O mardimos le Filisteainença.
1 Le Filistenea tidine pehkă oštiri kaste kărăn mardimos, thai tide pe ando Soko, khă četatea le Iudasti; aviline maškar o Soko thai e Azeka, ando Efes-Damim.
2 O Saulo thai le rom le Israelohkă tidine pe i on; thai avile ande Xar le terebinçendi, thai lašarde pe ande linia le mardimasti pal Filistienea.
3 Le Filistienea thodinesas pe ăkh baŕbaro rigate, thai o Israelo pe khă baŕbaro pe kolaver rig: ta dăsar e xar xulavelas le.
4 Atunčeara ankăsto khă manuši andai tabăra le Filisteainendi thai avilo maškar kola le dui oštiri. O bušolas Goliato, sas andoa Gat, thai sas les o učimos šove koçăngo thai khă palma.
5 Po šero sas les ăkh koifo xarkuno, thai phiravelas zale solzăngă ando pharimos dă panji mii sikea xarkune.
6 Sas les varesar xarkune tureči xakune pal čiokîte le pînrăngă, thai khă poneaua xarkuii maškar le dume.
7 E pori la suliçati sas khă skulo astarimahko, thai o sastrii la suliçako sas kai toll šou šella siklea sastrehkă. Kukoa kai phiravelas lehko skhuto jealas angla leste.
8 O Filisteano atărdi'lo; thai, dindoi duma le oštirengă le Israelohkărăngă thodine andel širurea le mardimahkă, çîpisardea lengă: „Anda soste anklen te lašarăn tume andel širurea le mardimahkă? Či sîm me Filistiano, thai či san tume le kanditorea le Saulohkă? Alosarăn khă manuši kai te ulel pa mande!
9 Te daštila te marăl pe mança thai te mudarăll ma, ame avasa tumară robea; ta kana me maraua les thai mudaraua les, tume avena amară robea, thai kandena ame.”
10 O Filisteano mai phendea: „Šudau ades o prikăjimos pa e oštirea le Israelosti! Den ma khă manuši, te mara ma lesa.”
11 O Saulo thai soa Israelo ašundine kadala divanuri le Filisteainohkă, thai darai'le thai sas astardine kha barea daratar.
O Davido thai o Goliato.
12 Thai o Davido sas o šeau le Efraitohko kolehko andoa Betleemo le Iudahko, dinoanau Isai, kai sas les oxto šeave. Po čiro le Saulohko o sas phuro but angle andel bărši.
13 Le kola trin šeave mai bară le Isaiehkă avile sas pala o Saulo koa mardimos; o anglal kărdo anda le trin šeave lehkă, kai teleardesas koa mardimos, bušolas Eliab, o duito Abinadab, thai o trito Šama.
14 O David sas o mai tărno. Thai kana kola trin le bară găline pala o Saulo,
15 o Davido teleardea kata o Saulo thai amboldi'lo ando Betleemo kaste jeal le bakreança pehkă daddehkărăça.
16 O Filisteano dičiolas dădroboitu thai reate, thai sîkadea pe kadea čiro dă štarvardeši des.
17 O Isai phendea pehkă šeavehkă le Davidohkă: „Le anda te phral e efa kadea le divesti prăjime thai kakala deši manŕă, thai praste ande tabăra ka te phral;
18 nigăr i kadala deši kašuri tiralehkă le šerăbarăhkă kai sî pai mia lendi. Te dikhăs kana te phral sî mišto, thai te anes mangă vešti zuralimatahkă.
19 On sî le Saulosa thai sa le romença le Israelohkărăsa ande xar le terebinçăndi, ando mardimos le Filisteainença.”
20 O Davido ušti'lo kana pharadilo o des. Meklea le bakrean ande sama khă arakhaitorehkă, lea pehkă butea, thai teleardea, sar mothodeasas lehkă o Isai. Kana arăslo ande tabăra, e oštirea leasas te lašarăl pe andel širurea le mardimahkă thai te ankalavel çîpimata mardimahkă.
21 O Israelo thai le Filistenea lašardine pe andel širuri le mardimahkă, oštirea karing oštirea.
22 O Davido dea le butea kai sas les andel vast kolehkă kai arakhălas le buteora, thai prastaia kal širurea le mardimahkă. Sar arăslo, pušlea pehkă phralen sastimastar.
23 Ta kana delas o duma lença, dikta kă o Filisteano andoa Gat, dinoanau Goliat, avilo maškar kola dui širurea, ankăstindoi avri andal širurea le Filisteainengă. Dea duma sa kodola divanuri sar mai anglal, thai o Davido ašundea le.
24 Koa dičimos kadale manušehkosa kukola andoa Israelo našline angla leste, thai astardea le khă bari dar.
25 Orsao phenelas: „Dikhlean le manušes kadales avindoi? Avilo kaste šudel o prikăjimos po Israelo! Te mudarăla les varekon, o thagar pherăla les bravalimata, dela les dă romni pehka šea, thai iertila potindimatăndar o khăr lehkă daddehko ando Israelo.”
26 O Davido phendea le manušengă paša leste: „So kărdeola pe kodolehkă kai mudarălla le Filisteainos kadales, thai lela o prikăjimos dă opral poa Israelo? Kon sî kadoa Filisteano, kadoa bišindoroata, kaste prasal e oštirea le Devllesti le juvindesti?”
27 O poporo, phendindoi pale sa kodola butea, phende lehkă: „Kadea thai kadea kărdeola pe kolehkă kai mudarăla les.”
28 O Eliab, o phral lehko o mai baro, kai ašundeasas les dindoi duma la manušença kadalença, astardi'lo xoleatar po Davido. Thai phendea: „Anda soste ulistean i tu, thai kahkă meklean kodola xançorî bakrea ande pustia? Prinjeanau me o barimos thai o jungalimos te illehko. Ulistean kaste dikhăs o mardimos.”
29 O Davido dea anglal: „Ta so kărdem? Našti dau duma kadea?”
30 Thai amboldi'lo lestar kaste del duma avrăsa, thai thodea lehkă sa kodola pušlimata. O poporo dea les anglal i sar danglal.
31 Kana ašundi'le ăl divanuri phendine le Davidostar, sas phendine angloa Saulo, kai tradea te rodel les.
32 O David phendea le Saulohkă: „Khonikh te na xasarăl pehko daštimos anda e doši kadale Filisteanostar! Teo robo jeala te marăl pe lesa.”
33 O Saulo phendea le Davidohkă: „Naštis te jeas tu te marăs tu le Fileastianosa kadalesa, kă tu san khă šaoŕo, thai o sî khă manuši mardimahko anda lehko tărnimos.”
34 O David phendea le Saulohkă: „O robo tiro jealas le bakreança pehkă daddehkărănça. Thai kana khă leo or khă riši avelas te lel khă bakri andai turma,
35 prastauas pala leste, malavauas les, thai çîrdauas e bakri anda lehko mui. Te vazdino pe pa mande, astarauas les falkatar, malavauas les, thai mudarauas les.
36 Kadea peradea teo robo le leos thai le rišes; thai le Fileastianosa kadalesa, kadale bišindoroata, avela sar iekhăsa anda lende, kă prasaia e oštirea le Devllesti le juvindesti.”
37 O Davido mai phendea: „O Rai, kai skăpisardea ma anda e ghiara le leosti, thai anda e laba le rišesti, skăpila ma i andoa vast kadale Filisteanosti.” Thai o Saulo phendea le Davidohkă: „Jea, thai o Rai te avel tusa!”
38 O Saul xureadea le Davidos pehkă çoalença, thodea lehkă khă koifo xarkuno po šero, thai xureadea les kha raxameasa.
39 O David phanglea e sabia le Saulosti pa pehkă çoale, thai kamblea te jeal, kă či zumdeasas înkă te jeal lença. Pala kodea phendea le Saulohkă: „Našti te jeau la armăturasa kadalasa, kă či sîm sîkado lasa.” Thai nandeardea pe latar.
40 Lea pesti rowli ando vast, alosardea pehkă andoa paioŕo panji baŕoră uje, thai thodea le ande straiça lesti le bakrearăsti thai ando păzînari la raxameako. Pala kodea, lea e praštiasa ando vast, gălo angloa Filisteano.
41 O Filisteano paši'lo xançî sa xançî le Davidostar, thai o manuši kai nigrălas lehko skuto jealas angla leste.
42 O Filisteano dikhlea, thai kana dikhlea le Davidos, asaia lestar, kă či dikhălas ande leste dăsar khă šaoŕoro, le balença gălbiorii thai le muiesa šukar.
43 O Filisteano phendea le Davidohkă: „So! Sîm jukăl, ta aves mande rowleança?” Thai, pala so dea les armaia le devlendar lehkă,
44 phendea: „Avta mande, thai daua teo mas le čirikleangă le čerehkă thai le juvindimatăngă le kîmpohkă.”
45 O Davido phendea le Filisteainohkă: „Tu aves pa mande sabiasa, la suliçasa thai la pavăzasa; ta me avau pa tute ando Anau le Raiehko le oštirengo, ando Anau le Devllehko le oštirengo le Israelohko, kai prasaian les.
46 Adesea o Rai dela tu ande mîŕă vast, peravaua tu, thai šinaua teo šero; ades daua te stîrvurea la tabărakă le Filisteainengă le čirikleangă le čerehkă thai sa le juvindimatengă la phuweakă. Thai sai phuw jeanela kă o Israelo sî les khă Dell.
47 Thai sa o butimos kadoa jeanela kă o Rai či skăpil či andai sabia či andai suliça. Kă o izbăvimos sî le Raiehko! Thai O dela les ande amară vast.”
48 Iekhatar so o Filisteano lea te jeal angloa Davido, o Davido prastaia po kîmpo le mardimahko angloa Filisteano.
49 Šutea pehko vast ande straiça, lea khă baŕ, thai šudea les la praštiasa; maladea le Filisteainos ando čikat, thai o baŕ šutea pe ando čikat le Filisteainohko, kai pelo le mosa pe phuw.
50 Kadeadar, kha praštiasa thai khă baŕăsa, o Davido sas mai zuralo sar o Filistiano; peradea les kai phuw thai mudardea les, bi te aveles sabia ando vast.
51 Prastaia, atărdi'lo paša o Filistiano, lea lesti sabia, savi ankaladea lehkă la andai teaka, mudardea les thai šindea lehko šero.
Le Filistienea kana dikhline kă lengo uriašo mullo, line la te našen.
52 Thai sa le rom andoa Israelo thai Iuda dine chiote, thai line la pala le Filistienea ji ande xar thai ji kal udara le Ekronohkă. Le Filistienea, šindine mullimahkă, peline po drom kai nigrălas ando Šaaraim ji ando Gat thai ji ando Ekrono.
53 Thai le šeave le Israelohkă amboldi'le pala o urmărimos le Filisteainengo, thai jefuisarde lendi tabăra.
54 O Davido lea o šero le Filisteainohko thai nigărdea les ando Ierusalimo, thai thodea le arme le Fileasteainohkă ande pesti Çăra.
55 Kana dikhlea o Saulo le Davidos gălindoi poa Filistiano, phendea le Aberehkă, o šerobaro la oštireako: „Kako šeau phendeanas kă sî o tărno kadoa, Abenro?” O Abnero dea les anglal: „Pe teo duxo, thagarina, kă či jeanau.”
56 „Pušta kahko šeau sî kadoa tărno”, phendea o thagar.
57 Thai kana amboldi'lo o Davido pala so mudardea le Filistianos, o Abner leales thai nigărdea les angloa Saulo. O Davido sas les ando vast o šero le Filistianohko.
58 O Saulo phendea lehkă: „Kahko šeau san, tărnea?” Thai o Davido dea les anglal: „Sîm o šeau te robohko o Isaiehko, o Betleemito.”
Războiul cu filistenii
1 Și filistenii și‐au adunat oștirile pentru luptă și s‐au strâns la Soco , care ține de Iuda, și au tăbărât între Soco și Azeca în Efes‐Damim. 2 Și Saul și bărbații lui Israel s‐au strâns, și au tăbărât în valea Ela și s‐au rânduit în șir de bătaie împotriva filistenilor. 3 Și filistenii stăteau pe muntele de dincolo și Israel stătea pe muntele de dincoace și între ei era o vale. 4 Și din tabăra filistenilor a ieșit un luptător între ei: numele lui era Goliat , era din Gat; înălțimea lui era de șase coți și o palmă. 5 Și avea un coif de aramă pe capul său și era îmbrăcat cu zale de solzi; și greutatea zalei era de cinci mii de sicli de aramă. 6 Și avea tureci de aramă peste fluierele picioarelor sale și o suliță de aramă între umerii săi. 7 Și mânerul suliței sale era ca sulul unui țesător și capul suliței sale era de șase sute de sicli de fier; și purtătorul pavezei lui mergea înaintea lui. 8 Și el sta și striga către rândurile lui Israel și le zicea: De ce ieșiți să vă rânduiți de bătaie? Oare nu sunt eu filistean și voi robii lui Saul? Alegeți‐vă un bărbat și să se pogoare la mine. 9 Dacă va putea să se lupte cu mine și să mă ucidă, atunci noi vom fi robii voștri; dar de‐l voi birui eu și‐l voi ucide, voi să fiți robii noștri și să ne slujiți nouă. 10 Și filisteanul a zis: Eu am batjocorit astăzi rândurile lui Israel, dați‐mi un bărbat, ca să ne luptăm împreună. 11 Și Saul și tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului, și s‐au înfricoșat și s‐au temut foarte mult.
David și Goliat
12 Și David era fiul Efratitului aceluia din Betleemul lui Iuda, cu numele Isai; și el avea opt fii. Și omul era bătrân în zilele lui Saul, înaintat în ani între oameni. 13 Și cei trei fii mai mari ai lui Isai se duseseră și urmaseră pe Saul la luptă. Și numele celor trei fii ai săi care se duseseră la luptă erau: Eliab , întâiul născut, și al doilea Abinadab, și al treilea Șama. 14 Iar David era cel mai tânăr, și cei trei mai mari urmaseră pe Saul. 15 Și David se ducea și se întorcea de la Saul ca să pască oile tatălui său în Betleem. 16 Și filisteanul se apropia dimineața și seara și s‐a înfățișat patruzeci de zile. 17 Și Isai a zis lui David, fiul său: Ia, te rog, pentru frații tăi această efă de grăunțe prăjite și aceste zece pâini și du‐le repede în tabără la frații tăi. 18 Și aceste zece cașuri, du‐le mai marelui peste mie și cercetează pe frații tăi să vezi cum sunt și adu o dovadă de la ei. 19 Și Saul și ei și toți bărbații lui Israel erau în Valea Ela luptându‐se cu filistenii. 20 Și David s‐a sculat de dimineață și a lăsat oile cu un păzitor, și și‐a luat sarcina și s‐a dus cum îi poruncise Isai. Și a venit la locul carelor și oștirea ieșea să se rânduiască de bătaie, și au scos un strigăt de luptă. 21 Și israeliții și filistenii s‐au rânduit de bătaie oaste către oaste. 22 Și David a lăsat sarcina pe care o purta în mâna celui ce păzea sarcinile și a alergat la oaste și a venit și a întrebat pe frații săi de sănătate. 23 Și pe când vorbea el cu ei, iată s‐a suit din rândurile filistenilor luptătorul de la mijloc, filisteanul din Gat, cu numele Goliat, și a vorbit cu aceleași cuvinte și David le‐a auzit. 24 Și toți bărbații lui Israel, când au văzut pe bărbat, au fugit dinaintea lui și s‐au temut foarte mult. 25 Și bărbații lui Israel au zis: Ați văzut pe acest bărbat care se suie? Căci s‐a suit ca să batjocorească pe Israel. Și va fi așa : bărbatul care‐l va ucide, împăratul îl va îmbogăți cu mari bogății și‐i va da pe fata sa, și va face casa tatălui său slobodă în Israel. 26 Și David a vorbit bărbaților care stăteau lângă el, zicând: Ce se va face omului care va ucide pe filisteanul acesta și va depărta ocara de peste Israel? Căci cine e acest filistean netăiat împrejur ca să batjocorească oștirile Dumnezeului celui viu? 27 Și poporul i‐a spus după cuvântul acela zicând: Așa se va face bărbatului care‐l va ucide. 28 Și Eliab, fratele său cel mai mare, a auzit când a vorbit el cu bărbații și mânia lui Eliab s‐a aprins împotriva lui David și a zis: De ce te‐ai pogorât? Și cu cine ai lăsat acele puține oi în pustie? Cunosc mândria ta și răutatea inimii tale, căci te‐ai pogorât ca să vezi lupta. 29 Și David a zis: Ce am făcut acum? Nu este o pricină? 30 Și s‐a întors de la el către un altul și a vorbit cu aceleași cuvinte, și poporul i‐a răspuns iarăși ca întâia dată. 31 Și cuvintele pe care le‐a vorbit David s‐au auzit și le‐au spus înaintea lui Saul și a trimis după el. 32 Și David a zis lui Saul: Nimănui să nu‐i tremure inima de el! Robul tău va merge și se va lupta cu acest filistean. 33 Și Saul a zis lui David: Nu poți să mergi împotriva filisteanului acestuia ca să te lupți cu el, căci tu ești tânăr și el un bărbat de război din tinerețea lui. 34 Și David a zis lui Saul: Robul tău păștea oile tatălui său și a venit un leu și un urs și au răpit un miel din turmă. 35 Și am ieșit după el și l‐am lovit și l‐am scăpat din gura lui; și când s‐a sculat împotriva mea, l‐am apucat de barbă și l‐am lovit și l‐am ucis. 36 Robul tău a ucis și pe leu și pe urs; și acest filistean netăiat împrejur va fi ca unul din ei, căci a batjocorit oștirile Dumnezeului celui viu. 37 Și David a zis: Domnul , care m‐a scăpat din laba leului și din laba ursului, mă va scăpa din mâna filisteanului acestuia. Și Saul a zis lui David: Du‐te și Domnul să fie cu tine. 38 Și Saul a îmbrăcat pe David cu veșmintele sale și i‐a pus un coif de aramă pe cap și l‐a îmbrăcat cu zale. 39 Și David a încins sabia lui peste veșmintele lui și căuta să meargă, căci nu încercase. Și David a zis lui Saul: Nu pot să merg cu acestea, căci n‐am încercat. Și David le‐a luat de pe el. 40 Și și‐a luat toiagul în mână și și‐a ales cinci pietre netede din pârâu, și le‐a pus în sacul de păstor pe care‐l avea, în glugă, și praștia lui era în mâna lui. Și s‐a apropiat de filistean. 41 Și filisteanul a înaintat și s‐a apropiat de David și omul care purta pavăza era înaintea lui. 42 Și filisteanul s‐a uitat și a văzut pe David și l‐a disprețuit , căci era lânăr și roșiatic și totodată frumos la față. 43 Și filisteanul a zis lui David: Oare câine sunt eu de vii la mine cu toiege? Și filisteanul a blestemat pe David pe dumnezeii săi. 44 Și filisteanul a zis lui David: Vino la mine și voi da carnea la păsărilor cerurilor și fiarelor câmpului. 45 Și David a zis filisteanului: Tu vii la mine cu sabie și cu suliță și cu lance, dar eu vin la tine în numele Domnului oștirilor, Dumnezeul oștirilor lui Israel pe care l‐ai batjocorit. 46 În ziua aceasta Domnul te va da în mâna mea și te voi lovi și‐ți voi lua capul de pe tine și voi da astăzi stârvurile oastei filistenilor păsărilor cerului și fiarelor pâmăntului. Și tot pământul va cunoaște că este un Dumnezeu în Israel. 47 Și toată această obște va cunoaște că nu prin sabie , nici prin suliță, mântuiește Domnul, căci lupta este a Domnului și el vă va da în mâna noastră. 48 Și a fost așa : pe când se scula filisteanul și înainta și se apropia spre întâmpinarea lui David, David s‐a grăbit, și a alergat spre rândurile de luptă, spre întâmpinarea filisteanului. 49 Și David și‐a pus mâna în sac și a luat de acolo o piatră și a aruncat‐o cu praștia și a lovit pe filistean în frunte și piatra s‐a înfipt în fruntea lui și el a căzut pe față la pământ. 50 Și David cu o praștie și o piatră a fost mai tare decât filistean și a lovit pe filistean și l‐a ucis și nu era nicio sabie în mâna lui David. 51 Și David a alergat și a stătut peste filistean și i‐a luat sabia și a scos‐o din teacă și l‐a ucis și i‐a tăiat capul cu ea. Și când au văzut filistenii că a murit viteazul lor, au fugit. 52 Și bărbații lui Israel și ai lui Iuda s‐au sculat și au strigat de bucurie și au urmărit pe filisteni până vii la Gat și până la porțile Ecronului. Și răniții filistenilor au căzut pe calea Șaaraimului până la Gat și până la Ecron. 53 Și copiii lui Israel s‐au întors de la urmărirea filistenilor și le‐au prădat tabăra. 54 Și David a luat capul filisteanului și l‐a dus la Ierusalim; și armele sale le‐a pus în cortul său. 55 Și când a văzut Saul pe David ieșind împotriva filisteanului, zisese lui Abner, mai marele oștirii: Al cui este acest tânăr. Abner? Și Abner zisese: Viu este sufletul tău, împărate, nu știu. 56 Și împăratul a zis: Întreabă al cui fiu este flăcăul. 57 Și pe când se întorcea David de la uciderea filisteanului, Abner l‐a luat și l‐a adus înaintea lui Saul cu capul filisteanului în mână. 58 Și Saul i‐a zis: Al cui ești, tinere? Și David a răspuns: Eu sunt fiul robului tău Isai, Betleemitul.