O Axab thai o Iosafat pa le Sirienea.
1 O Iosafat sas les but bravalimata thai slava andoa butimos, thai kărdi'lo xanamikh le Axabosa.
2 Pala vareso bărši, dea pe tele koa Axab ande Samaria. O Axab šindea anda leste thai andoa poporo kai sas lesa khă baro dindimos bakreango thai guruwengo, thai rudisardea les te anklel ando Ramot andoa Galaado.
3 O Axab, o thagr le Israelohko, phendea le Iosofatohkă, o thagr le Iudahko: „„Kames te aves mança ando Ramoto ando Galaado?” O Iosafat dea les anglal: „Me sar tute, thai o poporo muŕo sar o poporo tiro, jeasa koa mardimos pa leste tusa.”
4 Pala kodea o Iosafat phendea le thagarehkă le Israelohkă: „Puši akana, rudi tu, o divano le Raiehko.”
5 O thagr le Israelohko tidea sa le prooročen, ando dindimos dă štar šella, thai phendea lengă: „Te jeas koa mardimos pa o Ramoto anda o Galaado, or te dikhau mîŕa buteatar?” Thai on dine anglal: „Ankli, thai o Dell dela le andel vast le thagarehkă.”
6 Ta o Iosafat phendea: „Manai koče či khă prooroko le Raiehko, anda sao daštisaras te pušas Les?”
7 O thagr le Israelohko dea anglal le Iosofatos: „Mai sî khă manuši anda sao dašti te pušas le Raies; ta či dabadikhau les, kă či prooročil mangă khanči lašo, či prooroči čiăkhdata dăsar dă nasul: o sî o Mika, o šeau le Imlahko.” Thai o Iosafat phendea: „Te na delduma kadea o thagar!”
8 Atuncea o thagar le Israelohko akhardea khă maibarăs, thai phendea lehkă: „Trade te avel iekhatar o Mika, o šeau le Imlahko.”
9 O thagr le Israelohko thai o Iosafat, o thagr le Iudahko, bešenas sakogodi pe pehko skamin le raimahko, xureade ande lengă çoale le thagrdine; bešenas anglal ando than kata o šutimos le udarăko le Samariako. Thai sal prooročea prooročinas angla lende.
10 O Zedechia, o šeau le Chenanaahko, kărdeasas pehkă varesr šinga sastrehkă, thai phendea: „Kadea del duma o Rai: „Kadale šingănça, marăsa le Sirianen ji kana xasarăsa le.”
11 Thai sal prooročea proorčisardine sa kadea, phendindoi: „Ankli ando Ramato andoa Galaado, kă avela tu izbînda thai o Rai deala tukă la andel vast le thagarehkă.”
12 O solo kai gălosas te akharăl le Mikas, dea lehkă duma kadea: „Dikta, le prooročea khă gîndosa prooročin dă mišto le thagarescă; teo divano te avel sa kadea sar orsavehko anda lende! Vestisar dă mišto!”
13 O Mika dea anglal: „Juvindo sî o Rai kă phenaua so phenela mangă muŕo Dell.”
14 Kana avilo koa thagar, o thagar phendea lehkă: „Mika, te jeas koa mardimos poa Ramoto andoa Galaado, or te dikhau mîŕa buteatar?” O dea les anglal: „Anklen! Kă sî te avel tume izbutimos, thai avena dine ande tumară vast.”
15 Thai o thagar phendea lehkă: „Sodivar trăbula te thoav tu te solaxas kă či phenesa mangă dăsar o čeaxčimos ando Anav le Raiehko?”
16 O Mika dea les anglal: „Dikhau soa Israelo rîspime pel baŕlebară, sar varesar bakrea kai nai le bakreari; thai o Rai phendea: „Le manuši kadala nai le stăpîno, orsao te amboldel pe pačeasa khără!”
17 O thagar le Israelohko phendea le Iosofatohkă: „Či phendem tukă me? O či prooročil mangă khanči lašo, či prooročil mangă dăsar nasul.”
18 O Mika phendeas: „Ašunen kadea o divano le Devllehko! Dikhlem le Raies bešlindoi pe Pehko skamin le raimahko, thai sai oastea le čeresti bešlindoi ande čeači thai bičeači Lesti.
19 Thai o Rai phendea: „Kon athavela le Axabos, o thagar le Israelohko, kaste anklel ando Ramot andoa Galaado thai te xasaol oče?” Dine anglal iekh andek fealo, aver ande aver.
20 Thai khă duxo avilo thai sîkadi'lo angloa Rai, thai phendea: „Me athavaua les.” O Rai phendea lehkă: „Sar?”
21 „Ankleaua „dea anglal o, „thai avaua khă duxo xoxaimahko ando mui sa lehkă prooročengo.” O rai phendea: „Athavesa les, thai daštisa; ankli, thai kăr kadea.”
22 Thai akana, dikta kă o Rai thodea khă duxo xoxaimahko ando mui le prooročengo tirăngo kai sî angla tute. Ta o Dell dea duma nasul pa tute.”
23 Atunči o Zedechia, o šeau le Chenanahko, pašindoi, maladea le Mikas poa mui, thai phendea lehkă: „Pa sao drom ankăsto o duxo le Raiehko anda mande kaste del tukă duma?”
24 O Mika dea anglal: „Dikhăsa ando des kana phirăsa, andai odaia ande odaiate, kaste garadeos.”
25 O thagar le Israelohko phendea: „Len le Mikas, thai nigrăn les koa Amon, o šerobaro la četateako, thai koa Ioas, o šeu le thagarehko.
26 Thai phenen lehkă: „Kadea del duma o thagar: „Šon le manušes kadales ando phandaimos, thai čeailearăn les le manŕăsa thai le paiesa le tristomahkărăsa, ji kana amboldiua ande pačea.”
27 Ta o Mika phendea: „Te mai amboldesa tu ande pačea, či dea duma o Dell anda mande!” Pala kodea mai phendea: „Tume, sal popoare, ašunen!”
O merimos le Axabohko.
28 O thagar le Israelohko thai o Iosafat, o thagar le Iudahko, ankăste ando Ramoto ando Galaado.
29 O thagar le Israelohko phendea le Iosafatohkă: „Kamau te paruvau mîŕă çoale kaste jeau koa mardimos; ta tu, xureav tu te çalença.” Thai o thagar le Israelohko paruglea pehkă çoale, thai telearde koa mardimos.
30 O thagr la Siriako deasas koakoa mothodimos le mai barăngă pal urdona lehkă: „Te na marăn tume či le mai çînorăsa či le mai barăsa, te marăn tume dăsar le thagaresa le Israelohkărăsa.”
31 Kana dikhline le mai bară le urdonengă le Iosofatos, phendine: „Sî o thagar le Israelohko.” Thai dine les roata kaste marăn pe lesa. O Iosafat ankaladea khă çîpimos. O Rai kandea les, thai o Dell dureardea le lestar.
32 Le mai bară le urdonengă, dikhlindoi kă nas o thagar le Israelohko, duri'le lestar.
33 Atunčeara khă manuši çîrdea le arkosa kai avilealehkă, thai maladea le thagares le Israelohkărăs maškar le kuštika la armăturakă. O thagar phendea kolehkă kai tradelas lehkă o urdon: „Ambolde, thai ankalav ma andoa kîmpo le mardimahko, kă sîm dukhado.”
34 O mardimos sas krînčeno ando des kodoa. O thagr le Israelohko bešlo ando urdon, angla le Sirienea, ji reate, thai mullo kana perălas o kham.
Ahab și Iosafat împotriva sirienilor
1 Și Iosafat a avut averi și cinste multă și s‐a încuscrit cu Ahab. 2 Și după trecere de câțiva ani s‐a pogorât la Ahab în Samaria. Și Ahab i‐a junghiat lui și poporului care era cu el, oi și boi mulți. Și a stăruit de el să se suie împotriva Ramot‐Galaadului. 3 Și Ahab, împăratul lui Israel, a zis lui Iosafat, împăratul lui Iuda: Vrei să mergi cu mine la Ramot‐Galaad? Și el i‐a zis: Eu sunt ca tine și poporul meu ca poporul tău; și voi fi cu tine în război. 4 Și Iosafat a zis împăratului lui Israel: Întreabă , te‐rog, astăzi cuvântul Domnului. 5 Și împăratul lui Israel a adunat pe proroci, patru sute de bărbați, și le‐a zis: Să mergem la luptă împotriva Ramot‐Galaadului sau să mă opresc? Și ei au zis: Suie‐te și Dumnezeu îl va da în mâna împăratului. 6 Și Iosafat a zis: Oare nu mai este aici vreun proroc al Domnului ca să‐l întrebăm? 7 Și împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: Mai este un bărbat prin care putem să întrebăm pe Domnul, dar îl urăsc căci niciodată nu prorocește bine despre mine, ci totdeauna rău: acesta este Mica, fiul lui Imla. Și Iosafat a zis: Să nu zică așa împăratul. 8 Și împăratul lui Israel a chemat pe un dregător și a zis: Adu degrab pe Mica, fiul lui Imla. 9 Și împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, au șezut fiecare pe scaunul său de domnie îmbrăcați cu hainele lor, și au șezut într‐o arie la intrarea porții Samariei și toți prorocii proroceau înaintea lor. 10 Și Zedechia, fiul lui Chenaana, și‐a făcut coarne de fier și a zis: Așa zice Domnul: Cu acestea vei împunge pe sirieni până îi vei nimici. 11 Și toți prorocii au prorocit așa zicând: Suie‐te la Ramot‐Galaad și izbândește, căci Domnul îl va da în mâna împăratului. 12 Și solul care se dusese să cheme pe Mica, i‐a vorbit zicând: Iată, cuvintele prorocilor toate cu o gură spun bine împăratului, rogu‐te dar, fie cuvântul tău ca al unuia dintre ei și vorbește bine. 13 Și Mica a zis: Viu este Domnul , ce‐mi va zice Dumnezeul meu aceea voi vorbi. 14 Și a venit la împărat. Și împăratul i‐a zis: Mica, să mergem la luptă împotriva Ramot‐Galaadului sau să ne oprim? Și el a zis: Suiți‐vă și izbândiți. Și vor fi dați în mâinile voastre. 15 Și împăratul i‐a zis; De câte ori să te jur ca să nu‐mi spui decât adevărul în numele Domnului? 16 Și Mica a zis: Am văzut pe tot Israelul împrăștiat pe munți ca oile care n‐au păstor. Și Domnul a zis: Aceștia n‐au domn; să se întoarcă fiecare în pace la casa lui. 17 Și împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: Nu ți‐am spus că nu va proroci bine despre mine, ci rău? 18 Și Mica a zis: Ascultați deci cuvântul Domnului: Am văzut pe Domnul șezând pe scaunul său de domnie și toată oștirea cerurilor stând la dreapta lui și la stânga lui. 19 Și Domnul a zis: Cine va amăgi pe Ahab, împăratul lui Israel, ca să se suie și să cadă în Ramot‐Galaad? Și unul vorbea așa și altul vorbea așa. 20 Și a ieșit un duh și a stătut înaintea Domnului și a zis: Eu îl voi amăgi. Și Domnul i‐a zis: Cu ce? 21 Și el a zis: Voi ieși și voi fi un duh mincinos în gura tuturor prorocilor lui. Și el a zis: Îl vei amăgi și vei și izbuti: ieși și fă așa. 22 Și acum iată Domnul a pus un duh mincinos în gura acestor proroci ai tăi și Domnul a vorbit rău de tine. 23 Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s‐a apropiat și a lovit pe Mica peste obraz și a zis: Pe ce cale a trecut Duhul Domnului de la mine ca să vorbească cu tine? 24 Și Mica a zis: Iată vei vedea în ziua aceea, când vei intra în odaia dinăuntru ca să te ascunzi. 25 Și împăratul lui Israel a zis: Luați pe Mica și duceți‐l înapoi la Amon, mai marele cetății, și la Ioas, fiul împăratului. 26 Și să zice ți: Așa zice împăratul: Puneți pe acesta în închisoare și hrăniți‐l cu pâinea întristării și cu apa întristării, până mă voi întoarce în pace. 27 Si Mica a zis: Dacă în adevăr te vei întoarce în pace, Domnul n‐a vorbit prin mine. Și el a zis: Ascultați, toate popoarele!
Moartea lui Ahab
28 Și împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, s‐au suit la Ramot‐Galaad. 29 Și împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: Eu îmi voi schimba hainele și voi intra în luptă; iar tu îmbracă‐ți hainele tale! Și împăratul lui Israel și‐a schimbat hainele; și au plecat la luptă. 30 Iar împăratul Siriei poruncise mai marilor carelor sale zicând: Nu vă luptați nici cu cel mic nici cu cel mare, ci numai cu împăratul lui Israel. 31 Și a fost așa : cum au văzut mai marii carelor pe Iosafat, au zis: Acesta este împăratul lui Israel! Și l‐au împresurat să se lupte împotriva lui. Și Iosafat a strigat și Domnul l‐a ajutat și Dumnezeu i‐a întors de la el. 32 Și a fost așa : când au văzut mai marii carelor că nu era împăratul lui Israel, s‐au întors de la el. 33 Și un om a tras cu arcul în nevinovăția lui și a lovit pe împăratul lui Israel între încheieturile armăturii. Și Ahab a zis celui ce mâna carul său: Întoarce‐ți mâna și scoate‐mă din tabără, căci sunt rănit. 34 Și lupta s‐a făcut tot mai crâncenă în ziua aceea; și împăratul lui Israel a stătut în car împotriva sirienilor până seara și pe la apusul soarelui a murit.