E răz le Nabotosti.
1 Pala kadala butea, dikta so kărdi'lo. O Naboto andoa Izreelo, sas les khă răz ando Izreelo, paša o khăr le Axabohko, o thagar la Samariako.
2 Thai o Axab dea duma kadea le Nabatohkă: „Dema man e răz tiri, te kărau anda late khă bar zălelenimatăndi, kă sî but paše mîŕă khărăstar. Ando than lako daua tu khă răz mai laši, or te avela tukă mai mišto, potinaua tukă o potindimos lako ando rup.”
3 Ta o Naboto dea anglal le Axabos: „Te arakhăl ma o Rai te dau tu o mandimos mîŕă daddengo!”
4 O Axab šutea pe ando khăr, tristo thai xolleariko, andai doši le divanurendi kai phendeasas lehkă le o Naboto andoa Izreelo: „Či daua tu o mandimos mîŕă daddengo!” Thai suto po pato, thai amboldea pehko mui, thai či xalea khanči.
5 Lesti romni e Izabela avili leste, thai phendea lehkă: „Anda soste sî tristo teo illo thai či xas?”
6 O dea la anglal: „Dem duma le Nabatosa andoa Izreelo, thai phendem lehkă: „Dema e răz tiri po potindimos rupehko; or, kana kames daua tu aver răz ande lako than.” Ta o phendea: „Našti te dau tu mîŕî răz!”
7 Atunči e Izabela, lesti romni, phendea lehkă: „Ta na tu rais akana tu poa Israelo? Ušti, le thai xa thai au le illesa vesălo, kă me daua tu e răz le Nabatosti andoa Izreelo!”
8 Thai oi ramosardea varesar lilla ando anau le Axabohko, thai paftardea le la pečetasa le Axabosti, thai tradea le ăl phurăngă thai le dregătorengă kai bešenas le Nabatosa ande lesti četatea.
9 Dikta so ramosardea ande kadala lilla: „Kărăn khă thodimos; thai thon le Nabatos anglal ando čikat le poporohko,
10 thai thon angla leste dui manuši khančehkă, kai te den duma kadea pa leste: „Tu dean armaia le Devlles thai le thagares!” Pala kodea ankalaven les avri, thai den baŕănça ande leste, thai te merăll.”
11 Le manuši andai četatea le Nabatosti, le phură thai le dregătorea kai bešenas oče ande četatea, kărdine sar phendea lengă e Izabela, pala sar sas ramome ande le lilla kai tradeasas le oi.
12 Dine ašundimos khă thodimos, thai thode le Nabatos ando čikat le poporohko.
13 Kola dui manuši le khančehkă avile thai thodine pe angla leste; thai kadala manuši le jungale phendine kadea angloa poporo, poa Nabato: „O Nabato dea armaia le Devlles thai le thagares!” Pala kodea ankaladine les avri andai četatea, šudine baŕănça ande leste, thai mullo.
14 Thai tradine te phenen la Izabelakă: „O Nabat sas šudino baŕănça, thai mullo.”
15 Kana ašundea e Izabela kă o Nabat sas šudino baŕănça thai kă mullosas, phendea le Axabohkă: „Ušti thai le ando stăpînimos e răz le Nabatosti andoa Izreelo, kai či kamblea te del tukă lsa po potindimos le rupehko; kă o Nabato či mai trail, mullo.”
16 O Axab, ašundindoi kă mullo o Nabato, ušti'lo te ulel kai răz le Nabotosti andoa Izreelo kaste lel la ando stăpînimos.
O phendimos le došaimahko.
17 Atunči o divano le Raiehko dea duma le Iliahkă, o Tibšito, kadea:
18 „Ušti thai uli angloa Axab, o thagar le Israelohko ande Samaria; dikta les ande răz le Nabatosti, kai ulisto te lel la ando stăpînimos.
19 Te phenes lehkă: „Kadea del duma o Rai: „Či san tu khă mudarditorii thai ăkh čior?” Thai te mai phenes lehkă: „Kadea del duma o Rai: „Orta ando than kai čeaŕle le jukăl o rat le Nabatohko, čearăna le jukăl i o rat tiro.”
20 O Axab phendea le Iliahkă: „Arakhlean ma, dušmanona?” Thai o dea les anglal: „Arakhlem tu, anda kă bitindean tu, kaste kărăs so sî nasul angloa Rai.”
21 „Dikta so phenel o Rai: „Anaua o prikăjimos pa tute; thai šilavaua tu, xasaraua orkas avela le Axabohko, avela robo, avela slobodo ando Israelo,
22 thai kăraua te khărăhkă sar kărdem le khărăhkă le Ierobomohkă, o šeau le Nebatohko, thai le khărăhkă le Baešahkă, o šeau le Axiahko, anda kă xolleardean Ma thai kărdean le Israelos te bezexarăl.”
23 O Rai dea duma i pai Izabela, thai phendea: „Le jukăl xana la Izabela paša o zuralimos le Iezeerohko.
24 Kon merălla ande četatea andoa khăr le Axabohlo, avela xalo le juklendar, ta kon merălla po kîmpo avela xalo le čirikleandar le čerehkă.”
25 Nas khonikh kai te bitindino pe kaste kărăl nasul angloa Rai, sar o Axab, kai lesti romni e Izabela çosardea les ka kadea.
26 O buteardea ando tipo o mai urîçîmahko, phirindoi pala le idolea, sar kărănas le Amoriçea, kai našadeasas le o Rai angla le šeave le Israelohkă.
O peraimostele le Axabohko.
27 Pala so ašundea le divanuri le Iliahkă, o Axab šindea pehkă çoale, lea khă gono pe pehko stato, thai postisardea: uštelas le gonesa kadalesa, thai phirălas lokăs:
28 Thai o divano le Raiehko dea duma le Iliahkă, le Tišbitohkă, kadea:
29 „Dikhlean sar mekleapetele o Axab angla Mande? Anda kă mekleapetele, či anua o prikăjimos ando čiro lehka čivavako; ta ando čiro la čivavako lehkă šavehko anaua o prikăjimos ande lehko khăr!”
Omorârea lui Nabot de către Ahab și Izabela
1 Și a fost așa : după aceste lucruri Nabot, Izreelitul, avea o vie în Izreel care era lângă palatul lui Ahab, împăratul Samariei. 2 Și Ahab a vorbit lui Nabot, zicând: Dă‐mi mie via ta ca să‐mi fie grădină de verdețuri, căci este aproape de casa mea și‐ți voi da pentru ea o vie mai bună decât ea sau dacă este mai bine în ochii tăi, îți voi da prețul ei în argint. 3 Și Nabot a zis lui Ahab: Să mă ferească Domnul să‐ți dau moștenirea părinților mei. 4 Și Ahab a intrat în casă trist și necăjit din pricina cuvântului pe care i‐l vorbise Nabot, Izreelitul, căci zisese: Nu‐ți voi da moștenirea părinților mei. Și s‐a culcat pe patul său și și‐a întors fața și n‐a mâncat pâine. 5 Și Izabela nevastă‐sa a venit la el și i‐a zis: Pentru ce este trist duhul tău și nu mănânci pâine? 6 Și el i‐a zis: Pentru că am vorbit lui Nabot Izreelitul și i‐am zis: Dă‐mi mie via ta pe argint sau, dacă‐ți place, îți voi da o vie în locul ei. Și el a zis: Nu‐ți voi da via mea. 7 Și Izabela nevastă‐sa i‐a zis: Oare domnești tu acum peste Israel? Scoală‐te, mănâncă pâine și inima fie‐ți veselă, eu îți voi da via lui Nabot Izreelitul. 8 Și a scris o epistolă în numele lui Ahab și a pecetluit‐o cu pecetea lui și a trimis epistola la bătrânii și la dregătorii care erau în cetatea lui, care locuiau cu Nabot. 9 Și a scris în epistolă zicând: Vestiți un post și puneți pe Nabot în capul poporului; 10 Și puneți doi oameni, fii ai lui Belial, înaintea lui și să mărturisească împotriva lui, zicând: Tu ai blestemat pe Dumnezeu și pe împărat. Și scoateți‐l și ucideți‐l cu pietre și să moară. 11 Și bărbații cetății sale, bătrânii și dregătorii care locuiau în cetatea lui, au făcut cum a trimis Izabela la ei, cum era scris în epistola pe care le‐o trimisese ea: 12 Au vestit un post și au pus pe Nabot în capul poporului. 13 Și doi oameni, fii ai lui Belial, au intrat și au șezut înaintea lui și oamenii lui Belial au mărturisit împotriva lui, împotriva lui Nabot, înaintea poporului, zicând: Nabot a hulit pe Dumnezeu și pe împărat. Și l‐au scos din cetate și l‐au ucis cu pietre și a murit. 14 Și au trimis la Izabela zicând: Nabot a fost ucis cu pietre și a murit. 15 Și a fost așa : Cum a auzit Izabela că Nabot fusese ucis cu pietre și a murit, Izabela a zis lui Ahab: Scoală‐te, stăpânește via lui Nabot Izreelitul care n‐a vrut să ți‐o dea pe argint, căci Nabot nu mai trăiește ci a murit. 16 Și a fost așa : Cum a auzit Ahab că murise Nabot, Ahab s‐a sculat și s‐a pogorât în via lui Nabot, Izreelitul, ca s‐o stăpânească.
Vestirea pedepsei
17 Și cuvântul Domnului a fost către Ilie, Tișbitul, zicând: 18 Scoală‐te, pogoară‐te spre întâmpinarea lui Ahab, împăratul lui Israel care este în Samaria ; iată este în via lui Nabot unde s‐a pogorât ca s‐o ia în stăpânire! 19 Și‐i vei vorbi zicând: Așa zice Domnul: Ai ucis și ai și luat în stăpânire? Și‐i vei vorbi zicând: Așa zice Domnul: În locul unde au lins câinii sângele lui Nabot vor linge câinii sângele tău; da, pe al tău. 20 Și Ahab a zis lui Ilie: M‐ai aflat , vrăjmașul meu? Și el a zis: Te‐am aflat pentru că te‐ai vândut ca să faci rău în ochii Domnului. 21 Iată, voi aduce rău peste tine și voi mătura cu desăvârșire în urma ta, și voi stârpi din Ahab pe orice suflet de parte bărbătească, și pe cel închis și pe cel slobod în Israel 22 Și voi face casa ta ca și casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat, ca și casa lui Baeșa , fiul lui Ahia, pentru mânia cu care m‐ai mâniat, și ai tras pe Israel în păcat. 23 Și chiar despre Izabela Domnul a vorbit zicând: Cânii vor mânca pe Izabela lângă zidul de la Izreel. 24 Cine va muri din Ahab în cetate câinii îl vor mânca și cine va muri în câmp păsările cerurilor îl vor mânca. 25 (Cu adevărat nu fusese nimeni ca Ahab, care s‐a vândut ca să facă rău în ochii Domnului, după cum îl întărâta Izabela nevastă‐sa. 26 Și a lucrat foarte urâcios umblând după idoli, după tot ce au făcut amoriții pe care îi alungase Domnul dinaintea copiilor lui Israel). 27 Și a fost așa : cum a auzit Ahab cuvintele acestea, și‐a sfâșiat hainele și și‐a pus sac pe carne și a postit și s‐a culcat în sac și umbla încet. 28 Și cuvântul Domnului a fost către Ilie Tișbitul zicând: 29 Vezi cum s‐a smerit Ahab înaintea mea? Pentru că s‐a smerit înaintea mea, nu voi aduce răul în zilele sale; în zilele fiului său voi aduce răul peste casa sa.