O Dell sîkadeol duito data.
1 Kana isprăvisardea o Solomono te vazdel o Khăr le Raiehko, o khăr le thagarehko, thai sa so arakhlea ande pehko drom te kărăl,
2 O Rai sîkadi'lo duita data le Solomonohkă, sar sîkadilosas Lehkă ando Gabaono.
3 Thai o Rai phendea lehkă: „Ašunau teo rudimos thai teo manglimos kai kărdean Mangă les, sfinço o khăr kadoa kai kărdean les kaste thos ande leste anda orkana o Anau Muŕo, thai Mîŕă iakha thai Muŕo illo avena oče ande večia.
4 Thai tu, kana phirăsa angla Mande, sar phirdea teo dadd o Davido, le illesa ujo thai bibezexalimasa, kărindoi sa so phendem tukă, kana arakhăsa le krisa thai le mothodimata Mîŕă,
5 zurearaua o skamin tiro le raimahko le thagarimahko tiro ando Israelo, sar phendem te daddehkă le Davidohkă, kana phendem: „Či avesa čiăkhdata meklino khă avimahko po skamin le raimahko le Israelohko.”
6 Ta kana dureona Mandar, tume thai tumară šeave, kana či arakhăna le mothodimata Mîŕă thai le krisa Mîŕă kai dem tumengăle, kana jeana te kanden avră devlen thai te rudin tume angla lende,
7 xasaraua le Israelos andoa čem kai dem lehkă les, šudaua Mandar o khăr kai sfinçosardem les le Anavehkă Mîŕăhkă, thai o Israelo arăsăla prasaimahko thai lajavehko maškar sa le popoare.
8 Thai orsode dă učio sî o khăr kadoa, orkon nakhăla paša leste, ašela înmărmurime thai fluierila.Thai phenela: „Anda soste kărdea o Rai kadea le čemehkă kadalehkă thai le khărăhkă kadalehkă?”
9 Thai dela pe lehkă anglal: „Anda kă mekline le Raies, lengă Devlles, kai ankaladea lengă dadden andoa čem le Ejiptohko, anda kă astardi'le avră devlendar, rudisai'le angla lende thai kandine'le; anda kodea kărdea o Rai te avel pa lende sa kadala nasulimata.”
Le četăçi vazdine le Solomonostar.
10 Pala biši bărši o Solomono vazdeasas kola le dui khăra, o Khăr le Raiehko thai o khăr le thagarehko.
11 Atunči, anda kă o Xiriam, o thagar le Tirohko, deasas le Solomonos kašt čedrohkă thai kašt tiparosohkă, thai sumnakai, sode kamblea, o thagar o Solomono dea le Xiramos biši četăçi andoa čem la Galeliako.
12 O Xiram ankăsto andoa Tiro, te dikhăl le četăçi kai deasas lehkă le o Solomono. Ta na čeailineles,
13 thai phendea: „Save četăçi dean ma, phrala?” Thai dea le anau o čem o Kabul, anau kai nikărdea les ji ando des dă adesara.
14 O Xiram tradeasas le thagarehkă ăkh šell thai biši talança sumnakune.
15 Dikta sar bešen le butea dičimasa ka le manuši le kandimatahkă kai lea le o thagar o Solomono andoa vazdimos le Khărăhko le Raiehko thai pehkă kărăhko andoa Milo, thai le zîdohko le Ierusalimohko, le Xaçorohkă, le Meghidohkă thai le Ghezorohkă.
16 O Faraono, o thagar le Ejiptohko, avilo sas thai leasas o Ghezero, deasas les iag, thai mudardeasas le Kananiçăn kai bešenas ande četatea. Pala kodea deasas les zestrea pehka šeakă, e romni le Solomonosti.
17 Thai o Solomono vazdea o Ghezero, o Bet-Xorono dă telal,
18 o Baalato, thai o Tadmoro, ande pustia le čemesti,
19 sa le četăçi kandindoi les sar magazii thai avindoi lehkă, le četăçi andal urdona, le četăçi andal ankăstepelgrast, thai sa so arakhlea dromesa o Solomono te vazdel ando Ierusalimo, ando Libano, thai pa soa čem pa sao thagarilas.
20 Ta sa o poporo kai mai ašilosas andal Amoriça, Xetiçea, Fereziçea, Xeviçea thai Iebusiçea, nekărindoi rig anda le šeave le Israelohkă,
21 le avimata lengă, kai mai ačilesas pala lende ando čem, thai saven le šave le Israelohkă našti xasardine le bimeklimahko, o Solomono lea le sar manuši kandimahkă, thai kadea sas ji ando des dă adesara.
22 Ta o Solomono či thodea robea kandimatahkă le šeaven le Israelohkărăn; kă on sas manuši mardimahkă, lehkă kanditorea, le šerălebară, le kăpitanea lehkă, le traditorea le urdonengă thai le ankăstimahkăpelgrast lehkă.
23 Le šerălebară thodine le Solomonostar pa le butea sas ando dindimos dă panji šella thai panvardeši, thodine te dikhăn pa le buteaitorea.
24 E šei le Faraonosti ankăsti andai četatea le Davidosti ande lako khăr, kai vazdeasas les o Solomono. Atunčeara vazdea o Milo.
25 O Solomono anelas trivar po bărši phabarimata dă sa thai jertfe naismahkă po altarii kai vazdeasas les le Raiehkă, thai phabarălas tămîia pe kukoa kai sas angloa Rai. Thai isprăvisardea kadea o khăr.
26 O thagar o Solomono mai kărdea i beruri ando Eçion-Ghebero, paša o Eloto, pe le riga la mareakă la Lolleakă, ando čem le Edomohko.
27 Thai o Xiram tradea kadale berurença, le kanditoren le Solomonohkă, thai pehkă kanditoren, marinarea kai prinjeanenas e marea.
28 Găline ando Ofiro, thai line oçal sumnakai, anda štar šella thai biši talança, sao andine les le thagehkă le Solomonohkă.
Dumnezeu se arată a doua oară
1 Și a fost așa : când a sfârșit Solomon de zidit casa Domnului și casa împăratului și toată dorința lui Solomon pe care a voit s‐o facă, 2 Domnul s‐a arătat lui Solomon a doua oară, cum i se arătase în Gabaon. 3 Și Domnul i‐a zis: Am auzit rugăciunea ta și cererea ta cu care te‐ai rugat înaintea mea; am sfințit casa aceasta pe care ai zidit‐o ca să pun acolo numele meu în veac; și ochii mei și inima mea vor fi totdeauna acolo. 4 Și tu, dacă vei umbla înaintea mea, cum a umblat David, tatăl tău, în întregimea inimii și în dreptate, ca să faci după toate cele ce ți‐am poruncit, și vei păzi așezămintele mele și judecățile mele, 5 atunci voi întări scaunul de domnie al împărăției tale peste Israel în veac, cum am vorbit lui David, tatăl tău, zicând: Nu‐ți va lipsi bărbat pe scaunul de domnie al lui Israel. 6 Dacă vă veți abate de pe urma mea, voi și copiii voștri, și nu veți păzi poruncile mele, așezămintele mele pe care vi le‐am pus înainte, ci veți merge și veți sluji altor dumnezei și vă veți închina lor, 7 voi stârpi pe Israel de pe fața pământului pe care l‐am dat lor; și casa aceasta, pe care am sfințit‐o numelui meu, voi arunca‐o de la fața mea, și Israel va fi de pomină și de batjocură între toate popoarele. 8 Și casa aceasta, cât de înaltă este, oricine va trece pe lângă ea va rămânea încremenit și va șuiera și va zice: Pentru ce a făcut Domnul așa țării acesteia? 9 Și vor zice: Fiindcă au părăsit pe Domnul Dumnezeul lor care a scos pe părinții lor din țara Egiptului și s‐au lipit de alți dumnezei și li s‐au închinat și le‐au slujit, pentru aceasta a adus Domnul asupra lor tot răul acesta.
Cetățile zidite de Solomon
10 Și a fost așa : după trecere de douăzeci de ani, când a zidit Solomon cele două case: casa Domnului și casa împăratului; 11 (și Hiram , împăratul Tirului, ajutase pe Solomon cu lemn de cedru și cu lemne de chiparos și cu aur după toată dorința lui), împăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăți în țara Galileei. 12 Și Hiram a ieșit din Tir să vadă cetățile pe care i le dăduse Solomon și nu i‐au plăcut. 13 Și a zis: Ce sunt cetățile acestea pe care mi le‐ai dat, fratele meu? Și le‐a numit țara Cabul până în ziua aceasta. 14 Și Hiram a trimis împăratului o sută douăzeci de talanți de aur. 15 Și aceasta este pricina pentru care împăratul Solomon a pus oameni de corvoadă să zidească și casa Domnului și casa sa și Milo și zidul Ierusalimului și Hațorul și Meghidoul și Ghezerul . 16 Faraon, împăratul Egiptului, se suise și luase Ghezerul și‐l arsese cu foc și ucisese pe cananiții care locuiau în cetate și o dăduse zestre fiicei sale, nevasta lui Solomon. 17 Și Solomon a zidit Ghezerul și Bet‐Horonul de jos, 18 și Baalatul și Tadmorul în pustie, în țară, 19 și toate cetățile pentru provizii pe care le avea Solomon și cetățile pentru care și cetățile pentru călărime și orice a dorit Solomon să zidească în Ierusalim și pe Liban și în toată țara stăpânirii sale. 20 Tot poporul rămas din amoriți și hetiți și fereziți și heviți și iebusiți care nu erau din copiii lui Israel: 21 copiii lor care rămăseseră în țară după ei, pe care nu‐i putuseră nimici copiii lui Israel, din ci, Solomon a luat oameni de corvoadă de robi până în ziua de astăzi. 22 Dar din copiii lui Israel Solomon n‐a făcut robi , căci ei erau bărbați de război și slujitori ai săi și mai marii săi și căpitanii săi și mai mari ai carelor sale și călăreții săi. 23 Aceștia erau priveghetorii mai mari care erau peste lucrul lui Solomon: cinci sute cincizeci , care cârmuiau peste poporul care lucra la lucru. 24 Și fiica lui Faraon s‐a suit din cetatea lui David în casa sa pe care o zidise Solomon pentru ea: atunci a zidit Milo . 25 Și Solomon aducea de trei ori pe an arderi de tot și jertfe de pace pe altarul pe care‐l zidise Domnului și ardea tămâie pe cel ce era înaintea Domnului. Și a sfârșit casa. 26 Și împăratul Solomon a făcut o flotă de corăbii la Ețion‐Gheber care este lângă Elot, pe țărmul Mării Roșii în țara Edomului. 27 Și Hiram a trimis în flota de corăbii cu slujitorii lui Solomon pe slujitorii săi marinari care cunoșteau marea. 28 Și au venit la Ofir și au luat de acolo patru sute douăzeci de talanți de aur și i‐au adus la împăratul Solomon.