O însurimos le Solomonohko. O suno lehko.
1 O Solomono kărdi'lo jeamîtro le Faraonosa, o thagar le Ejiptohko. Lea dă romni la šea le Faraonohkărea, thai andea la ande četatea le Davidosti, ji kana isprăvisardea ta vazdea pehko khăr, o khăr le Raiehko, thai o zîdo andai rig le Ierusalimosti.
2 O poporo či anelas jertfe dăsar pe le učimata, kă ji ando čiro kodoa či vazdinisailo sas ăkh khăr ando Anau le Raiehko.
3 O Solomono kamelas le Raies, thai nikrălas pe le buteandar lehkă daddehkă le Davidohkă. Dăsar kă nigrălas jertfe thai tămîia pel učimata.
4 O thagar gălo ando Gabaomo te anel jertfe oče, kă sas o mai baro učimos. O Solomono andea ăkh mia phabarimata dă sea po altari.
5 Ando Gabaono, o Rai sîkadi'lo ando suno le Solomonohkă reate, thai o Dell phendea lehkă: „Mang so kames te dau tu.”
6 O Solomono dea anglal: „Tu sîkadean khă barolašimos angloa robo Tiro o Davido, muŕo dadd, anda kă phirălas angla Tute ando pateaimos, ando čeačimos thai ando ujimos le illehko angla Tute; thai dean les khă šeau, kai bešel pe lehko skamin le raimahko, sar dičiol pe adesea.
7 Akana Raia, o Dell muŕo, Tu thodean Te robos te thagaril ando than mîŕă daddehko le Davidohko; thai me či sîm dăsar khă tărno, či sîm zumado.
8 O robo Tiro sî ando maškar le poporohko kai alosardean les, poporo but baro, kai našti avel sode sî, či dindo, andoa butimos lehko.
9 De ta Te robos Tirăs khă illo prinjeandimahko, kaste krisînil Te poporos, te delrigate o mišto le nasulimastar! Kă kon daštila te krisînil le poporos Tirăs, o poporo kadoa kadea baro koa dindimos!”
10 O manglimos kadoa le Solomonohko čeailea le Raies.
11 Thai o Dell phendea: „Anda kă e buti kadea mangăs, anda kă či manglean anda tute či čivava lungo, či bravalimata, či o mullimos le dušmaiengo tirăngo, ta mangăs prinjeandimos, kaste kărăs čeačimos,
12 kăraua pala o divano tiro. Daua tu khă illo xarano thai prinjeando, kadea ta nas khonikh angla tute thai čina či va mai uštela khonikh čiăkhdata sar tute.
13 Mai but, daua tu i so či manglean: bravalimata thai slava, kadea ta ando čiro tea čivavako či avela či khă thagar sar tute.
14 Thai te phirăsa ande Mîŕă droma, arakhlindoi le krisa thai le mothodimata Mîŕă, sar kărdea o Davido, o dadd tiro, lunjearaua te des.”
15 O Solomono ušti'lo. Kadoa sas sa o suno. O Solomono ammboldea pe ando Ierusalimo, thai avilo angloa chivoto le phanglimahko le Raiehko. Andea phabarimata dă sa thai jertfe naismahkă, thai dea khă baro xamos sa pehkă kanditorengă.
E kris le Solomonosti.
16 Atunčea avile dui juwlea phirditoare koa thagar, thai thode pe angla leste.
17 Iekh anda le juwlea phenelas: „Rudi ma, o rai muŕo, me thai e juwli kadea bešeas lidui ande sa kodoa khăr, thai kărdem paša late ando khăr.
18 Pala trin des, e juwli kadea kărdea i oi. Bešasas andekhthan, či khă străino nas amença ando khăr, či samas dăsar ame lidui.
19 Pai reat, o šeau kadala juwleako mullo, anda kă sutisas pe leste.
20 Oi ušti'li po maškar la reateako, lea mîŕă šeaves paša mande, ta kana sovelas ti roaba, thai sovleardea les ka pehko kolin: ta pehkă šaves, kai mullosas, sovleardea les ka muŕo kolin.
21 Dădroboitu, uštilem te dau čiuči le šaoŕs: thai dikta kă sas mullo. Dikhlem limasa sama leste dă droboitu; thai dikta kă nas o šeau muŕo, kai kărdemas les.”
22 E kolaver juwli phendea: „Ba či; o šeau muŕo sî kukoa o juvindo, ta teo šeau sî kukoa o mullo.” Ta kutea e anglal dea anglal: „Ba čiăkhdata! o šeau tiro sî kukoa o mullo, ta o šeau muŕo sî kukoa o juvindo.” Kadea dine duma on angloa thagar.
23 O thagar phendea: „Iekh mothol: „Muŕo šeau sî juvindo, ta teo šeau sî kukoa o mullo.” Thai e kolaver phenel: „Ba čiăkhdata! o šeau tiro sî kukoa o mullo, ta o šeau muŕo sî kukoa o juvindo.”
24 Pala kodea phendea: „Anen mangă khă sabia.” Andine khă sabia angloa thagar.
25 Thai o thagar phendea: „Šinen ande donde le šaves le juvindes, thai den dopaši iekhakă thai dopaši la kolavreakă.”
26 Atunčeara e juwli saveako šeau sas o juvindo, ateardea kă šindeol lako illo andoa šeaoŕo, thai phendea le thagarehkă: „Uf! muŕo rai, dela mai mišto la le šaoŕăs le juvindes, thai na mudar les!” Ta e kolaver phendea: „Te na avel či muŕo, či tiro; šinen les!”
27 Thai o thagar, lindoi o divano phendea: „Den kolakă anglal le šaoŕăs le juvindes, thai na mudarăn les. Kă oi sî lesti dei.”
28 Soa Israelo ašundea o mothodimos kai phendeasas les o thagar. Thai darai le ăl thagarestar, kă dikhline kă o xaraimos le Devllehko sas ande leste, sîkaindoi les ande sa lehkă krisa.
Căsătoria lui Solomon
1 Și Solomon s‐a încuscrit cu Faraon, împăratul Egiptului, și a luat pe fiica lui Faraon și a adus‐o în cetatea lui David, până să sfârșească de zidit casa sa și casa Domnului și zidul Ierusalimului de jur împrejur. 2 Dar poporul jertfea pe înălțimi, căci nu era zidită o casă numelui Domnului până în zilele acelea. 3 Și Solomon iubea pe Domnul umblând în așezămintele lui David, tatăl său, numai că jertfea și ardea tămâie pe înălțimi. 4 Și împăratul s‐a dus la Gabaon ca să jertfească acolo căci aceasta era înălțimea cea mare. Solomon a adus o mie de arderi de tot pe acest altar.
Visul lui Solomon
5 Domnul s‐a arătat lui Solomon la Gabaon într‐un vis de noapte. Și Dumnezeu a zis: Cere ce să‐ți dau. 6 Și Solomon a zis: Tu ai arătat mare îndurare robului tău David tatăl meu, după cum el a umblat înaintea ta în adevăr și în dreptate și în întregime de inimă cu tine și i‐ai păstrat această mare îndurare și i‐ai dat un fiu , care șade pe scaunul său de domnie ca astăzi. 7 Și acum, Doamne Dumnezeul meu, tu ai făcut pe robul tău împărat în locul lui David, tatăl meu, și eu sunt un copil mic, nu știu nici să ies nici să intru . 8 Și robul tău este în mijlocul poporului tău pe care l‐ai ales, un popor mare care nu se poate socoti nici număra de mulțime. 9 Deci dă robului tău o inimă care aude, ca să jude ce pe poporul tău, ca să deosebească între bine și rău; căci cine poate judeca pe poporul tău acesta așa de mare? 10 Și cuvântul a fost bun în ochii Domnului că Solomon a cerut acest lucru. 11 Și Dumnezeu i‐a zis: Pentru că ai cerut acest lucru și n‐ai cerut pentru tine zile multe și n‐ai cerut pentru tine bogății și n‐ai cerut viața vrăjmașilor tăi, ci ai cerut pentru tine cunoștință ca să asculți judecata, 12 iată am făcut după cuvântul tău; ți‐am dat o inimă înțeleaptă și care aude încât n‐a fost asemenea ție înaintea ta și nu se va scula asemenea ție după tine. 13 Și ți‐am dat și ce n‐ai cerut: bogății și slavă, încât nu va fi nimeni asemenea ție între împărați în toate zilele tale. 14 Și dacă vei umbla în căile mele, păzind așezămintele și poruncile mele, cum a umblat David, tatăl tău, atunci îți voi lungi zilele tale. 15 Și Solomon s‐a deșteptat și iată a fost un vis. Și a venit la Ierusalim și a stătut înaintea chivotului legământului Domnului și a adus arderi de tot și a adus jertfe de pace și a făcut un ospăț tuturor slujitorilor săi.
Înțelepciunea lui Solomon la judecată
16 Atunci, două femei curve au venit la împărat și au stătut înaintea lui. 17 Și una din femei a zis: Rogu‐mă, domnul meu! Eu și femeia aceasta locuiam într‐o casă și eu am născut cu ea în casă. 18 Și a fost așa : a treia zi după ce am născut, a născut și această femeie. Și eram împreună; niciun străin nu era cu noi în casă; numai noi amândouă eram în casă. 19 Și fiul acestei femei a murit noaptea pentru că s‐a culcat pe el. 20 Și ea s‐a sculat la miezul nopții și a luat pe fiul meu de lângă mine, când roaba ta dormia și l‐a culcat la sânul său și pe fiul ei, care era mort l‐a culcat la sânul meu. 21 Și m‐am sculat dimineața să alăptez pe fiul meu și iată era mort! Și m‐am uitat la el dimineața și iată nu era fiul meu pe care‐l născusem. 22 Și femeia cealaltă a zis: Ba nu, căci fiul meu este cel viu și fiul tău este cel mort. Și aceea zicea: Ba nu, căci fiul tău este cel mort și fiul meu este cel viu. Așa vorbeau ele înaintea împăratului. 23 Și împăratul a zis: Una zice: Acesta cel viu este fiul meu și cel mort este fiul tău și cealaltă zice: Ba nu; căci cel mort este fiul tău și cel viu este fiul meu. 24 Și împăratul a zis: Aduceți‐mi o sabie. Și au adus o sabie înaintea împăratului. 25 Și împăratul a zis: Tăiați pe copilul cel viu și dați jumătate uneia și jumătate celeilalte. 26 Și femeia, al căreia era fiul cel viu, a vorbit împăratului, căci i se tulburaseră măruntaiele pentru fiul ei și a zis: Rogu‐te, domnul meu, dă‐i ei copilul cel viu și nu‐l omorî nicidecum. Și cealaltă a zis: Să nu fie nici al meu, nici al tău, tăiați‐l în două. 27 Și împăratul a răspuns și a zis: Dați‐i ei copilul cel viu și nu‐l omorâți, căci ea este mama lui. 28 Și tot Israelul a auzit de judecata pe care o judecase împăratul și s‐au temut de împărat, căci au văzul că înțelepciunea lui Dumnezeu era în el ca să facă judecată.