Le sîkaimata
dine le Solomonohkă koa mullimos.
1 O Davido pašolas la leakatar le mullimasti, thai dea phendimata pehkă šeavehkă le Solomonohkă, phendindoi:
2 Me telearau po drom kai jeal sai lumea. Zureauo thai au manuši!
3 Arakh le mothodimata le Raiehkă, le Devllehkă tirăhkă, phirindoi ande Lehkă droma, thai arakhlindoi Lehkă krisa, le mothodimata Lehkă, pala sar sî ramome ande kris le Moisasti, kaste izbîndisis ande sa so kărăsa thai orkaring amboldesa tu,
4 thai anda ka o Rai te pherăl tukă kakala divanuri kai mothodea le anda mande: „Kana te šeave lena sama pe lengo drom, phirindoi pateaimasa angla Mande, anda sa lengo illo thai anda sa lengo duxo, či avesa čiăkhdata meklino bi khă avimahko po skamin le raimahko le Israelohko.”
5 Jeanes so kărdea mangă o Ioab, o šeau la Çeuriako, so kărdea kolengă do šerăbarăngă la oštireako le Israelohkăreakă, le Abnerohkă, o šeau le Nerohko, thai le Amasahkă, o šeau le Ieterehko. Mudardea le; šordea ando čiro la pačeako rat mardimahko, thai thodea o rat le mardimahko po timiri savesa sas phanglo poa maškar thai pel podimata andal pînŕă.
6 Kăr pala teo xaraimos, thai te na mekăs ka lehkă ball le parne te ulen pačeasa ando khăr le mullimahko.
7 Te phiraves tu butlašimasa le šeavença le Barzilaiohkărănça, o Galaadito, thai i on te xan tusa kai skafidi; kă sa kadea phirade pe i on mança, ankăstindoi mangă anglal, kana našaoas anda teo phral o Absalomo.
8 Dikta kă sî tu paša tute le Šimeies, o šeau le Gherahko, o Beneamito, andoa Baxurimo. O dea ma bară armaia ando des kana jeauas ando Maxanaimo. Ta ulisto angla mande koa Iordano, thai solaxadem lehkă po Rai, phendindoi: „Či mudaraua tu la sabiasa.”
9 Akana tu te na mekăs les bidošalo; kă san khă manuši godeasa, thai jeanes sar te phirăs lesa. Te ulearăs lehkă ball ăl parne ratesa ando khăr le mullimahko.”
10 O Davido leales e lindri pehkă daddença, thai sas praxome ande četatea le Davidosti.
11 O čiro sode thagarisardea o Davido poa Israelo sas štarvardeše băršengo: ando Xebrono thagarisardea efta bărši, thai ando Ierusalimo thagarisardea treanda thai trin bărši.
12 O Solomono bešlo po skamin le thagarimahko pehkă daddehko le Davidohko, thai o thagarimos lehko zurai'lo sa but.
O Solomono mudarăll ăl Adonias.
13 O Adonia, o šeau la Xaghiteiako, gălo kai Bat-Šeba, e dei le Solomonosti. Oi phendea lehkă: „Aves gîndurença lašimahkă?” O dea la anglal: „E.”
14 Thai mai phendea: „Sî te phenau tukă ăkh orba.” Oi phendea.” De duma!”
15 Thai o phendea lakă: „Jeanes kă o thagarimos sas muŕo, thai kă soa Israelo ortosardeasas pehkă dičimata karing mande kaste avau thagar. Ta o thagarimos amboldinisai'lo, thai pelo o phral muŕo, anda kă o Rai dea leskăles.
16 Akana mangau tukă khă buti: na ambolde teo mui!” Oi dea les anglal: „De duma!”
17 Thai o phendea: „Phen, rudi tu, le thagarehkă le Solomonohkă – kă či daštil pe te na ašunel tu – te del ma dă romni la Abišaga, e Sumanita.”
18 E Bat-Šeba phendea: „Mišto! Daua duma le thagaresa anda tute.”
19 E Bat-Šeba găli koa thagar o Solomono, te del lehkă duma andoa Adonia. O thagar ušti'lo te avel lakă anglal, bandi'lo angla late, thai bešlo po skamin pehkă raimahko. Thodea ta andine khă skamin anda e dei le thagaresti, thai oi bešli ande lesti čeči rig.
20 Pala kodea phendea: „Sî ma te kărau tukă khă çînoro rudimos: te ašunes ma!” Thai o thagar phendea lakă: „Mang, dale, kă ašunaua tu.”
21 Oi phendea: „E Abišag, e Sumanita, te avel dini dă romni te phralehkă le Adonaiehkă.”
22 O thagar o Solomono dea anglal pehka deiakă: „Anda soste mangăs dăsar la Abišaga, la Sumanita, anda o Adonia? Mang i o thagarimos anda leste – kă sî o phral muŕo mai baro sar mande – anda leste, anda o rašai o Abiatar, thai anda o Ioab, o šeau la Çeuriako.”
23 Atunčeara o thagar solaxadea po Rai, phendindoi: „Te došavel ma o Dell sa le zuralimasa, kana či potinela la čivavasa o Adonia kadala divanuri!
24 Akana, juvindo sî o Rai, kai zureardea ma thai ankaladea ma po skamin le raimahko mîŕă daddehko le Davidohko, thai sao kărdea mangă khă khăr, pala o šinaimos Lehko, kă ades merălla o Adonia!”
25 Thai o thagar o Solomono tradea le Benaias, o šeau le Iexoiadehko, kai maladea les; thai o Adonia mullo.
O Abiatar ankalado andoa kandimos.
26 O thagar phendea le rašahkă le Abiatarohkă: „Jea ando Anatoto kal phuwea tiră, kă san vereniko mullimahko; ta či mudaraua tu ades, anda kă phiradean o chivoto le Raiehko le Devllehko angla o dadd muro o Davido, thai anda kă lean rig ka sal dukhaimata mîŕă daddehkă.
27 Kadea o Solomono ankaladea le Abiataros anda o kandimos dă rašai le Raiehko, kaste pherăl o divano phendino le Raiestar poa khăr le Eliehko andoa Silo.
O mudarimos le Ioabahko.
28 O ašundimos kadoa arăslo ji koa Ioab, kai leasas rig le Adonaiasa, barem kă či leasas rig le Absolomosa. Thai o Ioab našlo ande çăra le Raiesti, thai azbadui'lo le šingăndar le altarehkărăstar.
29 Dine ašundimos le thagares le Solomonos kă o Ioab našlo ande çăra le Raiesti, thai kă sî koa altari. Thai o Solomono tradea le Benaias, o šeau le Iexodaiahko phendindoi lehkă: „Jea thai malau les!”
30 O Benaia arăslo kai çăra le Raiesti, thai phendea le Ioabohkă: „Ankli! Kă kadea mothodea o thagar.” Ta o dea anglal: „Či! Kamau te merau koče.” O Benaia phendea e buti kadea le thagarehkă: „Kadea dea duma o Ioab, thai kadea dea ma anglal.”
31 Thai o thagar phendea le Benaiahkă: „Kăr sar phendea, malav les, thai praxosar les; thai le kadea pa mande thai poa khăr mîŕă daddehko o rat kai šordea les o Ioabo bi došako.
32 O Rai kărăla ka lehko rat te perăl pa lehko šero, anda kă maladea dui manuši orta thai mai laše dă sar leste, thai mudardea le la sabiasa, bi te jeanglino muŕo dadd o Davido: le Abneros, o šeau le Nerohko, thai le Amsas, o šeau le Ieterohko, o šerobaro le Iudahko.
33 O rat lengo te perăl po šero le Ioabahko thai poa šero lehkă avimatăngo anda orkana; ta o Davido, thai e sămînça lesti, o khăr lehko thai o skamin lehko le raimahko, te aveles rig pačeatar ande večia andai rig le Raiesti.”
34 O Benaia, o šeau le Iexoiadahko, ankăsto, maladea le Ioabas, thai mudardea les. O sas praxome ande lehko khăr, ande pustia.
35 O thagar thodea anglal ande oštirea le Benaias, o šeau le Ioxaiadahko, ando than le Ioabahko, ta ando than le Abiatarohko thodea le rašas le Çodokos.
O mudarimos le Šimeiohko.
36 O thagar akhardea le Šimeies, thai phendea lehkă: „Vazde tukă ăkh khăr ando Ierusalimo: kaste bešes ande late, thai te na ankles anda leste kaste jeas ande khă rig or ande kolaver.
37 Te jeanes mišto kă ando des kana anklesa thai nakhăsa o nanilaš o Chedrono, merăsa. Atunčeara o rat tiro perăla pa teo šero.
38 O Šimei dea anglal le thagares: „Mišto! O robo tiro kărăla sar mothol o rai muŕo, o thagar.” Thai o Šimei bešlo but čiro ando Ierusalimo.
39 Pala trin bărši, kărdilea kă dui kanditorea le Šimeiehkă našline koa Achišo, O šeau le Maakahko, o thagar le Gatohko. Dine ašundimos le Šimeies, phendindoi: „Dikta kă te kanditorea sî ando Gato.”
40 O Šimei ušti'lo thodea e šaua po grast, thai gălo ando Gato koa Achišo, te rodel pehkă kanditoren. O Šimei gălo, thai andea parpale pehkă kanditoren andoa Gato.
41 Dine ašundimos le Solomonos kă o Šimei teleardea andoa Ierusalimo ando Gato, thai kă amboldi'lo.
42 O thagar akhardea le Šimeies, thai phendea lehkă: „Či thodem tu me te solaxas po Rai, thai či phendem tukă xotărîme: „Te jeanes kă merăsa kă ando des kana anklesa thai nakhăsa o nanilaš o Chedrono, merăsa?” Thai či dean ma anglal tu: „Mišto! ateardem?”
43 Anda soste atunčeara či ašundean e solax le Raiesti, thai o mothodimos kai demas tu?”
44 Thai o thagar phendea le Šimeiehkă: „Jeanes andră ande teo illo tiro soa nasul kai kărdean les mîŕă daddehkă le Davidohkă; o Rai amboldea soa nasulimos pa teo šero.
45 Ta o thagar o Solomono avela dinodumadpmišto, thai o skamin le raimahko le Davidohko avela zureardo ande vešničia angloa Rai.”
46 Thai o thgar mothodea le Benaiahkă, o šeau le Iexodiahko, sao ankăsto thai maladea le Šimeios; thai o Šimei mullo. Kadeadar, o thagarimos zurai'lo andel vast le Solomonohkă.
Învățăturile date lui Solomon
1 Și s‐au apropiat zilele lui David ca să moară și a poruncit lui Solomon, fiul său, zicând: 2 Eu merg pe calea întregului pământ; tu întărește‐te și fii bărbat. 3 Și păzește cele de păzit ale Domnului Dumnezeului tău, umblând în căile lui, păzind așezămintele lui și poruncile lui și judecățile lui și mărturiile lui, după cum este scris în legea lui Moise, ca să propășești în tot ce vei face și oriunde te vei întoarce, 4 ca Domnul să întărească cuvântul său pe care l‐a vorbit despre mine zicând: Dacă copiii tăi vor lua aminte la calea lor, umblând înaintea mea în adevăr, cu toată inima lor și cu tot sufletul lor, nu vei fi lipsit, a zis el , de un bărbat pe scaunul de domnie al lui Israel. 5 Și mai știi și ce mi‐a făcut Ioab, fiul Țeruiei, ce a făcut celor doi mai mari ai oștirilor lui Israel: lui Abner , fiul lui Ner, și lui Amasa , fiul lui Ieter, pe care i‐a ucis și a vărsat în vreme de pace sânge de război și a pus sânge de război pe cingătoarea care era pe coapsele lui și pe încălțămintele care erau în picioarele lui. 6 Și fă după înțelepciunea ta și căruntețea lui să nu se pogoare în pace în Șeol. 7 Dar să arăți îndurare fiilor lui Barzilai din Galaad și ei să fie dintre cei ce vor mânca la masa ta, căci au venit la mine când fugeam de fața lui Absalom, fratele tău. 8 Și iată, la tine este Șimei , fiul lui Ghera, Beniamitul, de la Bahurim. El m‐a blestemat cu blestem greu în ziua când mergeam la Mahanaim, dar s‐a pogorât spre întâmpinarea mea la Iordan și i‐am jurat pe Domnul zicând: Nu te voi omorî cu sabia. 9 Și acum nu‐l socoti fără vină , căci ești bărbat înțelept și știi ce să‐i faci și să pogori în sânge căruntețele lui în Șeol. 10 Și David a adormit cu părinții săi și a fost înmormântat în cetatea lui David. 11 Și zilele cât a domnit David peste Israel au fost patruzeci de ani; șapte ani a domnit în Hebron și treizeci și trei de ani a domnit în Ierusalim. 12 Și Solomon a șezut pe scaunul de domnie al lui David, tatăl său; și împărăția s‐a întărit foarte mult.
Solomon omoară pe Adonia
13 Și Adonia, fiul Haghitei, a venit la Bat‐Șeba, mama lui Solomon. Și ea a zis: Vii cu pace? Și el a zis: Cu pace. 14 Și a zis: Am să‐ți spun un cuvânt. Și ea a zis: Vorbește. 15 Și el a zis: Știi că împărăția era a mea și către mine și‐a îndreptat fața tot Israelul ca să fiu împărat, dar împărăția s‐a întors și este a fratelui meu, căci era a lui de la Domnul. 16 Și acum cer o singură cerere de la tine; să nu‐mi întorci fața mea. 17 Și ea i‐a zis: Vorbește. Și el a zis: Vorbește, rogu‐te, împăratului Solomon, căci nu‐ți va întoarce fața ta, să‐mi dea de nevastă pe Abișag , Sunamita. 18 Și Bat‐Șeba a zis: Bine, voi vorbi împăratului pentru tine. 19 Și Bat‐Șeba a intrat la împăratul Solomon să‐i vorbească pentru Adonia. Și împăratul s‐a sculat în întâmpinarea ei și s‐a plecat înaintea ei și a șezut jos pe scaunul său de domnie și a făcut să se pună un scaun de domnie pentru mama împăratului și ea a șezut la dreapta lui. 20 Și ea a zis: O mică cerere cer de la tine, nu‐mi întoarce fața mea. Și împăratul a zis: Cere, mama mea, căci nu‐ți voi întoarce fața ta. 21 Și ea a zis: Să se dea Abișag, Sunamita, de nevastă lui Adonia, fratele tău. 22 Și împăratul Solomon a răspuns și a zis mamei sale: Și pentru ce ceri pe Abișag, Sunamita, pentru Adonia? Cere și împărăția pentru el, căci este fratele meu mai mare și pentru el și pentru Abiatar , preotul, și pentru Ioab, fiul Țeruiei. 23 Și împăratul Solomon a jurat pe Domnul zicând: Așa să‐mi facă Dumnezeu și încă mai mult de n‐a vorbit Adonia acest cuvânt chiar împotriva vieții lui. 24 Și acum, viu este Domnul, care m‐a întărit și m‐a pus pe scaunul de domnie al lui David, tatăl meu, și care mi‐a făcut o casă, după cum a vorbit, astăzi va fi omorât Adonia. 25 Și împăratul Solomon a trimis prin mâna lui Benaia, fiul lui Iehoiada, și el s‐a aruncat asupra lui și a murit.
Abiatar scos din slujbă
26 Și împăratul a zis lui Abiatar, preotul: Mergi la Anatot , la câmpurile tale căci ești un om al morții, dar astăzi nu te voi omorî căci ai purtat chivotul Domnului înaintea lui David, tatăl meu, și ai suferit în tot ce a suferit tatăl meu. 27 Și Solomon a izgonit pe Abiatar din preoția Domnului spre a împlini cuvântul Domnului pe care l‐a vorbit cu privire la casa lui Eli în Silo.
Omorârea lui Ioab
28 Și știrea a venit până la Ioab; căci Ioab se întorsese după Adonia și nu se întorsese după Absalom. Și Ioab a fugit la cortul Domnului și a apucat coarnele altarului. 29 Și s‐a spus împăratului Solomon că Ioab a fugit la cortul Domnului și iată este lângă altar. Și Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicând: Du‐te, aruncă‐te asupra lui. 30 Și Benaia a venit la cortul Domnului și i‐a zis: Așa zice împăratul: Ieși! Și el a zis: Nu, căci aici voi muri. Și Benaia a adus iarăși vorbă împăratului, zicând: Așa a vorbit Ioab și așa mi‐a răspuns. 31 Și împăratul i‐a zis: Fă cum a zis și aruncă‐te asupra lui și înmormântează‐l și depărtează de la mine și de la casa tatălui meu sângele, pe care l‐a vărsat Ioab, fără cuvânt. 32 Și Domnul să întoarcă sângele lui pe capul lui, pentru că s‐a aruncat asupra celor doi bărbați mai drepți și mai buni decât el și i‐a ucis cu sabia și tatăl meu David n‐a știut: pe Abner , fiul lui Ner, mai marele oastei lui Israel, și pe Amasa , fiul lui Ieter, mai marele oastei lui Iuda. 33 Și sângele lor să se întoarcă pe capul lui Ioab și pe capul seminței lui în veac: iar pacea să fie de la Domnul peste David și sămânța lui și casa lui și scaunul lui de domnie în veac. 34 Și Benaia, fiul lui Iehoiada, s‐a suit și s‐a aruncat asupra lui și l‐a omorât. Și a fost înmormântat în casa lui în pustie. 35 Și împăratul a pus pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui, peste oaste și împăratul a pus pe Țadoc , preotul, în locul lui Abiatar .
Omorârea lui Șimei
36 Și împăratul a trimis și a chemat pe Șimei și i‐a zis: Zidește‐ți o casă în Ierusalim și locuiește acolo și să nu ieși de acolo, nici încoace nici încolo. 37 Și va fi așa : în ziua când vei ieși și vei trece pârâul Chedron, să știi că vei muri negreșit: sângele tău va fi pe capul tău. 38 Și Șimei a zis împăratului: Bun este cuvântul; cum a vorbit domnul meu, împăratul, așa va face slujitorul tău. Și Șimei a locuit în Ierusalim multe zile. 39 Și a fost așa : după trecere de trei ani, doi slujitori ai lui Șimei au fugit la Achiș , fiul lui Maaca, împăratul din Gat. Și au spus lui Șimei, zicând: Iată, slujitorii tăi sunt în Gat. 40 Și Șimei s‐a sculat și și‐a înșeuat măgarul și s‐a dus la Gat la Achiș, ca să caute pe slujitorii săi, și Șimei s‐a dus și a adus pe slujitorii săi din Gat. 41 Și s‐a spus lui Solomon că Șimei s‐a dus din Ierusalim la Gat și s‐a întors. 42 Și împăratul a trimis și a chemat pe Șimei și i‐a zis: Oare nu te‐am pus eu să juri pe Domnul și ți‐am mărturisit zicând: Să știi negreșit că în ziua când vei ieși și te vei duce încoace și încolo, vei muri? Și tu mi‐ai spus: Bun este cuvântul pe care l‐am auzit. 43 Pentru ce dar n‐ai păzit jurământul Domnului și porunca pe care ți‐am poruncit‐o? 44 Și împăratul a zis lui Șimei: Cunoști tot răul pe care știe inima ta că l‐ai făcut lui David, tatăl meu: și Domnul să întoarcă răul tău pe capul tău, 45 și împăratul Solomon să fie binecuvântat și scaunul de domnie al lui David să fie întărit înaintea Domnului în veac. 46 Și împăratul a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, și el a ieșit și s‐a aruncat asupra lui și a murit. Și împărăția s‐a întărit în mâna lui Solomon.