bukurimasa Te poporos, kai arakhadeol koče, andindoi Tukă lašekamimasa lehkă pativa.
18 Raia, Devlla amară daddengo le Aavramohko, le Isakohko thai le Israelohko! Nikăr orkana ando illo le poporohkă Tirăhkă kadala telearimata thai kadala godimata, thai zurear lehko illo ande Tute.
19 De le šeavehkă mîŕăhkă le Solomonos khă illo lašo, kaste arakhăl le mothodimata Tiră, kaste pherăl sa kadala butea, thai o te vazdel o khăr anda savo lašardem kadala lašardimata.”
O makhlimos le Solomonohko.
20 O David phendea sa le tidimahkă: „Dendumadămišto le Raies, le Devlles tumarăs.” Thai soa tidimos deadumadămišto le Raies, le Devlles lengă dadengărăs. On mekline pe thai bandi'le angloa Rai thai angla o thagar.
21 O duito des pala kadea, andine sar khă jertfa thai phabarimasti dă sa le Raiehkă ăkh mia guruwiça, ăkh mia bakriše, thai ăkh mia bakrišoŕă, andekhthan le jetfença le pimahkă dine, thai aver jertfe ande baro dindimos anda soa Israelo.
22 Xaline thai piline ando des kodoa angla o Rai bară bukurimasa, kărdine o duito data thagar le Solomonos, le šeaves le Davidohko, makhline les angloa Rai sar rai, thai makhline le Çadokos sar rašai.
23 O Solomono bešlo po skamin le raimahko le Raiehko, sar thagar ando than pehkă Daddehko le Davidohko. O găloangle, thai soa Israelo ašundea les.
24 Sal šerălebară thai le zurale, thai orta sal šeave le thagarehkă le Davidohkă mekline pe le thagrehkă le Solomonohkă.
25 O Rai vazdea les sa mai opră le Solomonos, tala le iakha sa le Israelohkă, thai kărdea lehko raimos mai străfeaino dă sar sas or save thagares le Israelohko angla leste.
O mullimos le Davidohko.
26 O David, o šeau le Isaiehko, raisardea pa soa Israelo.
27 O čiro sode raisardea poa Israelo sas dă štarvardeši bărši: ando Xebrono raisardea efta bărši, thai ando Ierusalimo raisardea treanda thai trin bărši.
28 Mullo ăkh phurimastar baxtalo, čeailo desăndar, le bravalimastar thai slavatar. Thai ande lehko than, raisardea lehko šeau o Solomono.
29 Le kărimata le thagarehkă le Davidohkă, kola dă anglal thai kola dă palal, sî ramome ando lill le Samuelohko o dikhlitorii, thai ando lill le proorokohko le Natanohko thai ando lill le proorokohko le Gadohko,
30 andekhthan sa le raimasa thai so kărdilea ande lehko čiro, avela ando Israelo, avela ande sa le thgarimata le kolavrengă čema.
Darile bogate pentru zidirea Templului
1 Și împăratul David a zis către întreaga obște: Solomon, fiul meu, singurul pe care l‐a ales Dumnezeu, este tânăr și plăpând și lucrul este mare: căci palatul nu este pentru oameni ci pentru Domnul Dumnezeu. 2 Și am pregătit după toată puterea mea pentru casa Dumnezeului meu: aur pentru cele de aur și argint pentru cele de argint și aramă pentru cele de aramă, fier pentru cele de fier și lemn pentru cele de lemn; pietre de onix și pietre de legat, pietre scânteitoare și de felurite colori și tot felul de pietre scumpe și pietre de marmoră, în mulțime. 3 Și încă, fiindcă mi‐am pus plăcerea în casa Dumnezeului meu, și având o vistierie a mea de aur și de argint, dau pentru casa Dumnezeului meu pe lângă tot ce am pregătit pentru casa locașului sfânt, 4 trei mii de talanți de aur din aurul de Ofir și șapte mii de talanți de argint curățit pentru îmbrăcarea pereților caselor: 5 aur pentru cele de aur și argint pentru cele de argint și pentru tot felul de lucrare făcută de mâinile meșteșugarilor. Și cine este gata să‐și umple mâna astăzi pentru Domnul? 6 Și mai marii părintești și mai marii semințiilor lui Israel și mai marii peste mii și peste sute și mai marii peste avutul împăratului au adus de bunăvoie 7 și au dat pentru lucrul casei lui Dumnezeu cinci mii de talanți de aur și zece mii de darici, și zece mii de talanți de argint și optsprezece mii de talanți de aramă și o sută de mii de talanți de fier. 8 Și la cine s‐au găsit pietre scumpe a dat la visteria casei Domnului, sub mâna lui Iehiel , Gherșonitul.
Rugăciunea lui David
9 Și poporul s‐a bucurat pentru că aduseseră de bunăvoie , căci dăruiau de bunăvoie cu o inimă desăvârșită Domnului; și David împăratul s‐a bucurat și el cu mare bucurie. 10 Și David a binecuvântat pe Domnul în ochii întregii obști și David a zis: Binecuvântat să fii, Doamne Dumnezeul tatălui nostru Israel, din veac în veac. 11 A ta , Doamne, este mărimea și puterea și slava și biruința și măreția; căci tot ce este în ceruri și pe pământ este al tău; a ta, Doamne, este împărăția, și tu ești înălțat drept Cap peste toate. 12 Și averile și slava sunt de la tine și tu cârmuiești peste toate; și în mâna ta este tărie și putere; și în mâna ta este să faci mare și să dai tărie tuturor. 13 Și acum, Dumnezeul nostru, îți mulțumim și lăudăm numele tău cel slăvit. 14 Dar cine sunt eu și ce este poporul meu, ca să putem dărui de bună voie în felul acesta? Căci totul este de la tine și noi ți‐am dat din mâna ta. 15 Căci noi suntem străini de loc înaintea ta și oaspeți, ca toți părinții noștri; zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră și nu este nicio nădejde. 16 Doamne Dumnezeul nostru, toată această grămadă, pe care am pregătit‐o spre a‐ți zidi o casă pentru numele tău cel sfânt, este din mâna ta și totul este al tău. 17 Și știu, Dumnezeul meu, și că tu cerci inima și îți place neprihănirea și în neprihănirea inimii mele am dăruit de bună voie toate acestea; și am văzut cu bucurie pe poporul tău care se află aici, dăruindu‐ți de bună voie. 18 Doamne, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac și lui Israel, părinții noștri, păstrează în veac aceasta, ca închipuire a gândurilor inimii poporului tău și îndreaptă‐le inimile spre tine. 19 Și dă lui Solomon , fiul meu, o inimă desăvârșită, ca să păzească poruncile tale, mărturiile tale și așezămintele tale și să facă totul și să zidească palatul pentru care am făcut pregătire.
Ungerea lui Solomon
20 Și David a zis către toată obștea: Binecuvântați pe Domnul Dumnezeul vostru. Și toată obștea a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul părinților lor și și‐au plecat capetele și s‐au închinat Domnului și împăratului. 21 Și a doua zi după aceea au jertfit jertfe Domnului și au adus arderi de tot Domnului: o mie de tauri, o mie de berbeci, o mie de miei, cu darurile lor de băutură, și mulțime de jertfe, pentru tot Israelul. 22 Și au mâncat și au băut înaintea Domnului în ziua aceea cu mare bucurie. Și au făcut împărat a doua oară pe Solomon, fiul lui David, și l‐au uns Domnului să fie domn, și pe Țadoc să fie preot. 23 Și Solomon a șezut pe scaunul de domnie al Domnului ca împărat în locul lui David, tatăl său, și a propășit; și tot Israelul l‐a ascultat. 24 Și toți mai marii și vitejii și de asemenea toți fiii împăratului David au dat mâna lui Solomon împăratul. 25 Și Domnul a mărit nespus pe Solomon în ochii întregului Israel, și a dăruit peste el strălucire împărătească așa cum n‐a avut niciun împărat peste Israel mai înainte de el.
Moartea lui David
26 Și David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul. 27 Și zilele cât a domnit el peste Israel au fost patruzeci de ani. La Hebron a domnit șapte ani și la Ierusalim a domnit treizeci și trei. 28 Și a murit la bună bătrânețe, sătul de zile, de avere și de slavă; și Solomon, fiul său, s‐a făcut împărat în locul său. 29 Și faptele lui David împăratul, cele dintâi și cele de pe urmă, iată sunt scrise în cuvintele lui Samuel văzătorul și în cuvintele lui Natan, prorocul, și în cuvintele lui Gad, văzătorul, 30 cu toată domnia lui și cu puterea lui și cu vremurile care au trecut peste el și peste Israel și peste toate împărățiile țărilor.