O tover khă šeavehko le prooročengo.
1 Le šeave le prooročengă phendine le Eliseiehkă: „Dikta kă o than kai bešas ame tusa sî but tang anda amende.
2 Avta te jeas ji koa Iordano; kaste las oçal saoră po khă belli, thai te kăras amengă oče khă than bešlimahko.” O Elisei dea anglal: „Jean tumengă.”
3 Thai iekh anda lende phendea: „Av lašo thai av i tu te kanditorença.” O dea anglal: „Jeaua!”
4 Teleardea kadea lença. Arăslindoi koa Iordano, šindine kašt.
5 Thai kana iekh anda lende šinelas khă belli, pelo o sastri kata o tover ando pai. O çîpisardea: „Au! Raia muŕo, sas lino unjile!”
6 O manuši le Devllehko phendea: „Kai pelo?” Thai sîkadea lehkă o than. Atunčeara o Elisei šindea khă kotor kašt, thai šudea les ando than kodoa, thai o sastri kata o tover phirălas poa pai.
7 Pala kodea phendea: „Vazde les!” Thai tinzosardea o vast thai lea les.
O koŕarimos le Sirianengo.
8 O thagar la Siriako sas ando mardimos le Israelosa. Thai, ande khă divano kai nikărdea les pehkă kanditorença, phendea: „E tabăra mîŕî avela ande kutari than.”
9 Ta o manuši le Devllehko tradea te phenen le thagarehkă le Israelohkărăhko: „Arakh tu te nakhăs paša o than kodoa, kă oče sî garade le Sirienea.”
10 Thai o thagar le Israelohko tradea varesar manuši te bešen koa arakhaimos karing o than kai phendeasas lehkă thai pa sao phendeasas lehkă o manuši le Devllehko. Kadea kărdi'li na ăkh data, či duarăs.
11 O thagar la Siriako biujisai'lo lehko illo. Akhardea pehkă kanditoren, thai phendea lengă: „Či kamen te phenen mangă sao sî anda amende anda o thagar le Israelohko?”
12 Iekh anda le kanditorea lehkă dea les anglal: „Khonikh, thagarina, muŕo rai; ta o prooroko o Elisei kai sî ando Israelo, phenel le thagarehkă le Israelohkă le divanuri kai phenes le tu ande ti odaia le soimasti.”
13 Thai o thagar phendea: „Jean thai dikhăn kai sî, kaste tradau te astarăn les.” Avile thai phendine lehkă: „Dikta kă sî ando Dotano.”
14 Tradea oče grast, urdona thai oastea zurali. Arăsline reate, thai dineroata e četatea.
15 O kanditorii le manušehko le Devllehko ušti'lo kana pharadilo o des thai ankăsto. Thai dikta ăkh bari oastea delasroata e četatea, grastença thai urdonença. Thoa kanditorii phendea le manušehkă le Devllehkă: „Au! Raia muŕo, sar kărasa?”
16 O dea les anglal: „Na dara, kă mai but sî kola amença dă sar kola lença.”
17 O Elisei rudisai'lo, thai phendea: „Raia, pîtăr lehkă iakha te dikhăl.” Thai o Rai pîtărdea le iakha le kanditorehkă, kai dikhlea o baŕobaro pherdo grast thai urdona iagakă andel riga le Eliseiehkă.
18 Le Sirienea uliste koa Elisei. O kărdea atunčeara kakoa rudimos karing o Rai: „Malav, rudi Tu, kadale poporos koŕîmasa.” Thai o Rai maladea le koŕîmasa, pala o divano le Eliseiehko.
19 O Elisei phendea lengă: „Nai kadoa o drom, thai nai kadea e četatea, aven pala mande, thai nigraua tume koa manuši kai roden les.” Thai nigărdea le ande Samaria.
20 Kana šute pe ande Samaria, o Elisei phendea: „Raia, pîtăr le iakha kadale manušengă, te dikhăn!” Thai o Rai pîtărdea lengă iakha, thai dikhline kă sas ando maškar la Samariako.
21 O thagar le Israelohko, dikhlindoi le, phendea le Eliseiehkă: „Te šinau le, te šinau le, rašaina?”
22 „Te na šines le”, phendea o Elisei. „Sî tu nărao te šines kukolen kai astarăs le la sabiasa thai te arkosa? De le manŕo thai pai, kaste xan thai te pen; pala kodea te jean ka pehko stăpîno.”
23 O thagr le Israelohko dea le khă skafidi desăsti bari, thai on xaline thai piline; pala kodea dea le drom, thai telearde ka pehko stăpîno. Thai le ošti le Sirianengă či mai amboldi'le pe phuw le Israelosti.
O dimosroata la Samariako.
24 Pala kodea o Ben-Xadad, o thagar la Siriako, tidea sa pesti oštirea, thai ankăsto thai dearoata sai Samaria.
25 Ande Samaria sas khă bari bokh, thai kaditi dă but tidinela ta khă šero čiušehko kărălas oxtovardeši siklea rupune, thai khă sferto găinaçohko gulumbohko panji siklea rupune.
26 Ta kana nakhălas o thagar po zîdo, khă juwli cîpisardea lehkă: „Skăpisar ma, thagarina, muŕo rai!”
27 O dea la anglal: „Kana či skăpil tu o Rai, sosa te skăpi tu me? Le avimasa la phuweako sau le teaskohko?”
28 Thai o thagr phendea lakă: „So sî tu?” Oi dea les anglal: „E juwli kadea phendea mangă: „De ma te šeaves te xas les ades, thai texara xasa mîŕă šeaves.”
29 Ame părisardeam mîŕă šeaves, thai xaleam les.Thai ando des o kolaver phendem lakă: „De te šeaves te xas les.” Ta oi garadea pehkă šeaves.”
30 Sar ašundea o thagar le divanuri kadala juwleakă, šindea pehkă çoale, kana bešelas po zîdo. Thai o poporo dikhlea kă andral sas les khă gono balengo po stato.
31 O thagar phendea: „Te došavel ma o Dell sa le zuralimasa, te ašela ades o šero le Eliseieihko, o šeau o Šafato, pe lehko stato!”
32 O Elisei bešelas ando khăr, thai le phură bešenas paša leste. O thagar tradea varekas anglal. Ta anglal te arăsăl o solo, o Elisei phendea le phurăngă: „Dikhăn kă kadoa šeau le mudarditorehko tradel varekas te lel muŕo šero? Ašunen! Kana avela o solo, phandaven o udar, thai atărdearăn les koa udar; či ašundeol pe o bašlimos le pînŕăngo le stăpînohko pala leste avindoi?”
33 Ta kana o delas duma, o solo i ulistosas leste, thai o thagr phendea: „Dikta, o nasul kadoa avel kata o Rai; so sî ma te mai ajukărau kata o Rai?”
Elisei face ca să plutească un fier
1 Și fiii prorocilor au zis lui Elisei: Iată acum locul în care locuim înaintea ta este prea strâmt pentru noi. 2 Să mergem, te rog, la Iordan și să luăm de acolo fiecare câte o grindă și să ne facem acolo un loc unde să locuim. 3 Și el a zis: Duceți‐vă. Și unul a zis: Primește, rogu‐te, să mergi cu slujitorii tăi. Și el a zis: Voi merge. 4 Și a mers cu ei. Și au venit la Iordan și au tăiat copacii. 5 Și a fost așa : pe când tăia unul o grindă, a căzut fierul în apă și a strigat și a zis: Vai, domnul meu, și era împrumutat. 6 Și omul lui Dumnezeu a zis: Unde a căzut? Și i‐a arătat locul. Și a tăiat un lemn și l‐a aruncat acolo și a făcut fierul să plutească. 7 Și a zis: Ridică‐l la tine. Și și‐a întins mâna și l‐a luat.
Orbirea sirienilor
8 Și împăratul Siriei făcea război împotriva lui Israel și s‐a sfătuit cu slujitorii săi zicând: În cutare și în cutare loc va fi tabăra mea. 9 Și omul lui Dumnezeu a trimis la împăratul lui Israel zicând: Păzește‐te să nu treci prin locul acela, căci sirienii s‐au coborât acolo. 10 Și împăratul lui Israel a trimis la locul pe care‐i spusese omul lui Dumnezeu și‐l înștiințase și a stat păzit acolo nu odată, nici de două ori. 11 Și inima împăratului Siriei s‐a tulburat de lucrul acesta și a chemat pe slujitorii săi și le‐a zis: Nu‐mi veți arăta oare cine din noi este pentru împăratul lui Israel? 12 Și unul din slujitorii lui a zis: Nu, domnul meu, împărate: ci Elisei, prorocul, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe care le vorbești tu în odaia ta de dormit. 13 Și el a zis: Mergeți și vedeți unde este și voi trimite să‐l prind. Și i s‐a spus zicând: Iată este în Dotan. 14 Și a trimis acolo cai și care și oaste mare și au venit noaptea și au înconjurat cetatea. 15 Și slujitorul omului lui Dumnezeu s‐a sculat de dimineață și a ieșit și iată o oaste înconjurase cetatea cu cai și cu care. Și slujitorul său i‐a zis: Vai, domnul meu, ce vom face? 16 Și el a zis: Nu te teme, căci mai mulți sunt cei ce sunt cu noi decât cei ce sunt cu ei. 17 Și Elisei s‐a rugat și a zis: Doamne, deschide‐i, te rog, ochii să vadă. Și Domnul a deschis ochii tânărului și a văzut și iată muntele era plin de cai și de care de foc împrejurul lui Elisei. 18 Și s‐au pogorât la el; și Elisei s‐a rugat Domnului și a zis: Lovește, te rog, neamul acesta cu orbire. Și i‐a lovit cu orbire după cuvântul lui Elisei. 19 Și Elisei le‐a zis: Nu este aceasta calea nici aceasta cetatea. Urmați‐mă și vă voi duce la omul pe care‐l căutați. Și i‐a dus la Samaria. 20 Și a fost așa : Când au intrat în Samaria, Elisei a zis: Doamne, deschide ochii acestora ca să vadă. Și Domnul le‐a deschis ochii și au văzut și iată erau în mijlocul Samariei. 21 Și când i‐a văzut împăratul lui Israel, a zis lui Elisei: Să lovesc, să lovesc, tatăl meu? 22 Și el a zis: Să nu lovești: vrei să lovești pe aceia pe care i‐ai luat prinși cu sabia ta și cu arcul tău? Pune‐le pâine și apă înainte să mănânce și să bea și să meargă la domnul lor. 23 Și le‐a făcut un ospăț mare și au mâncat și au băut și le‐a dat drumul și s‐au dus la domnul lor. Și cetele Siriei n‐au mai venit în țara lui Israel.
Împresurarea Samariei
24 Și a fost așa : După aceasta Ben‐Hadad, împăratul Siriei, și‐a adunat toată oastea și s‐a suit și a împresurat Samaria. 25 Și era foamete mare în Samaria; și iată, au împresurat‐o până s‐a vândut un cap de măgar cu optzeci de arginți și un sfiert de cab de găinaț de porumbel cu cinci arginți. 26 Și a fost așa : Pe când trecea împăratul lui Israel pe zid, o femeie a strigat la el zicând: Mântuiește‐mă, domnul meu, împărate! 27 Și el a zis: Dacă Domnul nu te mântuiește, de unde să te mântuiesc eu? De la arie ori de la teasc? 28 Și împăratul i‐a zis: Ce ai? Și ea a zis: Femeia aceasta mi‐a zis: Dă pe fiul tău să‐l mâncăm astăzi și mâine vom mânca pe fiul meu. 29 Și noi am fiert pe fiul meu și l‐am mâncat. Și a doua zi i‐am zis: Dă pe fiul tău să‐l mâncăm! Dar ea a ascuns pe fiul său. 30 Și a fost așa : Când a auzit împăratul cuvintele femeii, și‐a sfâșiat hainele și trecea pe zid și poporul privea și iată un sac era înlăuntru pe carnea lui. 31 Și a zis: Așa să‐mi facă Dumnezeu și încă mai mult dacă va sta capul lui Elisei, fiul lui Șafat, pe el astăzi. 32 Și Elisei ședea în casa sa și bătrânii ședeau cu el. Și împăratul a trimis un bărbat înaintea sa. Mai înainte de a veni la el solul, Elisei a zis bătrânilor: Vedeți cum acest fiu de ucigaș a trimis să‐mi ia capul? Vedeți când va veni trimisul, închideți ușa și opriți‐l cu ușa. Oare nu este sunetul picioarelor domnului său înapoia sa? 33 Și pe când încă vorbea cu ei, iată solul s‐a pogorât la el. Și împăratul a zis: Iată de la Domnul este răul acesta; de ce să mai aștept pe Domnul?