O phanglimos le Iosofatosa.
1 Bešline trin bărši uje, bi te avel mardimos maškar e Siria thai o Israelo.
2 Ando trito bărši, o Iosafat, o thagar le Iudahko, ulisto koa thagar le Israelohko.
3 O thagar le Israelohko phendea pehkă kanditorengă: „Jeanen kă o Ramoto anda o Galaad sî amaro. Thai ame bešas bi khančehko, ando than te las les parpale andal vast le thagarehko la Siriako.”
4 Thai phendea le Iosofatohkă: „Kames te aves mança te maras ame le Ramotosa andoa Galaado?” O Iosafat dea anglal le thagares le Israelohkărăs: „Me avaua tusa, o poporo muŕo sar o poporo tiro, mîŕă grast sar tiră.”
5 Pala kodea o Iosafat phendea le thagarehkă le Israelohkă: „Puši akana, rudi tu, o divano le Raiehko.”
6 O thagar le Israelohko tidea le prooročen, ando dindimos dă štar šella, thai phendea lengă: „Te jeau te mara ma le Ramatosa andoa Galaado, or te meka ma?” Thai on dine anglal: „Ankli, thai o Rai dela les andel vast le thagarehkă.”
7 Ta o Iosafat phendea: „Manai koče či khă prooroko le Raiehko, kaste daši pušas Les?”
8 O thagar le Israelohko dea anglal le Iosofatos: „Mai sî khă manuši anda sao dašti pušas le Raies; ta nai te dikhau les kă či prooročil mangă khanči lašo, dîsar nasul: sî o Mika, o šeau le Imlahko.” Thai o Iosafat phendeas: „Te na del duma o thgar kadea!”
9 Atunči o thagar le Israelohko, akhardea khă dregătorii, thai phendea: „Trade te anen iekhatar le Mikas, o šeau le Imlahko.”
10 O thgar le Israelohko thai o Iosafat, o thagar le Iudahko, bešenas sakogodi pe pehko skamin le raimahko, xurede pehkă çoalença le thagardine, ando than kata o šutimos le udarăhko la Samariako. Thai sa le prooročea prooročinas angla lende.
11 O Zedekxia, o šeau le Šenaanohko, kărdeasas pehkă varesar šinga sastrune, thai phendea: „Kadea del duma o Rai: „Le šingănça kadalença marăsa le Sairianen ji kana xasarăsa le.”
12 Thai sa le prooročea prooročinas sa kadea, phendindoi: „Ankli kă izbutisa, thai o Rai dela les andel vast le thagarehkă.”
13 O solo kai gălosas te akharăl le Mikas, dea duma kadea: „Dikta, kă le prooročea, ande khă mui, prooročin mišto le thagarehkă; te avel i tiro divano sar sakogodengo anda lende! De ašundimos dă mišto!”
14 O Mika dea anglal: „Juvindo sî o Rai, kă daua ašundimos so phenela mangă o Rai.”
15 Kana arăsle koa thagar, o thagar phendea lehkă: „Mika, te jeas te maras ame le Ramatosa andoa Galaado, or te mekas ame?” O dea anglal: „Ankli, kă izbutisa, thai o Rai dela les andel vast le thagarehkă.”
16 Thai o thagar phendea lehkă: „Sodivar trăbul te thoau tu te solaxas kă či phenesa mangă dăsar o čeačimos ando Anau le Raiehko?”
17 O Mika dea anglal: „Dikhau soa Israelo, pharado pel baŕlebară, sar varesar bakrea kai nai le bakreari. Thai o Rai phenel: „Le manuši kadala nai le stăpîno; te ambolden pe sakogodi khără ande pačea.”
18 O thagar le Israelohkă phendea le Iosofatohkă: „Či phendem tukă kă o či prooročil khanči dă mišto pa mande, thai prooročil dăsar nasul?”
19 Thai o Mika phendea: „Ašunta o divano le Raiehko! Dikhlem le raies bešlindoi pe Pehko skamin le raimahko, thai sai oštirea le čerurendi bešlindoi paša Leste, ande čeači thai ande bičeači Lesti.
20 Thai o Rai phendea: „Kon xoxavela le Axabos, kaste anklel ando Ramato andoa Galaado thai te xasaol oče?” Thai dine anglal andekh sakadea, aver ande avrăste.
21 Thai khă duxo avilo thai atîrdi'lo angloa Rai, thai phendea: „Me, atahavaua les.”
22 O Rai phendea lehkă: „Sar?” „Ankleaua”, dea anglal o, „thai avaua khă duxo xoxaimahko ando mui sa le prooročengo lehkă.” O Rai phendea: „Xoxavesa les thai arăsăsa teo kamblimos; anki, thai kăr kadea!”
23 Thai akana, dikta kă o Rai thodea khă duxo xoxaimahko ando mui sa le prooročengo tirăngo kai să angla tute. Ta o Rai mothodea butea jungalea pa tute.”
24 Atunči o Zedekxia, o šeau le Šemanaahko, pašindoi, maladea le Mikas poa mui, thai phendea: „Katar ankăsto o Duxo le Raiehko anda mande kaste del tukă duma?”
25 O Mika dea les anglal: „Dikhăsa tu kana phirăsa anda odaia odaiate kaste garadeos.”
26 O thagar le Israelohko phendea: „Le ăl Mikas, thai nigăr les koa Amono, o mai baro la četateako, thai koa Uioas, o šeau le thagarehko,
27 thai te phenes lengă: „Kadea del duma o thagar: „Thon le manušes kadales ando phandaimos, thai den les o manŕo thai o pai le tristaimahko, ji kana amboldaua ma pačeasa.”
28 Thai o Mika phendeas: „Kana mai amboldesa tu pačeasa, o Rai či dea duma anda mande.” Pala kodea mai phendea: „Ašunen, popoare, sa.”
O mullimos le Axabohko.
29 O thagar le Israelohko thai o Iosafat, o thagar le Iudahko, ankăste ando Ramoto andoa Galaado.
30 O thagar le Israelohko phendea le Iosafatohkă: „Kamau te paruvau mîŕă çoale kaste jeau koa mardimos; ta tu, xureau tu te çalença tirănça le thagarine.” Thai o thagar le Israelohko paruglea pehkă çoale, thai gălo koa mardimos.
31 O thagar la Siriako deasas kakoa mothodimos kolengă treanda thai dui šerăbară lehkă urdonengă: „Te na marăn tume či le çînorănça či le barănça, ta te marăn tume dăsar le thagaresa le Isdraelohkărăsa.”
32 Kana dikhline le šerălebară le urdona le Iosofatohkă, phendine: „Bipateaimahko, kadoa sî o thagar le Israelohko.” Thai pašile lestar kaste malaven les. O Iosafat ankaladea khă çîpimos.
33 Le šerălebară le urdonengă, dikhlindoi kă nai o thagar le Israelohko, duri'le lestar.
34 Atunčeara khă manuši çîrdea le arkosa kadea bi te jeanel, thai maladea le thagares le Israelohkărăs kai kuštik la platošati. O thagar phendea pehkă urdonitorehkă: „Ambolde, thai ankalau ma andoa kîmpo le mardimahko, kă sîm dukhado zurales.”
35 O mardimos sas iekh anda le mai zurale ando des kodoa. O thagar bešlo orta ande pehko urdon angla le Sirienea, thai reate mullo. O rat thavdea anda lesti dukh ando urdon.
36 Kana pello o kham, cîpisardea pe anda sai tabăra: „Te jeantar sakogodi ande pesti četatea thai te jeantar sakogodi ande pehko čem,
37 kă mullo o thagar.” Amboldinisai'le ande Samaria, thai o thagar sas praxome ande Samaria.
38 Kana xalade o urdon ando iazo la Samariako, le jukăl čeŕde o rat le Axabohko, thai le phiramnitoare naile ande leste, pala o divano kai phendeasas les o Rai.
39 Le kolaver kărdimata le Axabohkă, sa so kărdea o, o khăr le fildešohko kai vazdea les, thai sa le četăçi kai vazdea le, nai ramome kadea ando lill le Kroničengo le thagrinengo le Israelohkă?
40 O Axab suto pehkă daddença. Thai ande lehko than, raisardea lehko šeau o Axazia.
O Iosafat, o thagar le Iudahko.
41 O Iosafat, o šeau le Asahko, lea te rail poa Iuda, ando štarto bărši le Axabohko, o thagar le Israelohko.
42 O Iosafat sas treanda thai panje băršengo kana kărdi'lo thagar, thai raisardea biši thai panji bărši ando Ieusalimo. Lesti dei bušolas Azuba, e šei le Šilxiesti.
43 O phirdea ande soa drom pehkă daddehko le Asahko, thai či dea pe rigate lestar, kărdindoi so sî mišto angloa Rai. Dăsar kă le učimata nas dureardine: o poporo sa mai anelas jertfe thai tămîia pe le učimata.
44 O Iosafat traisardea pačeasa le thagaresa le Israelohkărăsa.
45 Le kolaver kărdimata le Iosafatohkă, le isprăvi thai lehkă mardimata, nai ramome kadea ando lill le Kroničengo le thagarnendi le Iudahkă?
46 O ankaladea andoa čem le sadomiçăn kai mai ašilesas andoa čiro lehkă daddehko le Asahko.
47 Ando Edomo nas thagar atunčeara: tradelas khă dregătorii.
48 O Iosafat kărdea beruri andoa Tars kai te jean ando Ofiro te anen sumnakai; ta či găle, kă le berurii linčeai le ando Eçion-Ghebero.
49 Atunči o Axazia, o šeau le Axabohko, phendea le Iosofatohkă: „Kames ka mîŕă kanditorea te jean andekhthan tirănça pe le berurii?” Ta o Iosafato či kamblea.
50 O Iosafato suto pehkă daddença, thai sas praxome pehkă daddença, ande četatea pehkă daddesti le Davidosti. Thai ande lehko than raisardea lehko šeau o Ioram.
O raimos le Axaziahko.
51 O Axazia, o šeau le Axabohko lea te rail poa Israelo ande Samaria, ando dešieftato bărši le Iosofatohko, o thagar le Iudahko. Raisardea dui bărši poa Israelo.
52 O kărdea so sî nasul angloa Rai, thai phirdea ando drom pehkă daddehko thai ando drom pehka dako, thai ando drom le Ierobamohko, o šeau le Nebatohko, kai kărdeasas le Israelos te bezexarăl.
53 Kandisardea le Baalohkă, thai bandi'lo angla leste, thai xolleardea le Raies, o Dell le Israelohko, sar kărdeasas i lehko dadd.
Ahab face legământ cu Iosafat
1 Și au rămas trei ani fără război între Siria și Israel. 2 Și a fost așa : în anul al treilea Iosafat , împăratul lui Iuda, s‐a pogorât la împăratul lui Israel. 3 Și împăratul lui Israel a zis slujitorilor săi: Știți că Ramot‐Galaadul este al nostru și noi tăcem și nu‐l luăm din mâna împăratului Siriei? 4 Și a zis lui Iosafat: Vei merge cu mine la luptă pentru Ramot‐Galaad? Și Iosafat a zis împăratului lui Israel: Eu sunt ca și tine, poporul meu ca poporul tău și caii mei ca și caii tăi. 5 Și Iosafat a zis împăratului lui Israel: Întreabă, te rog, astăzi cuvântul Domnului. 6 Și împăratul lui Israel a adunat pe proroci, ca la patru sute de bărbați, și le‐a zis: Să merg împotriva Ramot‐Galaadului la luptă sau să mă las? Și ei au zis: Suie‐te și Domnul îl va la în mâna împăratului. 7 Și Iosafat a zis: Nu mai este aici vreun proroc al Domnului ca să‐l întrebăm? 8 Și împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: Mai este un bărbat, Mica, fiul lui Imla, prin care putem să întrebăm pe Domnul, dar îl urăsc, căci nu prorocește bine despre mine, ci rău. Și Iosafat a zis: Să nu zică așa împăratul. 9 Și împăratul lui Israel a chemat un slujbaș și a zis: Adu repede pe Mica, fiul lui Imla. 10 Și împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, au șezut fiecare pe scaunul său de domnie îmbrăcați în hainele lor, în arie la intrarea porții Samariei și toți prorocii proroceau înaintea Lor. 11 Și Zedechia, fiul lui Chenaana, și‐a făcut coarne de fier și a zis: Așa zice Domnul: Cu acestea vei împunge pe sirieni până îi vei nimici. 12 Și toți prorocii au prorocit așa zicând: Suie‐te la Ramot‐Galaad, și izbutește, căci Domnul îl va da în mâna împăratului. 13 Și solul care se dusese să cheme pe Mica i‐a vorbit zicând: Iată cuvintele prorocilor toate cu o gură spun bine pentru împărat; fie și cuvântul tău, te rog, ca și cuvântul unuia dintre ei și vorbește bine. 14 Și Mica a zis: Viu este Domnul, ce‐mi va zice Domnul aceea voi vorbi. 15 Și a venit la împărat. Și împăratul i‐a zis: Mica, să mergem la Ramot‐Galaad la luptă sau să ne lăsăm? Și el i‐a zis: Suie‐te și izbutește, căci Domnul îl dă în mâna împăratului. 16 Și împăratul i‐a zis: De câte ori să te jur ca să nu‐mi spui decât adevărul în numele Domnului? 17 Și Mica a zis: Am văzut pe tot Israelul împrăștiat pe munți ca oile care n‐au păstor. Și Domnul a zis: Aceștia n‐au domn; să se întoarcă fiecare în pace la casa sa. 18 Și împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: Nu ți‐am spus că nu prorocește bine despre mine ci rău? 19 Și Mica a zis: Ascultă deci cuvântul Domnului: Am văzut pe Domnul șezând pe scaunul său de domnie și toată oștirea cerurilor stând împrejurul lui, la dreapta lui și la stânga lui. 20 Și Domnul a zis: Cine va amăgi pe Ahab ca să se suie și să cadă în Ramot‐Galaad? Și unul zicea așa și altul așa. 21 Și un duh a ieșit și a stătut înaintea Domnului și a zis: Eu îl voi amăgi. 22 Și Domnul i‐a zis: Cu ce? Și el a zis: voi ieși și voi fi un duh mincinos în gura tuturor prorocilor lui. Și Domnul a zis: Îl vei amăgi și vei și izbuti: ieși și fă așa. 23 Și acum iată Domnul a pus un duh mincinos în gura tuturor acestor proroci ai tăi și Domnul a vorbit rău de tine. 24 Și Zedechia, fiul lui Chenaana, s‐a apropiat și a lovit pe Mica peste față și a zis: Pe ce cale a trecut Duhul Domnului de la mine ca să‐ți vorbească ție? 25 Și Mica a zis: Iată vei vedea în ziua aceea când vei intra în odaia dinăuntru ca să te ascunzi. 26 Și împăratul lui Israel a zis: Ia pe Mica și du‐l înapoi la Amon, mai marele cetății, și la Ioas, fiul împăratului. 27 Și zi: Așa zice împăratul: puneți pe acesta în închisoare și hrăniți‐l cu pâinea întristării și cu apa întristării până mă voi întoarce în pace. 28 Și Mica a zis: Dacă cu adevărat te vei întoarce în pace, Domnul n‐a vorbit prin mine. Și a zis: Ascultați, toate popoarele!
Moartea lui Ahab
29 Și împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, s‐au suit la Ramot‐Galaad. 30 Și împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: Eu îmi voi schimba hainele și voi intra în luptă, iar tu îmbracă‐ți hainele tale. Și împăratul lui Israel și‐a schimbat hainele și a plecat la luptă. 31 Și împăratul Siriei poruncise celor treizeci și doi de mai mari ai carelor sale, zicând: Nu vă luptați nici cu cel mic nici cu cel mare, ci numai cu împăratul lui Israel. 32 Și a fost așa : cum au văzut mai marii carelor pe Iosafat, au zis: Negreșit acesta este împăratul lui Israel. Și s‐au abătut să se lupte împotriva lui și Iosafat a strigat. 33 Și a fost așa : când au văzut mai marii carelor că nu era împăratul lui Israel, s‐au întors de la el. 34 Și un om a tras din arc în nevinovăția lui și a lovit pe împăratul lui Israel între încheieturile armăturii. Și el a zis celui ce mâna carul său: Întoarce‐ți mâna și scoate‐mă din tabără, căci sunt rănit. 35 Și lupta s‐a făcut tot mai crâncenă în ziua aceea și împăratul a stătut în carul său în fața sirienilor și către seară a murit; și sângele curgea din rană în fundul carului. 36 Și pe la apusul soarelui s‐a făcut o strigare în tabără zicând: Fiecare om la cetatea sa, și fiecare om la pământul său. 37 Și împăratul a murit și a fost dus la Samaria și au înmormântat pe împărat în Samaria. 38 Și au spălat carul în iazul Samariei. Și câinii au lins sângele său, unde se scăldau curvele: după cuvântul Domnului pe care‐l vorbise. 39 Și celelalte fapte ale lui Ahab și tot ce a făcut și casa de fildeș pe care a zidit‐o și toate cetățile pe care le‐a zidit, oare nu sunt scrise în Cartea Cronicilor împăraților lui Israel? 40 Și Ahab a adormit cu părinții săi și în locul său a domnit Ahazia, fiul său.
Iosafat, împăratul lui Iuda
41 Și Iosafat , fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel. 42 Iosafat era de treizeci și cinci de ani când a început să domnească și a domnit douăzeci și cinci de ani la Ierusalim; și numele mamei lui era Azuba, fiica lui Șilhi. 43 Și el a umblat în toată calea lui Asa, tatăl său; și nu s‐a depărtat de la ea făcând ce este drept în ochii Domnului. Dar înălțimile n‐au fost îndepărtate: poporul încă jertfea și ardea tămâie pe înălțimi. 44 Și Iosafat a fost în pace cu împăratul lui Israel. 45 Și celelalte fapte ale lui Iosafat și puterea sa pe care a arătat‐o și cum s‐a luptat, oare nu sunt scrise în Cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 46 Și a stârpit din țară rămășița sodomiților care rămăsese din zilele lui Asa, tatăl său. 47 Și nu era împărat în Edom : domnia un dregător. 48 Iosafat a făcut și corăbii din Tars ca să meargă la Ofir pentru aur ; dar n‐au mers, căci corăbiile s‐au sfărâmat în Ețion‐Gheber . 49 Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: Să meargă slujitorii mei cu slujitorii tăi în corăbii. Dar Iosafat n‐a voit. 50 Și Iosafat a adormit cu părinții săi și a fost înmormântat cu părinții săi în cetatea lui David, tatăl său; și în locul său a domnit Ioram, fiul său.
Domnia lui Ahazia
51 Ahazia , fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în anul al șaptesprezecelea al lui Iosafat, împăratul lui Iuda, și a domnit doi ani peste Israel. 52 Și el a făcut rău în ochii Domnului și a umblat în calea tatălui său și în calea mamei sale și în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care trăsese pe Israel în păcat. 53 Și a slujit lui Baal și i s‐a închinat și a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel după toate cele ce făcuse tatăl său.