1 Ando îniato bărši le raimahko le Zedekxiahko, ando dešto des le šonehko le dešehko, o Nebukadneçar, o thagar le Babilonohko, avilo sa la oštireasa lesti poa Ierusalimo; thodea pe angla leste, thai vazdea zuralimata anda sal riga.
2 E četatea sas diniroata ji koa dešiexto bărši le thagarehko le Zedechiahko.
3 Ando des o îniato le šonehko le štarăhko, sas bari bokh ande četatea, thai nas manŕo andoa poporo le čemehko.
4 Atunči kărdi'lo khă phaŕadimos ande četatea; thai sa le manuši le mardimahkă našline reate, po drom le udarăhko maškar kola dui zîduri pašai bar le thagaresti, kana le Xaldeia denas roata e četatea. Le našlitorea linela po drom kai jeal karing o islazo.
5 Ta e oštirea le Xaldeiendi lea pe pala o thagar, thai arăslea les ande le islazuri le Ierixonohkă, thai sai oštirea lesti phaŕadi'li lestar.
6 Astarde le thagares, thai ankalade les koa thagar le Babilonohko ande Ribla; thai phendea pe khă mothodimos pa leste.
7 Le šeave le Zedechiahkă sas dinešuri angla leste; pala kodea le Zedechiahkă ankalade lehkă iakha, phangle les andel lançurea la xarkumakă, thai nigărde les ando Babilono.
O peradimos le Ierusalimohko thai le Templohko. O poporo sî nigărdo ande robia.
8 Ando des o eftato le panje šonehko, – sas ando bărši o dešuîniato le raimahko le Nebukadneçarohko, o thagar le Babilonohko, – avilo o Nebuzardano, o šerobaro le străjengo, o kanditorii le thagarehko le Babilonohko, thai šutea pe ando Ierusalimo.
9 Phabardea o Khăr le Raiehko, o khăr le thagarehko, thai sa le khăra le Ierusalimohkă; thodea iag sa le khărăngă kai sas le vo khă ameaimos orasvo.
10 Sa e oštirea le Xaldeiendi, kai sas le šerălebarăsa le străjendi, dea tele le zîdurea rigatar le Ierusalimohkă.
11 O Nebuzaradan, o šerobaro le străjengo, lea robea kolen kai mai ašilesas ande četatea andoa poporo, kolen kai našlesas koa thagar le Babilonohko, thai le kolavrăs butimos.
12 Ta o šerobaro le străjengo meklea sar răzarea thai buteaitorea phuweakă varesar anda le mai čioŕă le čemehkă.
13 Le Xaldeia linčearde le tille le xarkune andoa Khăr le Raiehko, le temelii, e marea la xarkumati kai sas ando Khăr le Raiehko, thai nigărde e xarkuma ando Babilono.
14 Line le ušarimahkă, le lopeçi, le mukărea, le kučea thai sa le butea la xarkumakă savença kărdeolas pe o kandimos.
15 O šerobaro le străjengo mai lea i le tigăi anda le angar thai le lideaia, sa so sas sumnakuno thai sa so sas rupuno.
16 Kola dui tille, e marea, thai le temelii, kai kărdeasas le o Solomono andoa Khăr le Raiehko, sa le butea kadala la xarkumakă sas le khă pharimos biprinjeando.
17 O učimos khă tillehko sas dă dešuoxto koçea, thai opral sas les khă koperišo xarkuno, savehko učimos sas dă trin koçi; rigatar le koperišohko sas khă akhuvdimos ando tipo reçauako rodiengo, sa andai xarkuma; sa kadea sas i le duito tilles le akhuvdimasa ando tipo le reçauako.
18 O šerobaro le străjengo lea le bară rašas le Seraias, le Çefanias, o duito rašai, thai kolen trine arakhaitoren le pragohkărăn.
19 Thai andai četatea lea khă dregători kai sas les tala o mothodimos lehko le manušen le maridimahkă, panji manuši kai kărănas rig anda le sfetničea le thagarehkă thai save sas arakhadine ande četatea, le logofătos le šerăbarăhko la oštireako, thai šovardeši manuši andoa poporo le čemehko, kai arakhadeonas ande četatea.
20 O Nebuzaradan, o šerobaro le străjengo, lea le, thai nigărdea le koa thagar le Babilonohko ande Ribla.
21 O thagar le Babilonohko maladea le thai mudardea le ande Ribla, ando čem le Xamatohko. O Gxedalia, dregătorii; o mudarimos lehko. Kadeadar sas nigărdo ande robia o Iuda, dur lehkă čemestar.
22 Thai o Nebukadneçar, o thagar le Babilonohko, thodea le poporos kai mai ašilosas, thai saves meklea sas les ando čem le Iudahko, tala o mothodimos le Ghedaliahko, o šeau le Axikamohko, o šeau le Šafanohko.
23 Kana ašundine sal šerăbară le oštengă, on thai lengă manuši, kă o thagar le Babilonohko thodea dregătorii le Ghedalias, găline koa Ghedalia ande Miçipa, thai kadea: o Ismaelo, o šeau le Netaniahko, o Ioxan, o šeau le Kareaxohko, o Seraia, o šeau le Tanhumetohko, andai Netofa, thai o Iazania, o šeau le Maakatitohko, on thai le manuši lengă.
24 O Ghedalia solaxadea lengă, lengă thai lengă manušengă, thai phendea lengă: „Te na daran khančestar andai rig le kanditorendar le Xaledeiendar; ašen ando čem, kanden le thagares le Babilonohkărăs, thai nigrăna la mišto.”
25 Ta ando šon o eftato, o Ismaelo, o šeau le Netaniahko, o šeau le Elišamahko, andai viça e thagarni, avilo, deše manušença, thai malade mullimasa le Ghedalias, sar i le Iudeien thai le Xaldeien kai sas lesa ande Miçipa.
26 Atunčeara soa poporo, dă kata o mai çîkno ji koa mai baro, thai le šerăbară le oštengă, uštile thai telearde ando Ejipto, anda kă sas lengă dar andal Xaldeia.
E robia le Ioiachinosti lesnime le Evil-Merodakostar.
27 Ando treanda thai eftato bărši la robiako le Ioiachinohko, o thagar le Iudahko, ando biši thai eftato des le šonehko le dešudongo, o Evil-Merodak, o thagar le Babilonohko, ando iehto bărši lehkă raimahko, vazdea o šero le Ioiachinohko, o thagar le Iudahko, thai ankaladea les andaoa beči,
28 dea lehkă duma lašimasa, thai thodea lehko skamin le raimahko mai opral sar o skamin le thagarengo kai sas lesa ando Babilono.
29 Paruglea lehkă çoale le phandaimahkă, thai o Ioiachino xalea orkana ka lesti skafidi, ande soa čiro pehka čivavako.
30 O thagar kandeales biatărdimahko le xabenesa ande sa lehkă des, ande soa čiro lehka čivavako.
Dărâmarea Ierusalimului, robia babiloniană
1 Și a fost așa : în anul al nouălea al domniei sale, în luna a zecea, în a zecea a lunii, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, el și toată oastea lui a venit împotriva Ierusalimului și a tăbărât împotriva lui; și au zidit întărituri împotriva lui de jur‐împrejur. 2 Și cetatea a fost împresurată până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia. 3 Și în a noua a lunii a patra foametea a crescut în cetate și nu era pâine pentru poporul țării. 4 Și s‐a făcut o spărtură în cetate și toți bărbații de război au fugit noaptea pe calea porții dintre cele două ziduri care era lângă grădina împăratului: și haldeii erau împrejurul cetății; și au apucat calea câmpiei. 5 Și oastea haldeilor a urmărit pe împărat și l‐a ajuns în șesurile Ierihonului și toată oastea lui s‐a împrăștiat de la el. 6 Și au luat pe împărat și l‐au dus la împăratul Babilonului la Ribla și au rostit o judecată asupra lui. 7 Și au junghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui și au scos ochii lui Zedechia și l‐au legat cu lanțuri de aramă și l‐au dus în Babilon. 8 Și în luna a cincea, în a șaptea a lunii, (era în anul al nouăsprezecelea al împăratului Nebucadnețar, împăratul Babilonului), Nebuzaradan, capul gărzii, slujitorul împăratului Babilonului, a venit la Ierusalim 9 și a ars casa Domnului și casa împăratului și toate casele din Ierusalim și a ars cu foc toate casele mari. 10 Și toată oastea haldeilor, care era cu capul gărzii, a dărâmat zidurile Ierusalimului de jur‐împrejur. 11 Și rămășița poporului care rămăsese în cetate și pe fugarii care fugiseră la împăratul Babilonului și rămășița mulțimii Nebuzaradan, capul gărzii, i‐a strămutat. 12 Dar capul gărzii a lăsat din săracii țării ca vieri și plugari. 13 Și haldeii au sfărâmat stâlpii de aramă care erau în casa Domnului și picioarele și marea de aramă care era în casa Domnului și au luat arama lor la Babilon. 14 Au luat și oalele și lopețile și mucările și lingurile și toate vasele de aramă cu care se făcea slujba. 15 Și capul gărzii a luat și tămâietorile și farfuriile, ce era de aur în aur și ce era de argint în argint. 16 Cei doi stâlpi, marea și picioarele pe care le făcuse Solomon pentru casa Domnului; arama tuturor vaselor acestora nu era de cumpănit. 17 Înălțimea unui stâlp era de optsprezece coți și coperișul de deasupra era de aramă și înălțimea coperișului era de trei coți și rodiile pe coperiș de jur‐împrejur erau rețele, toate de aramă. Și tot așa pentru al doilea stâlp cu rețeaua. 18 Și capul gărzii a luat pe Seraia , cel dintâi preot și pe Țefania , al doilea preot, și pe cei trei ușieri. 19 Și a luat din cetate un dregător care era pus peste bărbații de război și cinci bărbați din cei ce erau înaintea împăratului, care se aflau în cetate, și pe scriitorul mai marelui oastei, care scria la oaste pe poporul țării și șaizeci de bărbați ai poporului țării care se aflau în cetate. 20 Și Nebuzaradan, capul gărzii, i‐a luat și i‐a dus la împăratul Babilonului la Ribla. 21 Și împăratul Babilonului i‐a lovit și i‐a omorât la Ribla în țara Hamatului. Și Iuda a fost strămutat din țara sa.
Ghedalia dregător. Uciderea lui
22 Și cât despre poporul care rămăsese în țara lui Iuda, pe care îl lăsase Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a așezat peste ei pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan. 23 Și toți mai marii oștirilor, ei și bărbații lor, au auzit că împăratul Babilonului a așezat pe Ghedalia și au venit la Ghedalia în Mițpa: Ismael, fiul lui Netania, și Iohanan, fiul lui Careah, și Seraia, fiul lui Tanhumet, Netofatitul, și Iaazania, fiul unui Maacatit, ei și bărbații lor. 24 Și Ghedalia le‐a jurat lor și bărbaților lor și le‐a zis: Nu vă temeți să fiți slujitorii haldeilor; locuiți în țară și slujiți împăratului Babilonului și vă va fi bine. 25 Și a fost așa : în luna a șaptea Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din sămânța împărătească, a venit și zece bărbați cu el și a lovit pe Ghedalia, și a murit și pe iudeii și haldeii care erau cu el în Mițpa. 26 Și tot poporul, de la mic până la mare, și mai marii oștirilor s‐au sculat și au venit în Egipt, căci se temeau de haldei.
Robia lui Ioiachin ușurată de Evil‐Merodac
27 Și a fost așa : în anul al treizeci și șaptelea al strămutării lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăsprezecea lună, la douăzeci și șapte ale lunii, Evil‐Merodac, împăratul Babilonului, în anul când a început să domnească, a înălțat din închisoare capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda. 28 Și i‐a vorbit cu bunăvoință și a pus scaunul lui deasupra scaunului împăraților, care erau cu el în Babilon. 29 Și i‐a schimbat hainele de închisoare și el a mâncat pâine înaintea lui totdeauna în toate zilele vieții sale. 30 Și hrana lui era hrană necurmată, dată lui de împărat pe fiecare zi, în toate zilele vieții sale.