O Zakxeo.
1 O Isus šutea pe ando Ierixono, thai naškhălas andai četatea.
2 Thai khă manuši bravalo, kai bušolas Zašeu, o mai baro le tidinitorengo,
3 rodelas te dikhăl sao sî o Isus; ta naštilas anda le but manuši, kă sas çînoro statohko.
4 Prastaia anglal, thai ankăsto ande khă dudelin kaste dikhă Les, anda kă oçal trăbulas te nakhăl.
5 O Isus, kana arăslo ando than kodoa, vazdea Pehkă iakha opră, thai phendea lehkă: „Zašee, de tu tele iekhatar, kă ades trăbul te ašeau ande teo khăr.”
6 O Zašeuo dea pe tele iekhatar, thai primisardea Les dragosa.
7 Kana dikhline e buti kadea, sa bandearănas andoa nakh thai phenenas: „Šutea pe te gostil ka khă manuši bezexalo!”
8 Ta o Zaxeo bešlo angloa Rai, thai phendea Lehkă: „Dikta, Raia, dopaši anda muŕo mandimos dau les ăl čioŕăngă; thai, kana bičeačeardem varekas varesosa, dau les parpale štarvarăs.”
9 O Isus phendea lehkă: „Ades šutea pe o skăpimos ando khăr kadoa, kă i o sî o šeau le Avraamohko.
10 Anda kă o Šeau le manušehko avilo te rodel thai te skăpil so sas xasardo.”
E pilda le polendi.
11 Ta kana ašunenas on kadala butea, o Isus mai phendea khă pilda, anda kă sas paše paša o Ierusalimo, thai on pateanas kă o Thagarimos le Devllehko sî te sîkadeol iekhatar.
12 Ta phendea: „Khă manuši anda khă neamo baro gălotar ande khă čem dureardo, kaste lel pehkă khă thagarimos, thai pala kodea te amboldel pe.
13 Akhardea peste deši anda pehkă robea, dea le deši polea, thai phendea lengă: Thon le ande buti ji kana amboladaua ma.”
14 Ta lehkă manuši či dabadikhănas les; thai tradine pala leste khă solia te phenen lehkă: „Či kamas kadale manušes te thagaril pa amende.”
15 Kana amboldea parpale, pala so leasa pehko thagarimos, phendea te akharăn le roben kodolen, kai deasas le ăl love, kaste dikhăl sode kărdea sakogodi anda lende.
16 Kukoa anglal avilo, thai phendea lehkă: „Raia, o polo tiro mai andea deši poli.”
17 O phendea lehkă: „Mišto, robona lašea; anda kă sanas pateaimahko ande xançî butea ale te avesbaro pa deši četăçi.”
18 Avilo o duito, thai phendea: „Raia, o polo tiro mai andea deši poli.”
19 O phendea i lehkă: „Ale i tu te avesbaro pa panji četăçi.”
20 Avilo iekh aver, thai phendea: „Raia, dikta teo polo, kai gardem les phanglo ande khă pištiri;
21 kă darailem tutar, anda kă san khă manuši xarvalo; les katar či thodean, thai tides katar či šutean;
22 O stăpîno phendea lehkă: „Robona jungalea; krisîniua tu pala tiră divanuri. Jeanesas kă sîm khă manuši xarvalo, kai lau katar či thodem thai tidau katar či šutem;
23 atunčeara sostar či thodean mîŕî love kal zarafea, anda kă, ka muŕo amboldimos, te lino le parpale kamătasa?”
24 Pala kodea phendea kolengă kai sas oče: „Len lehko polo, thai den les kolehkă kai sî les deši poli.”
25 „Raia,” phendine on: „les sî les deši poli.”
26 Ta o phendea lengă: „Phenau tumengă kă kukoa kai sî les, dela pe lehkă; ta kata kukoa kai nai les, lela pe orta i so sî les.
27 Sode pa mîŕă dušmaia, kai či kambline te thagari pa lende, anen le orde, thai šinen le angla mande.”
28 Pala so dea duma kadea, o Isus lea la angle thai dikhălas karing o Ierusalimo.
O avimos le Isusohko ando Ierusalimo.
29 Kana paši'lo le Betfaghe thai la Betaniatar, karing o baŕbaro dino anau le Zetinengo, o Isus tradea duien anda Pehkă jene,
30 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende. Kana šona tume ande leste, arakhăna khă čiušiç phanglo, pe sao či ankăsto khonikh čiăkhdata: pîtărăn les, thai anen Mangă les.
31 Te pušela tume varekon: „Anda soste pîtărăn les?” te phenen lehkă kadea: „Anda kă o Rai sî les kandimos lestar.”
32 Kukolakai sas tradine, găline thai arakhline kadea sar phendeasa lengă o Isus.
33 Ta kana pîtărănas le čiušorăs, lehkă stăpînea phendine lengă: „Anda soste pîtărăn o čiušiçăs?”
34 On dine les anglal: „O Rai sî les kandimos lestar.”
35 Thai andine o čiušiçî koa Isus. Pala kodea šudine pehkă raxamea pe leste, thai thodine le Isusos, ankăsto opral.
36 Ta kana jealas o Isus, le manuši lašarănas pehkă raxamea po drom.
37 Thai kana pašile ăl Ierusalimostar, karing ulel o baŕbaro le Zetinengo, sa o butimos le jenngă pherde baxtalimos, line te lăudin le Devlles muiesa zuralo anda sa le minuni, kai dikhline sas le.
38 On phenenas: „Lăudime sî o Thagar kai avel ando Anau le Devllehko! Pačea ando čeri, thai slava andel thana dă opral!”
39 Unii Fariseia, andoa norodo, phendine le Isusohkă: „Sîkaitorina, xatu Te jenença!”
40 Thai O dea le anglal: „Phenau tumengă kă, kana on ašena, le baŕ çîpina.”
O Isus rovel andai četatea.
41 Kana paši'lo la četateatar thai dikhlea la, o Isus ruia anda late,
42 thai phendea: „Te prinjeandino i tu, barem ande kadoa des, le butea, kai daštinas te den tu e pačea! Ta akana, on sî garadine te iakhăndar.
43 Avena le des pa tute, kana te dušmaia tidena tu šancurença, peste sa, thai tidena tu anda sal riga:
44 kărăna tu iekh la phuweasa, tut thai le šeaven anda teo maškar; thai či mekăna ande tute baŕ pe baŕăste, anda kă či prinjeandean o čiro kana sanas rodini.”
O našadimos le bitindorengo andoa Templo.
45 Pala kodea šutea pe ando Templo, thai lea te ankalavel avri kolen kai bitinenas thai tinenas ande leste.
46 Thai phendea lengă: „Sî ramome: „O Khăr Muŕo, avela khă khăr rudimahko. Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro čiorăngo.”
47 O Isus sîkavelas ande sako des le norodos ando Templo. Thai le raša le mai bară, le zakonarea thai le phură le norodohkă rodenas te mudarăn Les;
48 ta či jeanenas sar te kărăn, anda kă o norodo sas lehkă drago Lehko divano.
Zacheu
1 Și a intrat și trecea prin Ierihon. 2 Și iată un bărbat numit cu numele Zacheu. Și el era un mai mare peste vameși și era bogat. 3 Și căuta să vadă pe Isus cine este și nu putea de gloată, pentru că era mic de statură. 4 Și a alergat înainte și s‐a suit într‐un sicomor ca să‐l vadă, pentru că pe acolo avea să treacă. 5 Și Isus când a venit la locul acela, s‐a uitat în sus și i‐a zis: Zachee, grăbește‐te să te pogori, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta. 6 Și s‐a grăbit și s‐a pogorât și l‐a primit cu bucurie. 7 Și când au văzut aceasta, toți cârteau între ei, zicând: A intrat să poposească la un om păcătos. 8 Iar Zacheu a stat și a zis către Domnul: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor; și dacă am năpăstuit pe vreunul cu ceva, dau înapoi împătrit. 9 Iar Isus i‐a zis: Astăzi s‐a făcut mântuire casei acesteia, deoarece și el este un fiu al lui Avraam. 10 Căci Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.
Pilda minelor
11 Și pe când auzeau ei acestea, el a adăugat și a spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim și lor li se părea că Împărăția lui Dumnezeu are să se arate îndată. 12 Deci a zis: Un om de neam bun s‐a dus într‐o țară depărtată ca să‐și ia o împărăție și să se întoarcă. 13 Și a chemat zece robi ai săi, le‐a dat zece mine și a zis către ei: Faceți negustorie cu ele până când vin. 14 Iar cetățenii săi îl urau și au trimis o solie după el zicând: Nu voim ca acesta să împărățească peste noi. 15 Și a fost așa : când a venit îndărăt, după ce luase împărăția, a zis să i se cheme robii aceștia cărora le‐a dat argintul, pentru ca să știe cine ce negustorie a făcut. 16 Și cel dintâi a venit zicând: Doamne, mina ta a adus câștig zece mine. 17 Și el i‐a zis: Prea bine, rob bun, pentru că te‐ai arătat credincios în foarte puțin, fii stăpânitor peste zece cetăți. 18 Și al doilea a venit zicând: Mina ta, Doamne, a făcut cinci mine. 19 Iar el a zis și acestuia: Fii și tu peste cinci cetăți. 20 Și celălalt a venit zicând: Doamne, iată mina ta, pe care o aveam pusă la o parte într‐un ștergar: 21 căci mă temeam de tine pentru că ești om aspru, iei ce n‐ai pus și seceri ce n‐ai semănat. 22 El îi zice: Din gura ta te voi judeca, rob rău. Știai că eu sunt om aspru, iau ce n‐am pus și secer ce n‐am semănat. 23 Și pentru ce n‐ai dat argintul meu la masa (schimbătorilor)? Și eu venind l‐aș fi cerut cu dobândă. 24 Și a zis celor ce stăteau de față: Luați‐i mina și dați‐o celui ce are zece mine. 25 Și i‐au zis: Doamne, are zece mine. 26 Vă spun că oricui care are, se va da; iar cel ce n‐are, i se va lua și ce are. 27 Însă pe vrăjmașii aceia ai mei care n‐au voit ca eu să împărățesc peste ei, aduceți‐i aici și înjunghiați‐i înaintea mea. 28 Și după ce a zis acestea, mergea înainte suindu‐se la Ierusalim.
Întrarea lui Isus în Ierusalim
29 Și a fost așa : când s‐a apropiat de Betfaghe și de Betania, spre muntele numit al Măslinilor, a trimis pe doi dintre ucenicii săi, zicând: 30 Mergeți în satul care este înainte, în care când veți intra, veți afla un măgăruș legat pe care nimeni dintre oameni n‐a șezut vreodată și dezlegați‐l și aduceți‐l. 31 Și dacă v‐ar întreba cineva: Pentru ce îl dezlegați? Veți spune așa: Domnul are trebuință de el. 32 Și trimișii s‐au dus și au aflat cum le zisese. 33 Iar pe când dezlegau ei măgărușul, stăpânii lui le‐au zis: Ce dezlegați măgărușul? 34 Iar ei au zis: Domnul are trebuință de el. 35 Și l‐au adus la Isus. Și și‐au aruncat veșmintele pe măgăruș și au suit deasupra pe Isus. 36 Iar pe când mergea el, își așterneau veșmintele pe cale. 37 Iar pe când se apropia acum de coborâșul muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor a început să se bucure și să laude cu glas mare pe Dumnezeu pentru toate puterile pe care le văzuseră, 38 zicând: Binecuvântat fie împăratul care vine în numele Domnului: pace în cer și slavă în cele preaînalte. 39 Și oarecare dintre fariseii din gloată au zis către el: Învățătorule, ceartă‐ți ucenicii. 40 Și el a răspuns și a zis: Vă spun că dacă vor tăcea aceștia, pietrele vor striga.
Isus plânge pentru cetate
41 Și când era aproape, a văzut cetatea și a plâns de ea, 42 zicând: Dacă ai fi cunoscut și tu în această zi cele pentru pace! Dar acum s‐au ascuns de ochii tăi. 43 Pentru că vor veni zile peste tine și vrăjmașii tăi vor face întăriri împrejurul tău și te vor împresura și te vor strâmtora de toate părțile. 44 Și te vor surpa de tot pe tine și pe copiii tăi în tine și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră; pentru că n‐ai cunoscut vremea nimerită a cercetării tale.
Izgonirea vânzătorilor din Templu
45 Și când a intrat în Templu, a început să scoată afară pe cei ce vindeau 46 zicându‐le: Este scris: Și casa mea va fi o casă de rugăciune! iar voi ați făcut‐o peșteră de tâlhari. 47 Și‐i învăța în fiecare zi în Templu. Iar mai marii preoților și cărturarii și cei dintâi ai poporului căutau să‐l piardă. 48 Și nu găseau ce să‐i facă; căci tot poporul se ținea de el ascultând.