O Ierusalimo skăpime.
1 Kana ašundea o thagar o Ezechia e buti kadea, šindea pehkă çoale, thodea khă gono pe peste, thai gălo ando Khăr le Raiehko.
2 Tradea le Eleachimos, o šerobaro le khărăhko le thagarnehko le Šebnas, o logofăto, thai sea le rašan le mai phură, xureade andel gone, koa prooroko o Isaia, o šeau le Amoçohko.
3 Thai phende lehkă: „Kadea del duma o Ezechia: O des kadoa sî khă des năkazohko, došalimahko thai prasaimahko; kă le šeave sî paše te anklen andoa păŕ la deiako, thai nai zor kărimasti.
4 Daštil pe kă o Rai, o Dell tiro, ašundea sa le divanuri le Rabšachehkă, kai tradea les o thagar la Asiriako, lehko stăpîno, te prasal le Devlles le juvindes, thai daštil pe kă o Rai, o Dell tiro, došarăla les anda le divanuri kai ašundea le. Vazde kadea khă rudimos anda le kolaver kai mai ašile.”
5 Le kanditorea le thagarehkă le Ezechiahkă găline pale koa Isaia.
6 Thai o Isaia phendea lengă: „Dikta so te phenen tumară stăpînohkă: „Kadea del duma o Rai: „Na dara anda le divanuri kai ašundean le thai anda save prasaine Ma le kanditorea le thagarehkă la Asiriakă.
7 Thoaua ande leste khă duxo kai kărăla les, koa ašundimos khă phendimahko kai avela lehkă, te amboldel pe ande pehko čem; thai kăraua les te perăl mudardo la sabiatar ande lehko čem.”
8 O Rabšache, telearindoi, arakhlea le thagares la Asirako mardindoi pe la Libiniasa, kă ašundeasas lehkă telearimasa andoa Lachišo.
9 Atunčiea o thagar la Asiriako avilea lehkă khă ašundimos dičimasa koa Tirhaka, o thagar la Etiopiako. Phendea pe lehkă: „Dikta kă kukoa teleardea mardimos pa tute.” Thai o thagar la Asiriako tradea solea pale le Ezechiahkă, phendindoi:
10 „Kadea te den duma le Ezekchiahkă, o thagar le Iudahko: „Te na athavel tu o Dell tiro, ande sao pateas tu, phendindoi: „O Ierusalimo či avela te avel dino ando vast le thagarehko la Asiriako.”
11 Dikta, ašundean so kărdine le thagar la Asiriakă sa le čemengă, thai sar xasardi ne le; thai tu, te aves skăpime!
12 Le devla le neamurengă kai xasardine le mîŕă dadda, skăpisarde on le Gozanos, le Xaranos, le Reçefos, thai le šeaven le Edenehkă andoa Telasar?
13 Kai sî o thagar le Xamatohko, o thagar le Arpadohko, thai o thagar la četateako le Sefaravaimohko, la Xeneiako thai la Iveiako?”
14 O Ezechia lea o lill andoa vast le solengo, thai drabardea les. Pala kodea ankăsto ando Khăr le Raiehko, thai tinzosardea les angla o Rai,
15 savehkă kărdealehkă kakoa rudimos: „Raia, Devlla le Israelohko, kai bešes pel xeruvimea! Tu san o korkoŕo Dell sa le thagarengo la phuweakă! Tu kărdean le čerurea thai e phuw.
16 Raia, mekh Teo kan, thai ašun. Raia, pîtăr Te iakha, thai dikh. Ašun le divanuri le Sanheribohkă, kai tradea le Rabšaches, te prasal le Devlles, kukoa o juvindo.
17 E, Raia, sî čečimasa kă le thagar la Asiriakă xasardine le neamuren thai pustisarde lengă čema,
18 thai kă šudine ande iag lengă devlen; ta on či sas devla, ta sas butea kărdine andoa vast le manušehko, sas kaštehkă thai baŕăhkă; thai xasardine le.
19 Akana, Raia, amaro Dell, skăpisar ame andoa vast le Sanheribohko, kaste jeanen sa le thagarimata la phuweakă kă dăsar Tu san Dell, Raia!”
20 Atunči o Isaia, o šeau le Amoçohko, tradea te phen le Ezechiahkă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Ašundem o rudimos kai kărdean Mangă les dičimasa koa Sanheribo, o thagar la Asiriako.
21 Dikta o divano kai phendea les o Rai pa leste:
„Ešeibari, e šei le Sionosti, či dabadikhăl tu thai asal tutar;
E šei le Ierusalimosti del andoa šero pala tute.
22 Kas prasaian thai deanarmaia tu? Pa kaste vazdean teo mui?
Thai pa kaste vazdean te iakha?
Pa o Sfînto le Israelohko!
23 Anda le solea tiră prasaian le Raies, thai phendean:
„Le butimasa mîŕă urdonengărănça, ankăstem ando gor le baŕăbarăngo,
le prašave le Libanohkă!
Šinaua le mai uče čedri lehkă, le mai šukar tiparošea lehkă,
thai azbaua e creasta lesti e mai učii, o văši lehko kai sî sar khă bar poamença;
24 xunadem, thai pilem paia stăinea,
thai šutearaua la talpasa mîŕă pînŕăngărănça sa le nanilašuri le Ejiptohkă.
25 Či ašundean kă dămult me lašardem kadala butea, thai kă šinadem le andal čirurea le purane? Akana meklem kadea te pherdeon,
thai te paruves četăçi zureardea andel gomile phaŕadimahkă.
26 Le manuši lengă sî bizorako,
darane thai baŕunime;
arăsle sar e čear poa kîmpo thai sar o zălenimos ivando,
sar e čear pal akoperišurea thai sar o div kai šuteol anglal te anklel lehko spiko.
27 Ta jeanau, kana bešes tele, thai kana ankles thai kana šos tu,
thai kana san xolleariko pe Mande.
28 Anda kă san xolleariko pe Mande, thai anda kă teo barimos arăslo ji ka Mîŕă kan,
anda kodea thoaua o belčiugo Muŕo ande le urii tiră,
thai zăbala Mîŕî maškar te ušttiră,
thai kăraua tu te amboldes tu po drom katar avilean.”
29 Kadoa te avel teo sămno:
O bărši kadoa xana so bareola pestar,
thai o duito bărši so anklela anda le anglunimata mekline;
Ta ando trito bărši thona ande phuw
thai tidena, thona răza, thai xana andoa rodo lengo.
30 O ašimos andoa khăr le Iudahko, so mai ašela,
astarăla pale anglunimata telal,
thai opral dela rodo.
31 Kă andoa Ierusalimo anklela khă ašimos,
thai andoa baŕobaro le Sionohko kola le skăpme.
Dikta so kărăla e rîvna le Raiesti le oštirendi.
32 Anda kodea, kadea del duma o Rai poa thagar la Asiriako:
„Či šola pe ande četatea kadea, čina či šudela săjeçi ande late,
či bešekla angla late skuturença,
thai či vazdela zuralimata šançurengă pa late.
33 Amboldela pe po drom pe sao avilo,
thai či šola pe ande četatea kadea, phenel o Rai.
34 Kă Me arakhaua e četatea kadea kaste skăpiula,
Anda e buti Mîŕî, thai andai buti Mîŕă robosti le Davidosti.”
35 Ande reat kodea, ankăsto o înjero le Raiehko, thai mudardea ande tabăra le Asiriendi ăkh šell thai oxtovardeši mii manuši. Thai kana ušti'le dă droboitu, dikta kă sa sas varesar staturi mulle.
36 Atunči o Saneheribo, o thagar la Asiriako, vazdea pesti tabăra, thai teleardea thai amboldi'lo; thai bešlo andel Ninive.
37 Thai, kana rudilas pe ando khăr pehkă devlehko le Nisorkohko, o Adramalekthai o Šareçer, lehkă šeave, mudarde les la sabiasa, thai našline ando čem o Ararat. Thai, ando than lehko, raisardea lehko šeau o Esar-Xadon.
Rugăciunea lui Ezechia
1 Și a fost așa : când a auzit împăratul Ezechia , și‐a sfâșiat hainele și s‐a acoperit eu sac și a intrat în casa Domnului. 2 Și a trimis pe Eliachim care era peste casă și pe Șebna, scriitorul, și pe bătrânii preoților, acoperiți cu saci, la Isaia, prorocul , fiul lui Amoț. 3 Și i‐au zis: Așa zice Ezechia: Ziua aceasta este o zi de strâmtorare, de certare și de ocară; căci pruncii au ajuns până la naștere și nu este putere ca să nască. 4 Poate va auzi Domnul Dumnezeul tău toate cuvintele lui Rabșache, pe care l‐a trimis împăratul Asiriei, domnul său, să ocărască pe Dumnezeul cel viu și va certa cuvintele pe care le‐a auzit Domnul Dumnezeul tău. Înalță deci o rugăciune pentru rămășița care a rămas. 5 Și slujitorii împăratului Ezechia au venit la Isaia. 6 Și Isaia le‐a zis: Așa veți zice domnului vostru: Așa zice Domnul: Nu te teme de cuvintele pe care le‐ai auzit, cu care m‐au hulit slujitorii împăratului Asiriei. 7 Iată voi pune un duh în el și va auzi o știre și se va întoarce în țara sa și‐l voi face să cadă de sabie în țara sa. 8 Și Rabșache s‐a întors și a aflat pe împăratul Asiriei luptându‐se împotriva Libnei, căci auzise că plecase din Lachis. 9 Și a auzit zicându‐se despre Tirhaca, împăratul Etiopiei: Iată a ieșit să se lupte cu tine! și a trimis iarăși soli la Ezechia zicând: 10 Așa veți spune lui Ezechia, împăratul lui Iuda, zicând: Dumnezeul tău, în care te încrezi, să nu te înșele, zicând: Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei. 11 Iată ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor pe care le‐au nimicit cu desăvârșire și oare tu vei fi scăpat? 12 Oare i‐au scăpat dumnezeii neamurilor pe care le‐au nimicit părinții mei: Gozanul și Haranul și Rețeful și pe copiii Edenului care erau în Telasar? 13 Unde e împăratul Hamatului și împăratul Arpadului și împăratul cetății Sefarvaimului, al Henei și al Ivei? 14 Și Ezechia a luat epistola din mâna solilor și a citit‐o; și Ezechia s‐a suit în casa Domnului și a întins‐o înaintea Domnului. 15 Și Ezechia s‐a rugat înaintea Domnului și a zis: Doamne Dumnezeul lui Israel, care șezi între heruvimi, tu singur ești Dumnezeu al tuturor împăraților pământului; tu ai făcut cerurile și pământul: 16 Pleacă‐ți urechea, Doamne, și ascultă: deschide‐ți , Doamne, ochii și vezi și auzi cuvintele lui Sanherib cu care a trimis să ocărască pe Dumnezeul cel viu. 17 Cu adevărat, Doamne, împărații Asiriei au pustiit neamurile și țările lor 18 și au aruncat pe dumnezeii lor în foc pentru că nu erau dumnezei ci lucrarea mâinilor oamenilor, lemne și piatră: pentru aceasta i‐au pierdut. 19 Și acum, Doamne Dumnezeul nostru, mântuiește‐ne, rogu‐te, din mâna lui ca să cunoască toate împărățiile pământului că tu, Doamne, ești Dumnezeu, tu singur. 20 Și Isaia, fiul lui Amoț, a trimis la Ezechia, zicând: Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Ce te‐ai rugat mie cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei, am auzit 21 Acesta este cuvântul pe care l‐a vorbit Domnul împotriva lui: Fecioara, fiica Sionului, te disprețuiește și râde de tine; fiica Ierusalimului clatină din cap după tine. 22 Pe cine ai ocărît și ai hulit tu? Și împotriva cui ți‐ai înălțat tu glasul și ți‐ai ridicat ochii sus? Împotriva Sfântului lui Israel! 23 Prin solii tăi ai ocărît pe Domnul și ai zis: M‐am suit cu mulțimea carelor mele pe înălțimea muntelui, pe coastele Libanului și voi tăia cedrii săi cei înalți, pinii săi cei aleși; și voi intra până la locuințele sale cele mai îndepărtate, în pădurea câmpului său roditor. 24 Am săpat și am băut ape străine, și am secat cu talpa picioarelor mele toate râurile Egiptului. 25 N‐ai auzit că de demult am făcut‐o, din zile vechi am întocmit‐o? Acum am împlinit‐o, ca tu să fii cel ce preface cetățile întărite în grămezi de dărâmături. 26 Și locuitorii lor au slăbit și s‐au înspăimântat și s‐au rușinat; au fost ca iarba câmpului, ca verdeața, ca iarba de pe acoperișuri și ca grâul pârlit înainte de înspicare. 27 Dar cunosc șederea ta și ieșirea ta și intrarea ta și înfuriarea ta împotriva mea. 28 Fiindcă înfuriarea ta împotriva mea și mândria ta au ajuns la urechile mele, de aceea îți voi pune veriga mea în nări și zăbalele mele în buze și te voi întoarce pe calea pe care ai venit. 29 Și acesta îți va fi semnul: anul acesta veți mânca orice crește singur de la sine și al doilea an orice va răsări din acestea și al treilea an să semănați, să secerați și să sădiți vii și să mâncați rodul lor. 30 Și cei scăpați ai casei lui Iuda, care rămân , iarăși vor prinde rădăcină dedesubt și vor da rod deasupra. 31 Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță și din muntele Sion cei ce vor scăpa. Râvna Domnului va face aceasta. 32 Pentru aceasta așa zice Domnul despre împăratul Asiriei: Nu va intra în cetatea aceasta nici nu va săgeta în ea o săgeată; nici nu va veni înaintea ei cu scutul nici nu va ridica șanț împotriva ei. 33 Se va întoarce pe calea pe care a venit și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul. 34 Și voi apăra cetatea aceasta ca s‐o mântuiesc, pentru mine și pentru robul meu David. 35 Și a fost așa : în noaptea aceea îngerul Domnului a ieșit și a ucis în tabăra Asirienilor o sută optzeci și cinci de mii. Și când s‐au sculat dimineața, iată toți erau trupuri moarte. 36 Și Sanherib, împăratul Asiriei, a plecat și s‐a dus și s‐a întors și a locuit în Ninive . 37 Și a fost așa : pe când se închina în casa lui Nisroc, dumnezeul său. Adramelec și Șarețer, fiii săi , l‐au lovit cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și în locul său a domnit Esar‐Hadon , fiul său.