O bezexalimos le Davidohko la Bet-Šebasa thai le Uriasa.
1 Ando bărši o kolaver, po čiro kana telearănas le thagar koa mardimos, o Davido tradea le Ioabas, le kanditorença lehkă thai sa le Israelosa, te pustin o čem le Amonohko thai te denroata e Raba.Ta o Davido ašilo ando Ierusalimo.
2 Andekh des pala e skafidi karing e reat, o Davido ušti'lo poa pato; thai kana phirălas opral poa khăr o thagarno, dikhlea oçal khă juwli kai naiolas thai kai sas but šukar koa tipo.
3 O Davido pušlea kon sî e juwli kadea, thai phende lehkă: „Sî e Bat-Šeba, e šei le Eliamosti, e romni le Uriasti, o Xetito.”
4 Thai o Davido tradea varesar manuši te akharăn la. Oi avili leste, thai o suto lasa. Pala so ujeardea pe anda lako biujeardimos, oi amboldi'li khără.
5 E juwli ašili phari thai tradea orba le Davidohkă, phendindoi: „Sîm phari.”
6 Atunčeara o David tradea kadoa mothodimos le Ioabahkă: „Trade mangă le Urias le Xetitos.” Thai o Ioababo tradea le Urias koa Davido.
7 O Uria avilo koa Davido, kai pušleales poa Ioababo sar lo, poa poporo sar sî, thai poa jeamos le mardimahko.
8 Pala kodea o Davido phendea le Uriahkă: „Uli khără, thai xalau te pînŕă.” O Urie ankăsto andoa khăr o thagarino, thai dea pe lehkă ăkh pativ anda e rig le thagaresti.
9 Ta o Urie suto koa udar le khărăhko le thagarehko, sa le kanditorença lehkă stăpînohkărănça, thai či ulisto khără peste.
10 Dine ašundimos le Davidos pa kadea, thai phende lehkă: „O Urie či ulisto peste khără.” Thai o David phendea le Uriahkă: „Ta či aves tu andoa phirimos? Anda soste či ulistean khără?”
11 O Uria dea anglal le Davidos: „O chivoto thai o Israelo thai o Iuda bešen andel çăre, o rai muŕo o Ioabo thai le kanditorea mîŕă raiehkă sî ašiline po kîmpo, thai me te šoama ando khăr te xau thai te peau thai te sovau mîŕa romneasa! Juvindo san tu thai juvindo sî teo duxo kă či kăraua e buti kadea.”
12 O Davido phendea le Uriahkă: „Mai aši i ades koče, thai texara daua tu drom.” Thai o Urie ašilo ando Ierusalimo ando des kodoa thai i o duito des.
13 O Davido akhardea les te xal thai te pel lesa, thai mateardea les; thai reate, o Urie ankăsto thai suto le kanditorença pehkă stăpînohkă, ta či ulisto khără.
14 O duito des dădroboitu, o Davido ramosardea khă lill le Ioabohkă, thai trdea les po Uria.
15 Ando lill kadoa ramosardea: „Thon le Urias ando than o mai pharo le mardimahko, thai çîrden tume parpale lestar, kaste avel malado thai te merăll.”
16 O Ioab, dea roata e četatea, thodea le Urias ando than kai jeanelas les ande rig le kătanendi le zurale.
17 Le manuši andai četatea kărdine khă ankăstimos thai mardine pe le Ioabosa; peline but andoa poporo, andal kanditorea le Davidohkă, thai sas mudardo i o Uria, o Xetito.
18 O Ioab tradea khă solo te phenel le Davidohkă sa so sas kărdileasas ando mardimos.
19 Thai dea le solos kakoa mothodimos: „Kana isprăvisa sa phendimahko le thagarehkă sa le phendimata le mardimahkă,
20 daštila te xolleol thai te phenel: „Sostar pašilean la četateatar te marăn tume lasa? Či jeanenas kă šuden pe săjeçii andoa gor le zîdohko?
21 Kon mudardea le Abimelekos, o šeau le Ierubešetohko? Na khă juwli, kai šudea pa leste andoa gor le zîdohko khă baŕ moarako, thai či mullo o ando Tebeço? Anda soste pašilean le zîdostar?” Atunči te phenes lehkă: „Mullo i teo robo o Uria, o Xetito.”
22 O solo teleardea; koa arăslimos phendea le Davidohkă sa so mothodeasas lehkă o Ioab.
23 O solo kodoa phendea le Davidohkă: „Le manuši kodola sas mai zurale sar amende; kărdinesas khă ankăstimos pa amende ando kîmpo, thai deam le parpale ji koa šutimos le udarăhko,
24 ta le arkašea çîrdine poa gor le zîdohko pa te kanditorea, thai but anda le kanditorea le thagarehkă sas mudarde, thai mullo i o robo tiro o Uria, o Xetito.”
25 O Davido phendea le solohkă: „Dikta so te phenes le Ioabohkă: „Na kăr tukă xolli anda o kărdimos kadoa, kă e sabia peravel kana iekhăs, kana avrăs; mar e četatea zorasa, thai perav la. Thai tu, mušar les!”
26 E romni le Uriasti ašundea kă lako rom mullosas, thai ruia pala pehko rom.
27 Kana nakhle ăl des le jelimahkă, o David tradea te lela, thai leala ande pehko khăr. Oi sas lehkă romni, thai kărdea lehkă ăkh šeau.
O kărimos le Davidohko či čeaileas le Raies.
Păcatul lui David cu Bat‐Șeba
1 Și a fost așa : la întoarcerea anului, pe vremea când ies împărații la luptă , David a trimis pe Ioab și pe robii săi cu el și tot Israelul și au prăpădit pe copiii lui Amon și au împresurat Raba. Iar David a rămas la Ierusalim. 2 Și a fost așa : La vremea serii David s‐a sculat din patul său și se plimba pe acoperișul casei împăratului. Și de pe acoperiș a văzut o femeie scăldându‐se și femeia era foarte frumoasă la vedere. 3 Și David a trimis și a cercetat despre femeie. Și cineva a zis: Oare nu este aceasta Bat‐Șeba, fiica lui Eliam, nevasta lui Urie Hetitul? 4 Și David a trimis soli și au luat‐o. Și ea a venit la el și s‐a culcat cu ea, căci era curățită de necurățenia ei și ea s‐a întors la casa ei. 5 Și femeia a zămislit și a trimis și a spus lui David și a zis: Sunt însărcinată. 6 Și David a trimis vorbă lui Ioab: Trimete‐mi pe Urie, Hetitul! Și Ioab a trimis pe Urie la David. 7 Și Urie a venit la el și David l‐a întrebat despre mersul lui Ioab și despre mersul oastei și despre mersul războiului. 8 Și David a zis lui Urie: Pogoară‐te în casa ta și spală‐ți picioarele! Și Urie a ieșit din casa împăratului și l‐a urmat un dar de bucate de la împărat. 9 Și Urie a dormit la intrarea casei împăratului cu toți robii săi și nu s‐a pogorât acasă. 10 Și au spus lui David, zicând: Urie nu s‐a pogorât la casa lui! Și David a zis lui Urie: Oare n‐ai venit de la drum? De ce nu te‐ai pogorât la casa ta? 11 Și Urie a zis lui David: Chivotul și Israel și Iuda locuiesc în colibe și domnul meu Ioab și robii domnului meu sunt tăbărâți în câmp și eu să intru în casa mea, ca să mănânc și să beau și să mă culc cu nevasta mea? Viu ești tu și viu este sufletul tău, de voi face acest lucru! 12 Și David a zis lui Urie: Mai rămâi și astăzi aici și mâine îți voi da drumul! Și Urie a rămas la Ierusalim în ziua aceea și a doua zi. 13 Și David l‐a chemat și a mâncat și a băut înaintea lui și l‐a îmbătat . Și el a ieșit seara afară să se culce în patul său cu robii domnului său, dar nu s‐a pogorât în casa lui. 14 Și a fost așa : David a scris o scrisoare lui Ioab și a trimis‐o prin mâna lui Urie. 15 Și a scris în scrisoare zicând: Puneți pe Urie în frunte în toiul luptei și trageți‐vă dinapoia lui ca să fie lovit și să moară. 16 Și a fost așa : pe când Ioab cerceta cetatea, a pus pe Urie la locul unde știa că erau bărbați viteji. 17 Și bărbații cetății au ieșit afară și s‐au luptat cu Ioab și au căzut unii din popor, din robii lui David și a murit și Urie, Hetitul. 18 Și Ioab a trimis și a spus lui David toate lucrurile privitoare la război. 19 Și a poruncit solului zicând: După ce vei sfârși de spus împăratului toate lucrurile privitoare la război, 20 va fi așa : dacă se va ridica mânia împăratului și‐ți va zice: De ce v‐ați apropiat de cetate ca să luptați? N‐ați știut că au să săgeteze de pe zid? 21 Cine a ucis pe Abimelec , fiul lui Ierubeșet ? Oare n‐a aruncat o femeie o piatră de moară de deasupra de pe zid și el a murit la Tebeț? De ce v‐ați apropiat de zid. Atunci să zici: A murit și robul tău Urie, Hetitul. 22 Și solul a mers și a venit și a spus lui David tot pentru ce‐l trimisese Ioab. 23 Și solul a zis lui David: Bărbații au fost mai tari decât noi și au ieșit la noi în câmp și am fost asupra lor până la intrarea porții. 24 Și arcașii au săgetat asupra robilor tăi de pe zid și au murit câțiva din robii împăratului și a murit și robul tău Urie Hetitul. 25 Și David a zis solului: Să spui așa lui Ioab: Să nu fie rău în ochii tăi lucrul acesta, căci sabia curmă când pe unul când pe altul; întărește și mai mult lupta împotriva cetății și surpă‐o! Și îmbărbătează‐l! 26 Și nevasta lui Urie a auzit că Urie, bărbatul său, murise și a bocit pe bărbatul său. 27 Și după ce a trecut jelirea, David a trimis și a luat‐o în casa lui și ea i‐a fost nevastă și i‐a născut un fiu. Dar lucrul pe care‐l făcuse David a fost rău în ochii Domnului.