O Ilia angloa Axab.
1 Nakhle but des, thai o divano le Raiehko dea duma kadea le Iliahkă, ando trito bărši: „Telear thai jea angloa Axab, kaste dau brîšind po mui la phuweako.”
2 Thai o Ilia gălo te jeal angloa Axab. Sas khă bari bokh ande Samaria.
3 Thai o Axab tradea te akharăn le Obadias, o maibaro lehkă khărăhko. O Obadia daralas but le Raiestar.
4 Anda kodea kana xasardea e Izabela le prooročen le Raiehkărăn, o Obadia lea ăkh šell prooročea, garadea le po panvardeši ande vokh thanšudro, thai dea le te xan manŕo thai pai.
5 O Axab phendea le Obadiahkă: „Xaida te jeastar andoa čem kata sal xainga le paiehkă thai kata sal paiora; daštisa te arakhas čear kaste nikras e čivava le grastendi thai le magarendi, thai te na avel ame te mudaras le juvindimatăn.”
6 Xuladine pehkă o čem te phirăn les. O Axab teleardea korkoŕo pe khă drom, thai o Obadia teleardea korkoŕo pe aver drom.
7 Ta kana o Obadia sas po drom, dikta kă maladea le Ilias. O Obadia, prinjeandindoi les, bandi'lo tele le mosa pe phuw, thai phendea: „Tu san, raia muŕo o Ilia?”
8 O dea les anglal: „Me sîm; jea thai phen te stăpînohkă: „Dikta kă avilo o Ilia!”
9 Thai o Obadia phendea: „So bezex kărdem me, kaste des te robos tirăs ando vast le Axabohko, kaste mudarăll ma?
10 Juvindo sî o Rai, kă či ašilea poporo or thagarimos kai te na tradino muŕo stăpîno te roden tu; thai kana phenelas pe kă či san oče, thodea o thagarimos thai o poporo kodoa te solaxal kă či arakhlea tu.
11 Thai akana phenes: „Jea thai phen te stăpînohkă: „Dikta kă avilo o Ilia!”
12 Thai pala kodea, kana jeauatar tutar, o Duxo le Raiehko nigrăla tu či jeanau kai. Te jeaua te dau ašundimos le Axabos, thai či arakhăla tu, mudarălla ma.Thai sa o robo tiro daral le Raiestar dă anda pehko tărnimos.
13 Či phendea kadea mîŕă raiehkă so kărdem kana e Izabela mudardea le prooročen le Raiehkărăn? Sar garadem ăkh šell proročea le Raiehkă, po panvardeši ande vokh thanšudro thai čeaileardem le manŕăsa thai paiesa?
14 Thai akana tu phenes: „Jea thai phen te stăpînohkă: „Dikta kă avilo o Ilia!” O mudarălla ma.”
15 Ta o Ilia phendea lehkă: „Juvindo sî o Rai le oštirengo, savehko kanditorii sîm, kă ades avaua angloa Axab.”
O Ilia thai le prooročea le Ballohkă.
16 O Obadia, gălindoi angloa Axab, phendea lehkă pai buti kadea. Thai o Axab gălo angloa Ilia.
17 Kana dikhlea o Axab le Ilias, thai i phendea lehkă: „Tu san kodoa kai prikăjis le Israelos?”
18 O Ilia dea anglal: „Na me prikăji le Israelos; ta tu, thai o khăr te daddehko, anda kă meklean le mothodimata le Raiehkă thai gălean pala le Baalohkă.
19 Tide akana soa Israelo mande, po baŕobaro o Karmelo, thai kolen le štar šella thai panvardeši prooročea le Baalohkă thai le štară šella prooročen la Astarteeiakă, kai xan kai skafidi la Izabelati.”
20 O Axab tradea le solen ka sal šeave le Israelohkă, thai tidea le prooročen koa baŕobaro Karmelo.
21 Atunčeara o Ilia paši'lo dă soa poporo, thai phendea: „Ji kana kamen te langan dă lidui pînŕă? Kana o Rai sî o Dell, jean pala Leste; ta kana sî o Baal, jean pala o Baal!” O poporo či dea les anglal.
22 Thai o Ilia phendea le poporohkă: „Me korkoŕo ašilem anda prooročea le Raiehkă, ta kana le prooročea kle Baalohkă sî štar šella thai panvardeši.
23 Te den pe amengă dui guruwiça. On te alosarăn pehkă khă guruwiçî, saves te šinen les andel kotora, thai te thon les pel kašt, bi te thon iag. Thai me lašaraua o kolaver guruwiçî, thai thoa les pel kašt bi te thoau iag.
24 Pala kodea tume te akharăn o anau le devlehko tumarăhko; thai me akharaua o Anau le Raiehko. O del kai dela anglal andai iag, kodoa te avel o čeačio Dell. Thai soa poporo dea anglal, thai phendea: „Mišto!”
25 O Ilia phendea le prooročengă le Baalohkă: „Alosarăn tumengă khă guruwiçî anda kukola le dui, lašarăn les tume mai anglal, kă san mai but, thai akharăn o anau tumară devlehko; ta te na thon iag.”
26 On line o guruwiç kai line les, thai lašarde les. Thai akharde o anau le Baalohko, dădroboitu ji koa dopaši le desăhko, phendindoi: „Baale, ašun ame!” Ta či ašundi'lo či khă mui, či khă phendimos. Thai xutenas roata karing o altarii kai kărdinesas les.
27 Koa dopaši le desăhko, o Ilia asaia pehkă lendar, thai phendea: „Den mui mai zurales, anda kă sî del; del pe godi varesoste, or sî les buti, or sî ando phirimos, or dašti kă sovel, thai uštela.”
28 On çîpisarde zurales, thai pala lendi phurikani buti, kărdine pehkă šindimata le săbiença thai le suliçănça, ji kana thavdea rat pa lende.
29 Kana nakhlo o dopaši le desăhko, dileai le, ji ande leaka kana anelas pe e jertfa la reateati. Ta či ašundi'lo či khă mui, či khă phendimos, či ăkh sămno lino godeako.
30 O Ilia phendea atunči sa le poporohkă: „Pašon mandar!” Soa poporo paši'lo lestar. Thai o Ilia lašardea o altarii kai sas linčeardo.
31 Lea dešudui baŕ, pala o dindimos le semençiengo le šeavengo le Iakovohkă, savehkă o Rai phendeasas lehkă: „Israelo avela teo anau”,
32 thai vazdea le baŕănça kadalença khă altarii ando Anau le Raiehko. Kărdea ande rig le ataresti khă šanço, ande sao šonas pe dui măsurii sămînçăngă.
33 Thodea pala kodea le kašt, šindea andel kotora o guruwiçî, thai thodea les pel kašt. Pala kodea phendea: „Pherăn štar kănç paiesa, thai šorăn le po phabarimos dă sa thai pel kašt.” Thai kărdine kadea.
34 Pala kodea phendea: „Mai kărăn e buti kadea ăkh data.” Thai kărde lehkă pale ăkh data. Pala kodea phendea: „Mai kărăn i o trito data.” Thai mai kărdine lehkă i trito data.
35 O pai thavdelas poa altarii, thai pherdea paiesa o šanço.
36 Ande leaka kana anelas pe e jertfa la reateati, o prooroko o Ilia paši'lo thai phendea: „Raia, Devlla le Avraamohko, le Isaakohko thai le Israelohko! Kăr te jeangleol pe ades kă Tu san o Dell ando Israelo, kă me sîm o kanditorii Tiro, thai kă sa kadala butea kărdem le pala o mothodimos Tiro.
37 Ašun ma, Raia, ašun ma, anda kaste prinjeanel o poporo kadoa kă Tu, Raia, san o čeačio Dell, thai te amboldes kadea lengo illo karing o mišto!”
38 Atunči peli iag kata o Rai, thai phabardea o phabarimos dă sa, le kašt, le baŕ thai e phuw, thai çîrdea o pai kai sas ando šanço.
39 Kana dikhlea o poporo e buti kadea, peline le mosa pe phuw, thai phendine: „O Rai sî o čeačio Dell! O Rai sî o čeačio Dell!”
40 „Thon o vast pe le prooročea le Baalohkă”, phendea lengă o Ilia: „či iekh te na skăpil!” Thai thodine o vast pe lende, o Ilia uleardea le koa paioro o Chisono thai dealešuri oče.
O brîšind.
41 Pala kodea o Ilia phendea le Axabohkă: „Ankli ta xa thai pi; kă ašundeol pe braval brîšindesti.”
42 O Axab ankăsto te xal thai te pel. Ta o Ilia ankăsto po gor le Karmelohko, thai bandi'lo pe phuw, thodea pe le mosa maškar le čeanga,
43 thai phendea pehkă kanditorehkă: „Ankli thai dikta karing e marea.” O kanditorii ankăsto, dikhlea, thai phendea: „Nai khanči!” O Ilia phendea eftavarăs: „Jea pale.”
44 O eftato data, o kanditorii phendea: „Dikta kă vazdel pe khă noruço çînoro andai marea, sar khă palma manušesti.” O Ilia phendea: „Ankli, thai phen le Axabohkă: „Astar le grasten, thai de tu tele, kaste na atărdearăl tu o brîšind.”
45 Pa vareso leaka, le norea le čerehkă kali'le, lea te marăl e bravall, thai avilo khă brîšind baro. O Axab ankăsto ando urdon, thai teleardea ando Izreelo.
46 Thai o vast le Raiehko avilo poa Ilia, kai phanglea pehko maškar, thai prastaia angloa Axab ji koa šutimos ando Izreelo.
Uciderea prorocilor lui Baal și ai Astarteei
1 Și a fost așa : după multe zile cuvântul Domnului a fost către Ilie, în anul al treilea, zicând: Du‐te, arată‐te lui Ahab și voi trimite ploaie pe fața pământului. 2 Și Ilie s‐a dus să se arate lui Ahab. 3 Și era foamete mare în Samaria. Și Ahab a chemat pe Obadia care era peste casa sa. Și Obadia se temea mult de Domnul. 4 Și a fost așa : când Izabela a stârpit pe prorocii Domnului, Obadia a luat o sută de proroci și i‐a ascuns câte cincizeci într‐o peșteră și i‐a hrănit cu pâine și apă. 5 Și Ahab a zis lui Obadia: Cutreieră țara la toate izvoarele de apă și la toate râurile; poate vom afla iarbă ca să păstrăm viața cailor și a catârilor ca să nu ne pierdem dobitoacele. 6 Și și‐au împărțit țara s‐o cutreiere. Ahab a mers pe o cale singur și Obadia a mers pe altă cale singur. 7 Și pe când mergea Obadia pe cale, iată l‐a întâmpinat Ilie, și el l‐a cunoscut și a căzut pe fața sa și a zis: Tu ești cu adevărat domnul meu Ilie? 8 Și el i‐a zis: Eu sunt; du‐te, zi domnului tău: Iată Ilie! 9 Și el a zis: Ce am păcătuit eu ca să dai pe robul tău în mâna lui Ahab să mă omoare? 10 Viu este Domnul Dumnezeul tău, de este neam sau împărăție unde să nu fi trimis domnul meu să te caute. Și când ziceau: Nu este! el punea împărăția sau neamul să jure că nu te‐au aflat. 11 Și acum tu zici: Mergi, zi domnului tău: Iată Ilie! 12 Și va fi așa : eu voi pleca de la tine și Duhul Domnului te va duce nu știu unde și voi veni și voi spune lui Ahab și el nu te va afla și mă va omorî. Și eu, robul tău, mă tem de Domnul din tinerețea mea. 13 Oare nu s‐a spus domnului meu ce am făcut când a ucis Izabela pe prorocii Domnului, cum am ascuns o sută de bărbați din prorocii Domnului, câte cincizeci într‐o peșteră, și i‐am hrănit cu pâine și apă? 14 Și acum zici: Du‐te, spune domnului tău: Iată, Ilie! Și el mă va omorî. 15 Și Ilie a zis: Viu este Domnul oștirilor, înaintea căruia stau, că astăzi mă voi arăta lui, negreșit. 16 Și Obadia a plecat spre întâmpinarea lui Ahab și i‐a spus. Și Ahab a mers spre întâmpinarea lui Ilie. 17 Și a fost așa : Când a văzut Ahab pe Ilie, Ahab i‐a zis: Tu ești tulburătorul lui Israel? 18 Și el a zis: Eu n‐am tulburat pe Israel, ci tu și casa tatălui tău, pentru că ați părăsit poruncile Domnului și ați umblat după Baali. 19 Și acum trimite, adună la mine pe tot Israelul pe muntele Carmel , și pe cei patru sute cincizeci de proroci ai lui Baal, și pe cei patru sute de proroci ai Astarteelor, care mănâncă la masa Izabelei. 20 Și Ahab a trimis la toți copiii lui Israel și a adunat pe proroci pe muntele Carmel. 21 Și Ilie s‐a apropiat de tot poporul și a zis: Până când veți șchiopăta de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmați‐l pe el; și dacă Baal, urmați‐l pe el. Și poporul nu i‐a răspuns un cuvânt. 22 Și Ilie a zis poporului: Numai eu am rămas proroc al Domnului, și prorocii lui Baal sunt patru sute cincizeci de bărbați. 23 Să ni se dea doi junci și ei să‐și aleagă un junc pentru ei și să‐l taie bucăți și să‐l pună pe lemne și să nu pună foc; și eu voi pregăti celălalt junc și‐l voi pune pe lemne și nu voi pune foc. 24 Și să chemați numele dumnezeilor voștri și eu voi chema numele Domnului, și dumnezeul care v‐a răspunde cu foc , acela să fie Dumnezeu. Și tot poporul a răspuns și a zis: Bun este cuvântul. 25 Și Ilie a zis prorocilor lui Baal: Alegeți‐vă un junc și pregătiți‐l întâi voi, căci sunteți mulți, și chemați numele dumnezeului vostru și să nu puneți foc. 26 Și au luat juncul care li s‐a dat și l‐au pregătit și au chemat numele lui Baal de dimineață până la amiază, zicând: Ascultă‐ne, Baale! Dar n‐a fost nici glas , nici ascultare. Și săreau împrejurul altarului pe care‐l făcuseră. 27 Și a fost așa : la amiază Ilie și‐a bătut joc de ei și a zis: Strigați cu glas tare, căci este dumnezeu, căci cugetă, sau s‐a dus laoparte, sau este în călătorie, poate doarme și se va trezi. 28 Și au strigat cu glas tare și și‐au făcut tăieturi după datina lor cu săbii și sulițe, până a țâșnit sângele peste ei. 29 Și a fost așa : când a trecut miezul zilei, au prorocit până la aducerea darului de mâncare, dar n‐a fost nici glas , nici ascultare, nici luare aminte. 30 Atunci Ilie a zis către tot poporul: Apropiați‐vă de mine. Și tot poporul s‐a apropiat de el. Și a dres altarul Domnului, care era sfărâmat. 31 Și Ilie a luat douăsprezece pietre după numărul semințiilor fiilor lui Iacov, către care a fost cuvântul Domnului, zicând: Israel va fi numele tău. 32 Și cu pietrele a zidit un altar în numele Domnului, și a făcut un șanț în jurul altarului, după lărgimea a două măsuri de sămânță. 33 Și a așezat lemnele și a tăiat în bucăți juncul și l‐a pus pe lemne și a zis: Umpleți patru vedre cu apă și vărsați‐le peste arderea de tot și peste lemne. 34 Și a zis: Faceți a doua oară! Și au făcut a doua oară. Și a zis: Faceți a treia oară. Și au făcut a treia oară. 35 Și apa curgea împrejurul altarului și a umplut și șanțul cu apă. 36 Și a fost așa : când se aducea darul de mâncare, Ilie, prorocul, s‐a apropiat și a zis: Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Israel, să fie știut astăzi că tu ești Dumnezeu în Israel, și eu sunt slujitorul tău și după cuvântul tău am făcut toate aceste lucruri. 37 Răspunde‐mi, Doamne, răspunde‐mi, și să cunoască poporul acesta că tu, Doamne, ești Dumnezeu, și tu le‐ai întors inima înapoi. 38 Și a căzut foc de la Domnul și a mistuit arderea de tot și lemnele și pietrele și țârâna, și a sub apa care era în șunț. 39 Și tot poporul a văzut și au căzut pe fețele lor și au zis : Domnul, el este Dumnezeu! Domnul, el este Dumnezeu! 40 Și Ilie le‐a zis: Prindeți pe prorocii lui Baal; niciunul din ei să nu scape! Și i‐au prins și Ilie i‐a pogorât la pârâul Chison, și i‐a junghiat acolo.
Ploaia
41 Și Ilie a zis lui Ahab: Suie‐te, mănâncă și bea, căci este un vuiet de mare ploaie. 42 Și Ahab s‐a suit să mănânce și să bea. Și Ilie s‐a suit în vârful Carmelului și s‐a plecat la pământ și și‐a pus fața între genunchi. 43 Și a zis tânărului său: Suie‐te, te rog, uită‐te spre mare. Și s‐a suit și s‐a uitat și a zis: Nu este nimic. Și el a zis: Mergi iarăși de șapte ori. 44 Și a fost așa : a șaptea oară a zis: Iată un nor mic ca o mână de om se ridică din mare! Și el a zis: Suie‐te, zi lui Ahab: Înhamă și pogoară‐te, ca să nu te oprească ploaia. 45 Și a fost așa : între acestea cerul s‐a întunecat de nori și vânt și a fost o ploaie mare. Și Ahab s‐a suit în carul său și s‐a dus la Izreel. 46 Și mâna Domnului a fost peste Ilie și și‐a încins coapsele și a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.