O butimos le zetinohko.
1 Khă juwli anda le romnea le prooročengă çîpisardea karing o Elisei: „O robo tiro, o rom muŕo, mullo, thai jeanes kă o robo tiro daralas le raiestar; thai kukoa kai dea les unjile avilo te lel le do šeaven mîŕăn te kărăle robea.”
2 O Elisei phendea lakă: „So dašti kărau anda tute? Phen mangă so sî tu khără?” Oi dea les anglal: „E roaba tiri nai la khără dăsar khă piri zetinosa.
3 Thai o phendea lakă: „Jea ta mang pirea dă avreal kata sa te paše, pirea nangă, thai na xançî.
4 Kana amboldesa tu, phandau o udar pala tute thai pala te šeave; šor andoa zetino ande sa kodola pirea, thai tho le rigate le kolavrăn le pherde.”
5 Atunčeara oi teleardea lestar. Phandadea o udar pala late thai pala lakă šeave; on pašarănas lakă le pirea, thai oi šorălas zetino ande lende.
6 Kana pherdile ăl pirea, oi phendea pehkă šeavehkă: „Mai an mangă khă piri.” Ta o dea la anglal: „Manai či khă piri.” Thai či mai thavdea zetino.
7 Oi găli thai phendea le manušehkă le Devllehkă e buti kadea. Thai o phendea: „Jea ta bitin o zetino, thai potin teo unjilimos; ta sosa mai ašela tukă, traisa i tu thai i te šeave.”
O šeau la Sunamitako.
8 Andekh des o Elisei nakhălas andoa Sunem. Oče sas khă juwli bravali. Oi rudisai'li lestar te avel te xal late.Thai or sodivar nakhălas, jealas te xal late.
9 Oi phendea pehkă romehkă: „Dikta jeanau kă o manuši kadoa kai nakhăl orkana amendar, sî khă manuši sfînto le Devllehko.
10 Te kăras khă çînorî odaia opră zîdurença, thai te thoas ande late khă pato anda leste, khă skafidi thai khă sfešniko, kaste bešel oče kana avela amende.
11 O Elisei, amboldindoi pe andoa Sunem, gălo ande odaia opral thai suto oče.
12 O phendea pehkă kanditorehkă le Ghexazăhkă: „Akhar la Sunamita kadala!” O Gkexazi akhardeala, thai oi avili angla leste.
13 Thai o Elisei phendea le Ghexazăhkă: „Phen lakă: „Dikta, anda kă tu kărdean tukă sa koadoa biujimos, ame so daštisaras te kăras anda tute? Trăbul te das duma anda tute le thagaresa sau le šerăbarăsa la oštireako?” Oi dea le anglal: „Me bešeau ujimasaa ando maškar mîŕă poporohko.”
14 Thai o phendea: „So te kărau anda late?” O Ghexazi dea anglal: „Oi nai la šeau, thai lako rom sî phuro.”
15 Thai o phendea: „Akhar la!” O Ghexazi akhardea la, thai oi avili koa udar.
16 O Elisei phendea lakă: „Băršeste po čiro kadoa, nikrăsa ande angali khă šeau.” Thai oi phendea: „Na! muŕo rai, manuša le Devllehko, na phen kadea, tea roabakă!”
17 E juwli ašili phari, thai sas la khă šeau orta ando čiro kodoa, ando bărši kai avilo, sar phendeasas lakă o Elisei.
18 O šaoŕo kărdi'lo baro. Thai andekh des kana gălosas pala pehko daddd kai sečerilas,
19 phendea pehkă daddehkă: „Muŕo šero! Muŕo šero!” Lehko dadd phendea pehkă kanditorehkă: „Nigăr les ka pesti dei!”
20 O kanditorii lea les thai nigărdea les ka lesti dei. Thai o šaoŕo bešlo pel čenga pehka dakă ji joa dopaši le desăhko, thai pala kodea mullo.
21 Oi ankăsti, thai sovleardea les po pato le manušehko le Devllehko, phandadea o udar pala late, thai ankăsti.
22 Akhardea pehkă romes, thai phendea: „Trade mangă, rudi tu, khă kanditorii thai khă čiušni; kamau te jeau iekhatar koa manuši le Devllehko, thai pala kodea amboladaua ma.”
23 Thai o phendea: „Anda soste kames te jeas ades leste? Ta nai či šonuto neo, či Savato.” Oi dea les anglal: „Av pačeasa!”
24 Pala kodea thodea e zen pe čiušni, thai phendea pehkă kanditorehkă: „Trade, thai telear, thai te na atărdeos po drom dăsar kana phenaua tukă.”
25 Oi teleardea kadea thai găli koa manuši le Devllehko po baŕobao le Karmelohko. O manuši le Devllehko kana dikhlea la dă dural, phendea pehkă kanitorehkă le Ghexazehkă: „Dikta la Sumanita kadala!
26 Akana, praste angla late, thai phen lakă: „San mišto? Teo rom thai o šeaoŕo sî mišto?” Oi dea anglal: „Mišto.”
27 Thai sar arăsli koa manuši le Devllehko po baŕobaro, lea ande anglai lehkă pînŕă. O Ghexazi paši'lo te dela parpale. Ta o manuši le Devllehko phendea: „Mekh la, kă sî but kărti, thai o Rai garadea mangă e buti kadea, thai či kărdea mangăla prijeandi.”
28 Atunčeara oi phendea: „Manglem me kata muŕo rai khă šeau? Či phendem me: „Na amîjisar ma?”
29 Thai o Elisei phendea le Ghexazehkă: „Phande teo maškar, le mîŕî rovlli ando vast, thai jeatar. Kana arakhăsa varekas, te na pušes les sastimatar; thai te pušela tu varekon sastimastar, te na des les anglal. Te thos e rovlli mîŕî po mui le šaoŕăhko.”
30 E dei le šaoŕăsti phendea: „Juvindo sî o Rai thai juvindo sî teo duxo kă či mekaua tu.”
Thai o ušti'lo thai gălo pala late.
31 O Ghexazi lesas lengă anglal, thai thodeasas e rovli po mui le šaoŕăhko; ta či dea či khă mui, či sămno atearimahko. Amboldi'lo angloa Elisei, phendea lehkă e buti kadea, thai phendea: „O šeaoŕo či ušti'lo.”
32 Kana arăslo o Elisei ando khăr, dikta kă mullosas o šaoŕo, suto ande lehko pato.
33 O Elisei šutea pe thai phandadea o udar pale lende le dui, thai rudisai'lo le Raiehkă.
34 Ankăsto, thai suto poa šeaoŕo; thodea lehko mui pe lehko mui, le iakha pehkă pe le iakha lehkă, le vast pehkă pe le vast lehkă, thai tinzosai'lo pa leste. Thai o stato le šaoŕăhko tati'lo.
35 O Elisei teleardea, phirdea orde thai întea andoa khăr, pala kodea pale ankăsto thai tinzosai'lo poa šeaoŕo. Thai o šeaoŕo dea čikh eftavar, thai pîtărdea le iakha.
36 O Elisei akhardea le Ghexazes, thai phendea: „Akhar la Sunamita.” O Ghexazi akhardea la, thai oi avili koa Elisei, kai phendea lakă: „Dikta teo šeau!”
37 Oi găli thai šudea pe ka lehkă pînŕă, thai bandi'li ji kai phuw.
Thai lea pehkă šeaves, thai ankăsti avri.
O mullimos ande piri.
38 O Elisei amboldi'lo ando Ghilgalo, thai ando čem bravallas o bokhalimos. Ta kana le šeave le prooročengă bešenas angla leste, phendea pehkă kanditorehkă: „Tho e piri e bari, thai tirav khă zumi anda le šeave le prooročengă!”
39 Iekh anda lende ankăsto po kîmpo te tidel zălenimata, arakhlea khă răz văšuni thai tidea anda late kăstrăveçî văšune, ji kana pherdea pesti raxami. Kana amboldi'lo, šindea le kotora ande piri la zumeasa, kă či prinjeanelas le.
40 Dea le manušengă kodolengă te xan. Ta, sar xale on andai zumi kodea, çîpisarde: „Manušea le Devllehko, o mullimos sî ande piri!” Thai naštisarde te xan.
41 O Elisei phendea: „Len aŕo.” Šudea o aŕo ande piri, thai phendea: „De le manušengă kadalengă te xan.” Thai manas khanči mudarimahko ande piri.
Kola le biši manŕă le orzohkă.
42 Avilo khă manuši andoa Baal-Šališa. Andea manŕo anda le anglal roade orzohkă, thai spikuri neve ando gono. O Elisei phendea: „Den le manušen kadalen te xan.”
43 O kanditorii lehko dea anglal: „Sar dašti te dau anda lende kakh šell jene?” Ta o Elisei phendea: „De le manušen te xan; kă kadea del duma o Rai: „Xana, thai i mai ašela.”
44 Atunčiara thodea lengă vast anglal; thai xaline thai i mai ašilea, pala o divano le Raiehko.
Înmulțirea untdelemnului de către Elisei
1 Și o femeie din femeiele fiilor prorocilor a strigat către Elisei, zicând: Slujitorul tău bărbatul meu a murit și știi că slujitorul tău se temea de Domnul. Și a venit creditorul să‐mi ia pe amândoi copiii ca să fie robi. 2 Și Elisei i‐a zis: Ce să fac pentru tine? Spune‐mi ce ai în casă? Și ea a zis: Roaba ta n‐are nimic în casă decât un vas cu untdelemn. 3 Și el a zis: Mergi, împrumută‐ți vase de afară de la toți vecinii tăi, vase goale; să nu împrumuți puține. 4 Și intră și închide ușa după tine și după fiii tăi și varsă în toate vasele acelea și cele umplute dă‐le la o parte. 5 Și ea s‐a dus de la el și a închis ușa după sine și după fiii săi: ei îi aduceau vasele și ea turna. 6 Și a fost așa : după ce au fost umplute vasele, ea a zis fiului său: Mai adu‐mi un vas. Și el i‐a zis: Nu mai este niciun vas. Și untdelemnul s‐a oprit. Și ea a venit și a spus omului lui Dumnezeu. 7 Și el a zis: Mergi, vinde untdelemnul și plătește‐ți datoria și din ce va rămânea trăiește tu și fiii tăi.
Fiul Sunamitei
8 Și a fost așa : într‐una din zile Elisei a trecut pe la Sunem , unde era o femeie cuprinsă și ea l‐a silit să mănânce pâine. Și a fost așa : ori de câte ori trecea el, se abătea acolo să mănânce pâine. 9 Și ea a zis bărbatului ei: Iată cunosc acum că acesta este un om sfânt al lui Dumnezeu care trece totdeauna pe la noi. 10 Să‐i facem, te rog, o odaie mică de sus pe zid și să‐i punem acolo un pat și o masă și un scaun și un sfeșnic. Și va fi așa: când va veni pe la noi, se va abate acolo. 11 Și a fost așa : într‐una din zile a venit pe acolo și s‐a abătut în odaia de sus și s‐a culcat acolo. 12 Și a zis lui Ghehazi, tânărul său: Cheamă pe Sunamita aceasta. Și a chemat‐o, și ea a stătut înaintea lui. 13 Și el i‐a zis: Zi‐i: Iată, tu ai îngrijit de noi cu toată grija aceasta; ce este de făcut pentru tine? Vrei să se vorbească pentru tine împăratului sau mai marelui peste oaste? Și ea a zis: Eu locuiesc în mijlocul poporului meu. 14 Și el a zis: Ce este de făcut deci pentru ea? Și Ghehazi a zis: Cu adevărat n‐are fiu și bărbatul ei este bătrân. 15 Și Elisei a zis: Cheamă‐o! Și el a chemat‐o și ea a stătut la ușă. 16 Și el i‐ a zis: La anul viitor pe vremea aceasta, vei îmbrățișa un fiu. Și ea a zis: Nu, domnul meu, om al lui Dumnezeu! Nu minți roabei tale. 17 Și femeia a zămislit și a născut un fiu la vremea aceea, în anul viitor, cum îi spusese Elisei. 18 Și copilul s‐a făcut mare. Și a fost așa : într‐o zi a ieșit la tatăl său la secerători. 19 Și a zis tatălui său: Capul meu, capul meu! Și el a zis tânărului său: Du‐l la mamă‐sa. 20 Și l‐a luat și l‐a dus la mamă‐sa și a șezut pe genunchii ei până la amiază și a murit. 21 Și ea s‐a suit și l‐a culcat pe patul omului lui Dumnezeu și a închis ușa după el și a ieșit. 22 Și a chemat la sine pe bărbatul său și a zis: Trimete‐mi, te rog, unul din tineri și una din măgărițe și voi alerga la omul lui Dumnezeu și mă voi întoarce. 23 Și el a zis: Pentru ce te duci astăzi la el? Nu este nici lună nouă, nici sabat. Și ea a zis: Pace! 24 Și a înșeuat măgărița și a zis tânărului său: Mână, și mergi înainte; să nu mă încetinești din călărit până nu‐ți voi zice. 25 Și s‐a dus și a venit la omul lui Dumnezeu în muntele Carmel. Și a fost așa : Cum a văzut‐o omul lui Dumnezeu de departe, a zis lui Ghehazi tânărul său: Iată Sunamita! 26 Acum, te rog, aleargă spre întâmpinarea ei și zi‐i: Ești bine? Este bine bărbatul tău? Bine copilul tău? Și ea a zis: Bine. 27 Și ea a venit la omul lui Dumnezeu în munte și i‐a cuprins picioarele și Ghehazi s‐a apropiat ca s‐o îndepărteze. Dar omul lui Dumnezeu a zis: Lasă‐o, căci sufletul ei este amărât în ea și Domnul mi‐a ascuns și nu mi‐a spus. 28 Și ea a zis: Am cerut eu oare un fiu de la domnul meu? Oare n‐am zis: Nu mă amăgi? 29 Și el a zis lui Ghehazi: Încinge‐ți coapsele și ia toiagul meu în mâna ta și mergi pe calea ta. Dacă vei întâmpina vreun om să nu‐i urezi de bine și dacă‐ți va ura de bine, să nu‐i răspunzi și pune toiagul meu pe fața copilului. 30 Și mama copilului a zis: Viu este Domnul și viu este sufletul tău de te voi lăsa. Și el s‐a sculat și a urmat‐o. 31 Și Ghehazi a trecut înaintea lor și a pus toiagul pe fața copilului, dar n‐a fost nici glas, nici luare aminte. Și s‐a întors spre întâmpinarea lui Elisei și i‐a spus zicând: Nu s‐a deșteptat copilul. 32 Și Elisei a intrat în casă și iată copilul era mort, întins pe patul său. 33 Și a intrat și a închis ușa după ei amândoi și s‐a rugat Domnului. 34 Și s‐a suit și s‐a culcat peste copil și și‐a pus gura pe gura lui și ochii pe ochii lui și mâinile pe mâinile lui și s‐a plecat peste copil și carnea copilului s‐a încălzit. 35 Și s‐a întors și a umblat prin casă când încoace când încolo și s‐a suit și s‐a plecat peste el. Și copilul a strănutat de șapte ori și copilul și‐a deschis ochii. 36 Și Elisei a chemat pe Ghehazi și i‐ a zis: Cheamă pe Sunamita aceasta. Și el a chemat‐o, și ea a intrat la el. Și el a zis: Ia‐ți fiul! 37 Și ea a venit și a căzut la picioarele lui și s‐a plecat la pământ și și‐a luat fiul și a ieșit.
Moartea în oală
38 Și Elisei s‐a întors la Ghilgal . Și era foamete în țară și fiii prorocilor ședeau înaintea lui. Și a zis tânărului său: Pune oala cea mare și fierbe fiertură pentru fiii prorocilor. 39 Și a ieșit unul la câmp să culeagă verdețuri și a aflat o viță sălbatică și a strâns de pe ea colocinți sălbatici și și‐a umplut haina și a venit și i‐a turnat în oala de fiertură: căci nu‐i cunoșteau. 40 Și au turnat oamenilor să mănânce. Și a fost așa : cum au mâncat din fiertură, au strigat și au zis: Om al lui Dumnezeu, este moarte în oală. Și nu puteau să mănânce din ea. 41 Și el a zis: Aduceți făină. Și a aruncat‐o în oală și a zis: Turnați poporului să mănânce. Și nu era nimic rău în oală.
Cele douăzeci de pâini de orz
42 Și a venit un om de la Baal‐Șalișa și a adus omului lui Dumnezeu pâine din pârga sa, douăzeci de pâini de orz și spice proaspete de grâu în sacul său. Și a zis: Dă poporului să mănânce. 43 Și slujitorul său a zis: Cum să pun aceasta înaintea a o sută de oameni? Și el a zis: Dă poporului să mănânce, căci așa zice Domnul: Vor mânca și va mai rămânea. 44 Și a pus înaintea lor și au mâncat și au lăsat o rămășiță, după cuvântul Domnului.