O zuralimos le Ionatanohko.
1 Andekh des, o Ionatano, o šeau le Saulohko, phendea le tărnehkă kai phiravelas lehkă arme: „Avta, te šoas ame ji kai straja le Filistianendi, kai sî înteal le thanestar kadalestar.” Thai či phendea khanči pehkă daddehkă.
2 O Saul bešelas koa gor la četateako la Ghibeako, tala o rodio andoa Migrono, thai o poporo kai sas lesa sas paše šou šella manuši.
3 O Axia, o šeau le Axitubohko, o phral le I-Kabodohko, o šeau le Fineasohko, o šeau le Eliehko, o rašai le Raiehko andoa Silo, phiravelas o efodo. O poporo či jeanelas kă o Ionatano gălosastar.
4 Anda le nakhaimata anda save rodelas o Ionatano te arăsăl kai straja le Filisteainendi, sas khă gor kotorăbaŕăhko ande khă rig thai khă gor kotorăbaŕăhko ande kolaver rig; iekh phiravelas o anau Boçeç o thai o kolaver Sene.
5 Iekh anda kdala gora sî karingavelereat, mui muieste le Mikmašoste, thai o kolaver karingavelodes, mui muieste le Ghebeasa.
6 O Ionatano phendea le tărnehkă kai phiravelas lehkă arme: „Avta te šoas ame ji kai straja kadale bišindinengoroata. Daštila pe kă o Rai kărăl buti anda amende, kă khanči či lopînzîl le Raies te del skăpimos andakh çînoro dindimos sar i anda khă baro dindimos.”
7 Kukoa kai nigrălas lehkă arme dea les anglal: „Kăr sa so sî tu po illo, na ašun dăsar te atearimastar, thai dikta ma tusa, gata te jeau tusa orkai.”
8 „Ei mišto!” phendea o Ionatano, „avta kal manuši kadala te sîkadiuas lengă.
9 Kana phenena amengă: „Atăredeon ji kana avasa ame tumende!” ašasa po than, thai či ankleasa lende.
10 Ta te phenena amengă: „Anklen amende!” ankleasa, kă o Rai del le ande amară vast. Kadoa te avel amaro sămno.”
11 Sîkadile lidui le străjengă le Filisteainengă, thai le Filistenea phendine: „Dikta kă le Evreia anklen anda le xîvea ande save garadilesas.”
12 Thai le manuši kai sas strajakă dine duma kadea le Ionatanohkă thai kolehkă kai nigrălas lehkă arme: „Anklen amende, kaste sîkavas tumengă vareso.” O Ionatano phendea kolehkă kai nigrălas lehkă arme: „Ankli pala mande, kă o Rai del le ando vast le Israelohkă.”
13 Thai o Ionatano ankăsto kandindoi pe le vastendar thai le pînŕăndar, thai kukoa kai nigrălas lehkă arme gălo pala leste. Le Filistenea pele angloa Ionatano, thai kukoa kai nigrălas le arme šudelas o mullimos ande pesti urma.
14 Ande kadoa anglal phadimos, o Ionatano thai kukoa kai nigrălas lehkă arme mudardine biši manuši, pekh tinzîmos dă dopaši pogono phuweako.
15 Šutea pe e dar ande tabăra, ando čem thai ande soa poporo; e straja thai orta i le prădătorea darai'le; soa čem darai'lo. Sas e dar le Devllesti.
16 Le străjerii le Saulohkă, kai sas ande Ghibea le Beneaminosti, dikhline kă o butimos phŕadeol thai našel ande sal riga.
17 Atunčeara o Saulo phendea le poporohkă kai sas lesa: „Dinenta, rudi tume, thai dikhăn kon gălotar anda amaro maškar.” Dindine, thai dikta ka nas o Ionatano thai kukoa kai nigrălas lehkă arme.
18 Thai o Saulo phendea le Axiahkă: „An orde o chivoto le Devllehko!” – Kă ando čiro kodoa o chivoto le Devllehko sas le šeavença le Israelokărănça. –
19 Ta kana delas duma o Saulo le rašasa o çîpimos ande tabaăra le Filesteainendi kărdeolas sa mai baro, thai o Saulo phendea le rašahkă: „Çîrde teo vast!”
20 Pala kodea o Saulo thai soa poporo kai sas lesa tide pe, thai găline ji koa than le mardimahko; thai le Filistenea amboldine e sabia, iekh pa aver, thai o bulzîmos sas but baro.
21 Le Evreia kai sas mai anglal kal Filistenea, thai kai ankăstesas i on ande tabăra katar sas phaŕadine, tide pe le Israeliença kai sas le Saulosa thai le Ionatanosa.
22 Sa le rom le Israelohkă kai garadilesas ando baŕobaro le Efraimohko, ašundindoi kă le Filistenea našen, line te jean pala lende i on ando mardimos.
23 O Rai skăpisardeea le Israelos ando des kodoa, thai o mardimos tinzosai'lo ji ando Bet-Aveno.
O Ionatano ando nasulimos.
24 O des kodoa sas but čiiome anda sa le rom le Israelohkă. O Saulo thodeasas le poporos te solaxal, phendindoi: „Dinoarman te avel o manuši kai xala ji reateako, ji kana amboldaua ma pa mîŕă dušmaia!” Thai khonikh či xaleasas.
25 Soa poporo arăslosas andekh văš, kai arakhadeolas pe avdin po mui la phuweako.
26 Kana šutea pe o poporo ando văš, dikhlea o avdin thavdindoi, ta či iekh či nigărdea o avdin koa mui, kă o poporo nikrălas e solax.
27 O Ionatano či jeanelas le solaxaimastar kai thodeasas les lehko dadd poa poporo te kărăles, tinzosardea o gor la rowleako, kai sas les andel vast, thai šutea les ando faguro le avdinehko, thai nigărdea o vast koa mui, thai lehkă iakha luminisai le.
28 Atunčeara varekon andoa poporo, dindoi lehkă duma, phendea lehkă: „Teo dadd thodea le poporos te solaxal, phendindoi: „Dinoarman te avel o manuši kai xala ades!” Thai o poporo sas strandime zorăndar.
29 O Ionatano phendea: „Muŕo dadd biujarăl o poporo; dikhăn sar luminisaile mîŕă iakha, anda kă zumadem xançî andoa avdin kadoa!
30 Bipateamahko, kana o poporo xalino ades anda e prada kai arakhlea la ka pehkă dušmaia, nahkă avel o phadimos le Filisteainengo mai baro?”
31 Ando des kodoa mardine le Filisteainen dă andoa Mikmaš ji ando Ailono. O poporo sas but ašado,
32 thai šudea pe pai prada. Lea bakrea, guruw thai guruwiça, dea le šuri pe phuw thai xalea le ku rat ku sa.
33 Phendine e buti kadea le Saulohkă, thai phende lehkă: „Dikta kă o poporo bezexarăl angloa Rai, xalindoi ratesa.” O Saulo phendea: „Tume kărăn khă baro bilašimos; prăvălin iekhatar khă baŕ baro orde.”
34 Pala kodea mai phendea: „Phaŕadeon maškar o poporo, thai phenen sogodengă te anen pehko guruw thai pesti bakri, thai te den les šuri koče. Pala kodea te xan, thai te na bezexarăn angloa Rai, xalindoi ratesa.” Thai pai reat, orkon andoa poporo andea pehko guruw pehkă vastesa, kaste delesšuri po baŕ.
35 O Saulo vazdea khă altarii le Raiehkă: koadoa sas o anglal altarii kai vazdea les le Raiehkă.
36 O Saulo phendea: „Te uleas ande reat kadea palal Filistenea, kaste las pa lende ji ande duda le desăsti, thai te na mekas či iekh barem.” On phendine: „Kăr sa so pateasa.” Atunčeara o rašai phendea: „Te pašuoas koče le Devllestar.”
37 Thai o rašai pušlea le Devlles: „Te uleau palal Filistenea? Desa le andel vast le Israelohkă?” Ta andakhdata kodea či dea les anglal či khă phendimos.
38 O Saulo phendea: „Pašon koče, sa le šerălebară le poporohkă; roden thai dikhăn kastar thai kon kărdea e bezex kodea ades.
39 Kă juvindo sî o Dell, o Skăpitorii le Israelohko: orta i muŕo šeau te kărdino les o Ionatano, merălla.” Thai khonikh anda soa poporo či dea les anglal.
40 Atunči phendea sa le Israelohkă: „Thon tume ande khă rig; thai me thai muŕo šeau o Ionatano bešasa ande kolaver rig.” Thai o poporo phendea le Saulohkă: „Kăr so pateasa:”
41 O Saulo phendea le Raiehkă: „O Dell le Israelohko, sîkavel o čeačimos.” O çîrdimoslabaxteako pelo po Ionatano thai po Saulo, thai o poporo skăpisardea.
42 O Saulo phendea: „Šuden o çîrdimoslabaxteako maškar mande thai muŕo šeau o Ionatano.” Thai o çîrdimoslabaxteako pelo po Ionatano.
43 O Saulo phendea le Ionatanohkă: „Phen mangă so kărdean.” O Ionatano phendea lehkă thai phendea: „Zumadem xançî avdin, le gorăsa la rowleako kai sas ma ando vast, iertisar ma, meraua”:
44 Thai o Saulo phendea: „O Dell te phiravel Pe sa le zuralimasa angla mande, kana či merăsa, Ionatane!”
45 O poporo phendea le Saulohkă: „So! Te merăll o Ionatano, o, kai kărdea kadoa baro skăpimos ando Israelo? Čiăkhdata! Jiuvindo sî o Rai, ăkh firo ball andoa šero lehko či perăla pe phuw, kă le Devllesa kărdea buti o ando des kadoa.” Kadeadar o poporo skăpisardea le Ionatanos katoa mullimos.
46 O Saulo atîrdi'lo te mai jeal pala le Filistenea, thai le Filistenea găline khără.
Le mardimata le Saulohkă thai lehkă neamohkă.
47 Pala so lea o Saulo o raimos poa Israelo, kărdea mardimos ande sal riga pehkă dušmaiença: le Moabosa, le šeavença le Amonohkă, le Edomosa, le thagrença andoa Çoba, thai le Filisteainença; thai orkaring amboldelas pe, izbîndilas.
48 Sîkadi'lo zuralo, mardea le Amalekos, thai skăpisardea le Israelos andal vast kolengo kai čiorănas les.
49 Le šeave le Saulohkă sas: o Ionatano, o Išvi, thai o Malchišua. Lehkă dui šeia bušonas: e mai bari Meraba, thai e mai çînorî Mikal.
50 O anau la romneako le Saulohko sas Axinoam, e šei le Aximaaçosti. O anau le čerăbarăhkă la oštireako lesti sas o Abneer, o šeau le Nerohko, o kako le Saulohko.
51 O Chis, o dadd le Saulohko, thai o Nero, o dadd le Abnerehko, sas le šeave le Abielohkă.
52 Ande soa čiro lehka čivavako sas mardimos baro le filisteainença; thai andakhdata so o Saulo dikhălas khă manuši baro thai zuralo, lelas les pesa.
Vitejia lui Ionatan
1 Și a fost așa: într‐o zi Ionatan, fiul lui Saul, a zis tânărului care‐i purta armele: Vino și să trecem la straja filistenilor care este de cealaltă parte. Dar n‐a spus tatălui său. 2 Și Saul locuia la marginea Ghibei sub Rimon, care este în Migron, și poporul care era cu el era ca la șase sute de oameni. 3 Și Ahia , fiul lui Ahitub, fratele lui I‐Cabod , fiul lui Fineas, fiul lui Eli, preotul Domnului în Silo, purta efodul. Și poporul nu știa că Ionatan se dusese. 4 Și între trecătorile, peste care căuta Ionatan să treacă la straja filistenilor, era un dinte de stâncă de o parte și un dinte de stâncă de cealaltă parte și numele unuia era Boțeț și numele celuilalt Sene. 5 Și un dinte se înălța în partea de miazănoapte, în dreptul Micmașului, și celălalt spre miazăzi în dreptul Ghebei. 6 Și Ionatan a zis tânărului care‐i purta armele: Vino și să trecem la straja acestor netăiați împrejur; poate că Domnul va lucra pentru noi; căci pe Domnul nimic nu‐l împiedecă să mântuiască prin mulți sau prin puțini. 7 Și purtătorul armelor sale i‐a zis: Fă tot ce este în inima ta; abate‐te, iată‐mă sunt cu tine, după inima ta. 8 Și Ionatan a zis: Iată vom trece la acei bărbați și ne vom arăta lor. 9 Dacă ne vor vorbi așa: Stați până vom veni la voi! Atunci vom sta în locul nostru și nu ne vom sui la ei. 10 Iar dacă vor zice așa: Suiți‐vă la noi! Atunci ne vom sui, căci Domnul i‐a dat în mâna noastră. Și acesta ne va fi semnul. 11 Și amândoi s‐au arătat străjii filistenilor și filistenii au zis: Iată evreii ies din găurile unde s‐au ascuns. 12 Și bărbații străjii au răspuns lui Ionatan și purtătorului armelor sale și au zis: Suiți‐vă la noi și vă vom arăta ceva. Și Ionatan a zis purtătorului armelor sale: Suie‐te după mine, căci Domnul i‐a dat în mâna lui Israel. 13 Și Ionatan s‐a suit pe mâini și pe picioare și purtătorul armelor sale după el. Și ei au căzut înaintea lui Ionatan și purtătorul armelor sale îi ucidea în urma lui. 14 Și această întâie măcelărire, pe care a făcut‐o Ionatan și purtătorul armelor sale, a fost ca de douăzeci de oameni, pe o întindere ca de o jumătate de pogon de pământ. 15 Și a fost un tremur în tabără, în câmp, și în tot poporul; straja și prădătorii au tremurat și ei, și pământul s‐a cutremurat, căci era un tremur al lui Dumnezeu. 16 Și străjerii lui Saul din Ghibea lui Beniamin s‐au uitat și iată mulțimea se desfăcea și se risipea în toate părțile. 17 Și Saul a zis poporului care era cu el: Numărați acum și vedeți cine s‐a dus de la noi. Și au numărat și iată Ionatan și purtătorul armelor sale nu erau acolo. 18 Și Saul a zis lui Ahia: Adu încoace chivotul lui Dumnezeu. Căci chivotul lui Dumnezeu era în acele zile cu copiii lui Israel. 19 Și a fost așa: : pe când vorbea Saul cu preotul, vuietul care era în tabăra filistenilor mergea tot crescând și Saul a zis preotului: Trage‐ți mâna! 20 Și Saul și tot poporul care era cu el au fost chemați împreună și au venit la luptă și iată sabia fiecărui om era împotriva semenului său și a fost o foarte mare învălmășeală. 21 Și evreii, care erau la filisteni ca mai înainte și care se suiseră cu ei în tabăra de primprejur, s‐au unit și ei cu Israeliții care erau cu Saul și Ionatan. 22 Și toți bărbații lui Israel care se ascunseseră în ținutul muntos al lui Efraim au auzit că filistenii fugeau și i‐au urmărit și ei în luptă. 23 Și Domnul a mântuit pe Israel în ziua aceea, și lupta s‐a întins dincolo de Bet‐Aven.
Ionatan în primejdie
24 Și bărbații lui Israel erau foarte obosiți în ziua aceea. Căci Saul pusese sub jurământ poporul zicând: Blestemat să fie omul care va gusta pâine până de seară și până îmi voi răzbuna pe vrăjmașii mei. Și nimeni din tot poporul n‐a gustat pâine. 25 Și toți ai țării au venit într‐o pădure și era miere pe fața câmpiei. 26 Și poporul a venit în pădure și iată mierea curgea, dar nimeni nu și‐a pus mâna la gură, căci poporul se temea de jurământ. 27 Dar Ionatan nu auzise când pusese tatăl său poporul sub jurământ și și‐a întins capătul toiagului care era în mâna sa și l‐a muiat în fagurul de miere și și‐a pus mâna la gură și ochii i s‐au luminat. 28 Și unul din popor a răspuns și a zis: Tatăl tău a pus cu tărie poporul sub un jurământ zicând: Blestemat să fie omul care va gusta pâine astăzi. Și poporul era sleit. 29 Și Ionatan a zis: Tatăl meu a tulburat țara! Vedeți, vă rog, că mi s‐au luminat ochii, pentru că am gustat puțin din mierea aceasta. 30 Cu cât mai mult dacă poporul ar fi mâncat astăzi în voie din prada vrăjmașilor săi, pe care a aflat‐o? Căci n‐ar fi fost oare acum mai mare măcel între filisteni? 31 Și au bătut în ziua aceea pe filisteni de la Micmaș până la Aialon. Și poporul era foarte sleit. 32 Și poporul a căzut asupra prăzii și au luat oi și boi și viței și i‐au junghiat pe pământ și poporul a mâncat cu sânge. 33 Și au spus lui Saul zicând: Iată poporul păcătuiește împotriva Domnului mâncând cu sânge. Și el a zis: Ați făcut nelegiuire! Rostogoliți‐mi astăzi o piatră mare. 34 Și Saul a zis: Imprăștiați‐vă prin popor și ziceți‐le: Aduceți la mine fiecare boul său și fiecare oaia sa și junghiați‐le aici și mâncați și nu păcătuiți împotriva Domnului mâncând cu sânge. Și în noaptea aceea tot poporul a adus fiecare om boul său cu el și i‐au junghiat acolo. 35 Și Saul a zidit un altar Domnului; acesta a fost întâiul altar pe care l‐a zidit el Domnului. 36 Și Saul a zis: Să ne pogorâm după filisteni noaptea și să‐i prădăm până se va lumina de ziuă și să nu lăsăm un om din ei. Și au zis: Fă tot ce este bun în ochii tăi. Și preotul a zis: Să ne apropiem aici de Dumnezeu. 37 Și Saul a întrebat pe Dumnezeu: Să mă pogor după filisteni? Îi vei da în mâna lui Israel? Și nu i‐a răspuns în ziua aceea. 38 Și Saul a zis: Apropiați‐vă aici toate căpeteniile poporului și cunoașteți și vedeți prin ce a fost păcatul acesta astăzi. 39 Căci viu este Domnul care mântuiește pe Israel: dacă ar fi chiar prin Ionatan, fiul meu, va muri. Și nimeni din tot poporul nu i‐a răspuns. 40 Și a zis către tot Israelul: Voi stați deoparte și eu și Ionatan, fiul meu, de cealaltă parte. Și poporul a zis lui Saul: Fă ce este bun în ochii tăi. 41 Și Saul a zis către Domnul Dumnezeul lui Israel: Dă un sorț desăvârșit! Și Saul și Ionatan au fost luați și poporul a scăpat. 42 Și Saul a zis: Aruncați sorți între mine și Ionatan, fiul meu. Și a fost luat Ionatan. 43 Și Saul a zis lui Ionatan: Spune‐mi ce ai făcut. Și Ionatan i‐a spus și a zis: Am gustat puțină miere, cu capul toiagului care este în mâna mea, iată voi muri! 44 Și Saul a zis: Așa să‐mi facă Dumnezeu și încă și mai mult de nu vei muri, Ionatane! 45 Și poporul a zis lui Saul: Să moară Ionatan care a lucrat această mare mântuire în Israel? Departe una ca aceasta! Viu este Domnul, de va cădea un păr din capul său la pământ, căci a lucrat cu Dumnezeu astăzi. Și poporul a răscumpărat pe Ionatan ca să nu moară. 46 Și Saul s‐a suit de la urmărirea filistenilor și filistenii s‐au dus la locul lor.
Războaiele lui Saul și neamul lui
47 Și Saul a luat domnia peste Israel și a luptat împotriva vrăjmașilor săi de jur împrejur, împotriva Moabului și împotriva copiilor lui Amon și împotriva Edomului și împotriva împăraților din Toba și împotriva filistenilor. Și ori încotro se întorcea îi punea în învălmășală. 48 Și s‐a arătat viteaz și a bătut pe Amalec și a scăpat pe Israel din mâna jefuitorilor săi. 49 Și fiii lui Saul au fost: Ionatan și Ișvi și Malchișua. Și numele celor două fete ale sale au fost: numele celei întâi‐născute Merab și numele celei mai tinere Mical. 50 Și numele nevestei lui Saul a fost Ahinoam, fata lui Ahimaaț. Și numele mai marelui oștirii sale: Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul. 51 Și Chis era tatăl lui Saul și Ner, tatăl lui Abner, era fiul lui Abiel. 52 Și a fost greu război împotriva filistenilor în toate zilele lui Saul. Și când vedea Saul pe vreun bărbat tare sau viteaz, îl strângea la sine.