O Amaçia, o thagr le Iudahko.
1 O Amaçia arăslo thagar ka biši thai panji bărši, thai raisardea biši thai înia bărši ando Ierusalimo. Lesti dei bušolas Ioadan, andoa Ierusalimo.
2 O kărdea so sî mišto angloa Rai, ta khă illesa kai nas sa dino Lehkă.
3 Kana zureai'lo o raimos ande lehkă vast, mudardea le kanditoren kai mudardesas le thagres, lehkă daddes.
4 Ta či mudardea lengă ševen, kă kărdea buti sar sî lašarimasa ande Kris, ando lill le Moisahko, kai o Rai del o mothodimos kadoa: „Te na mudarăn pe le dadda andal šeave, thai te na mudarăn pe le šeave andal dadda; ta skoiekh te avel mudardo anda pesti bezex.”
5 O Amaçia tidea le manušen andoa Iuda thai thodea le palal khăra lengă daddengă, šerăbară pal mii thai šerăbară pal šella, anda soa Iuda thai o Beneamino. Kărdea lengă o dindimos dă kata biši bărši opră, thai arakhlea trin šella manuši alosarde, ando daštimos te dašti phiraven le arme, jeanglindoi e suliça thai o skuto.
6 Mai tomnisardea potindimasa andoa Israelo ăkh šell mii zuralimene, kha šellsa talança rupune.
7 Khă manuši le Devllehko avilo leste, thai phendea: „Thagarina, te na jeal tusa e oastea le Israelosti, kă o Rai nai le Israelosa, nai sa kadalença le šavença le Efraimohkă.
8 Te jeasa lença, i orta te kărăsa koa mardimos kărdimata zuralimahkă, te jeanes kă o Dell kărăl tu te perăs angloa dušmano. Kă o Dell sî Les zor te kandel tu thai te kărăl tu te perăs.”
9 O Amaçia phendea le manušehkă le Devllehkă: „Ta so te kărau kolença ăkh šella talança kai dem le la oasteakă le Israelohkărakă?” O manuši le Devllehko dea les anglal: „O Rai dašti te del tu but mai but dă sar kaditi.”
10 Atunčiea o Amaçia dea rigate o kîrdo kai avilosas andoa Efraimo, thai phendea ka le manuši kadala te ambolden pe khără. Ta on xolleai'le but zurales po Iuda, thai telearde khără barea xolleasa.
11 O Amaçia muršai'lo, thai nigărdea pehkă poporos ande Xar le Lonesti, kai mardea deši mii manuši andal šeave le Seirohkă.
12 Thai le šeave le Iudahkă astarede deši mii jene juvinde, kai nigărde le po gor khă barăbaŕăhko, thai dine le drom ande xar kadea ta sa sas linčerde.
13 Ta, le manuši andioa kîrdo kai deasas le drom te na jean lesa koa mardimos, šutine pe ande le četăçi le Iudahkă, dă andai Samaria ji ando Bet-Xoron, mudarde trin mii jene, thai line but limata.
O mardimos le Ioasăsa.
14 Kana amboldi'lo o Amaçia kata o phadimos le Edomiçăngo, andea le devlen le šeavengă le Seirohkă, thai thodea le devla anda leste; badi'lo angla lende, thai andea lengă tămîia.
15 Atunči o Rai astardi'lo xolleatar poa Amaçia, thai tradea leste khă prooroko, kai phendea lehkă: „Anda soste rodean le devlen le poporohkărăn kadalehkă, kana on naštisarde te skăpin pehkă poporos anda te vast?”
16 Ta kana delas o delas duma, o Amaçia phendea lehkă: „Ta kărdem tu sfetniko le thagarehko? Telear! Anda soste kames te aves malado?” O prooroko teleardea, phendindoi: „Jeanau akana kă o Dell dea pe te xasarăl tu, anda kă kărdean e buti kadea thai či ašundean mîŕă phendimastar.”
17 Pala so deape duma, o Amaçia, o thagar le Iudahko, tradea te phenel le Ioasahkă, o šeau le Ioxazahko, o šeau le Iexuhko, o thagar le Israelohko: „Av, te dikhas ame mui muieste!”
18 Thai o Ioas, o thagar le Israelohko, tradea te phenel le Amaçiahkă, o thagar le Iudahko: „O kanro andoa Libano tradea te phenel le čedrohkă andoa Libano: „De tea šea dă romni mîŕă šeavehkă!” Thai le jivine le văšunea andoa Libano nakhline thai ušteade andel pînŕă o kanro.
19 Tu des tu godi kă mardean le Edomiçăn, thai anda kodea vazdel pe teo illo kaste des tu baro. Akana beši mai mišto khără. Anda soste te des drom khă nasul, kai dašti anel tukă o xasarimos tiro thai le Iudahko?”
20 Ta o Amaçia či ašundea les, anda kă o Dell thodeasas te del les ando vast le dušmanohko, kă rodinesas le devlen le Edomohkărăn.
21 Thai o Ioas, o thagar le Israelohko, ankăsto: thai dikhline pe mui muieste, o thai o Amaçia, o thagar le Iudahko, ando Bet-Šemešo le Iudahko.
22 O Iuda sas mardo le Israelostar, thai sakogodi našlo ande pesti çăra.
23 O Ioas, o thagar le Israelohko, lea o Bet-Šemešo le Amaçias, o thagar le Iudaghkărăs, o šeau le Ioasăhko, o šeau le Ioxazahko. Nigărdea les ando Ierusalimo, thai kărdea khă phaŕadimos dă štar šella koçea ando zîdo le Ierusalimohko, dă kata o udar le Efraimohko ji kai poarta le kolçosti.
24 Lea soa sumnakai thoa rup, thai sa le vasuri, kai sas ando Khăr le Devllehko, ando Obed-Edomo, thai le visterii le thagarehkă. Lea i jene pesa, thai amboldi'lo ande Samaria.
25 O Amaçia, o šeau le Ioasăhko, o thagar le Iudahko, traisardea dešupanji bărši pala o merimos le Ioasăhko, o šeau le Ioxazăhko, o thagr le Israelohko.
26 Le kolaver kărimata le Amaçiahkă, kola dă anglal thai kola dă palal, nai ramome kadea ando lill le thagarengo le Iudahkă thai le Israelohkă?
27 Dă kana duri'lo o Amaçia kata o Rai, kărdilea pa leste khă dimosduma ando Ierusalimo, thai o našlea ando Lachiš. Ta avile pala leste ando Lachiš thai mudarde les.
28 Andine les pel grast, thai praxosarde les pehkă daddença ande četatea le Iudasti.
Amația împăratul lui Iuda
1 Amația era de douăzeci și cinci de ani când a început să domnească; și a domnit douăzeci și nouă de ani în Ierusalim. Și numele mamei lui era Ioadan din Ierusalim. 2 Și el a făcut ce era drept în ochii Domnului, dar nu cu o inimă desăvârșită. 3 Și a fost așa : când i s‐a întărit împărăția, a ucis pe slujitorii lui care uciseseră pe împăratul, tatăl său. 4 Dar pe copiii lor nu i‐a ucis, ci a făcut cum este scris în lege în cartea lui Moise, unde Domnul a poruncit, zicând: Părinții să nu moară pentru copii și nici copiii să nu moară pentru părinți, ci fiecare să moară pentru păcatul său. 5 Și Amația a adunat pe Iuda și i‐a rânduit după casele lor părintești, după mai marii peste mii și mai marii peste sute, prin tot Iuda și Beniaminul: și i‐a numărat de la douăzeci de ani și mai sus și i‐a găsit: trei sute de mii de bărbați ale și, în stare să iasă la oaste, care puteau mânui sulița și scutul. 6 Și a tocmit din Israel o sută de mii de bărbați viteji cu o sută de talanți de argint. 7 Și un om al lui Dumnezeu a venit la el zicând: Împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel; căci Domnul nu este cu Israel, cu toți copiii lui Efraim. 8 Dar dacă vrei să mergi, fă‐o; întărește‐te la luptă: Dumnezeu te va face să cazi înaintea vrăjmașilor, căci Dumnezeu are puterea să ajute și să doboare. 9 Și Amația a zis omului lui Dumnezeu: Dar ce vom face cu cei o sută de talanți pe care i‐am dat cetei lui Israel? Și omul lui Dumnezeu a zis: Domnul poate să‐ți dea mai mult decât aceasta. 10 Atunci Amația i‐a deosebit, adică ceata care venise la el din Efraim, ca să se ducă iarăși acasă. Și mânia lor s‐a aprins foarte mult împotriva lui Iuda și s‐au întors în mare mânie la locul lor. 11 Și Amația s‐a întărit și și‐a scos poporul și a mers în Valea‐Sării și a bătut zece mii din copiii lui Seir. 12 Și copiii lui Iuda au luat prinși zece mii vii, și i‐au dus pe vârful stâncii și i‐au aruncat de pe vârful stâncii și toți au fost zdrobiți. 13 Dar fiii cetei pe care o trimisese Amația înapoi, ca să nu meargă cu el la luptă, au căzut peste cetățile lui Iuda, de la Samaria până la Bet‐Horon, și au bătut din ei trei mii de inși și au luat o mare pradă. 14 Și a fost așa : când s‐a întors Amația de la măcelărirea edomiților, a adus pe dumnezeii copiilor lui Seir și i‐a așezat dumnezei ai săi, și s‐a plecat înaintea lor și le‐a ars tămâie. 15 Și mânia Domnului s‐a aprins împotriva lui Amația, și i‐a trimis un proroc care i‐a zis: Pentru ce cauți pe dumnezeii poporului care n‐au izbăvit pe poporul lor din mâna ta? 16 Și a fost așa : pe când vorbea cu el, împăratul i‐a zis: Ai fost făcut tu sfetnicul împăratului? Încetează, pentru ce să fii lovit? Atunci prorocul a încetat și a zis: Cunosc că Dumnezeu a hotărât să te piardă pentru că ai făcut aceasta și n‐ai ascultat de sfatul meu. 17 Și Amația, împăratul lui Iuda, s‐a sfătuit și a trimis la Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel, zicând: Vino să ne privim în față! 18 Și Ioas, împăratul lui Israel, a trimis la Amația, împăratul lui Iuda, zicând: Spinul care este în Liban a trimis la cedrul care este în Liban, zicând: Dă pe fata ta de nevastă fiului meu. Și a trecut o fiară care este în Liban și a călcat spinul. 19 Tu zici: Iată ai bătut Edomul și inima ta te‐a înălțat ca să te lauzi. Rămâi acum acasă! De ce să te cerți cu răul, ca să cazi tu și Iuda cu tine? 20 Dar Amația n‐a ascultat, căci era de la Dumnezeu să‐i dea în mâna vrăjmașului fiindcă au căutat pe dumnezeii Edomului. 21 Și Ioas, împăratul lui Israel, s‐a suit și s‐au privit în față, el și Amația, împăratul lui Iuda, la Bet‐Șemeșul care este în Iuda. 22 Și Iuda a fost bătut înaintea lui Israel și au fugit fiecare la cortul său. 23 Și Ioas, împăratul lui Israel, a prins pe Amația, împăratul lui Iuda, pe fiul lui Ioas, fiul lui Ioahaz, în Bet‐Șemeș, și l‐a dus la Ierusalim și a dărâmat zidul Ierusalimului, de la poarta lui Efraim până la poarta unghiului, patru sute de coți. 24 Și a luat tot aurul și argintul și toate vasele care s‐au aflat în casa lui Dumnezeu la Obed‐Edom și vistieriile casei împăratului și ostatici și s‐a întors la Samaria. 25 Și Amația , fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel. 26 Și celelalte fapte ale lui Amația, cele dintâi și cele de pe urmă, oare nu sunt scrise în cartea împăraților lui Iuda și Israel? 27 Și din vremea când Amația s‐a abătut de pe urma Domnului, au făcut o uneltire împotriva lui în Ierusalim și el a fugit la Lachis: și au trimis după el la Lachis și l‐au ucis acolo. 28 Și l‐au adus pe cai și l‐au înmormântat cu părinții săi în cetatea lui Iuda.