O Ioab tradel kha juwlea andoa Tekoa koa Davido.
1 O Ioab, o šeau la Çeuriako, lea sama kă o illo le thagarehko sas astardo dorostar pala o Absalomo.
2 Tradea te anel lehkă anda e Tekoa khă juwli jeanglini, thai phendea lakă: „Kărdeo khă roves, thai xureau tu andel çoale la jaleakă; na makh tu zetinosa, thai au sar khă juwli kai dă but čiro rovel pala khă mullo.
3 Te jeas kadeadar koa thagar, thai te des lehkă duma kadea.” Thai o Ioab phendea lakă so trăbulas te phenel.
4 E juwli kadea andai Tekoa găli te del duma le thagarehkă. Peli le mosa pe phuw, bandi'li, thai phendea: „Thagarîna, skăpisar ma!”
5 O thagar phendea lakă: „So sî tu?” Oi dea les anglal: „E, sîm phiwli, o rom muŕo mullo!
6 Ti roaba sas la dui šeave; lidui xaline pe po kîmpo, thai nas khonikh te ankalave'le; iekh maladea le kolavrăs, thai mudardea les.
7 Thai dikta kă sai familia vazdea pe pa ti roaba, phendindoi: „Ankalau avri le mudarditores pehkă phralehko! Kamas te mudaras les, anda e čivava pehkă phralesti kai mudardea les; kamas te xasaras i orta le mandimatores!” On mudarăna kadea i i o ambral kai mai ašel, kaste na mekăn mîŕă romehkă či khă anau thai či avimos juvindo po mui la phuweako.”
8 O thagar phendea la juwleakă: „Jea khără. Daua mothodimata diklimasa tute.”
9 E juwli andai Tekoa phendea le thagarehkă: „Pa mande, thagarina, muŕo rai, thai poa khăr mîŕă daddehko te perăl sai doši; o thagar thai o skamin lehko le raimahko te na aveles khanči dukhadimahko.”
10 O thagar phendea: „Te dela duma varekon pa tute, te anes les mande, thai či mai lela pe tutar.”
11 Oi phendea: „Te anel pehkă godi o thgar le Raiestar, le Devllestar tirăstar, andoa ambolditorii le ratehko te na barearăl o nasulimos, thai te na xasaol pe muŕo šeau!” Thai o phendea lakă: „Juvindo sî o Rai, kă ăkh firo ball andoa šero te šeavehko či perăla pe phuw!”
12 E juwli phendea: „Mekh tea roaba te mothol khă orba le raiehkă mîŕăhkă, le thagarehkă.” Thai o phendea: „De duma!”
13 E juwli phendea: „Anda soste des tu godi kadea tu dikhlimasa koa poporo le Devllehko, kă či anklel orta anda le divanuri le thagarehkă kă o thagar sî i sar došalo kana či akharăl parpale kodoles kai našadea les?
14 Trăbul biathadimahko te meras, thai avasa sar varesar paia šordine pe phuw, kai či mai tiden pe. O Dell či lel e čivava, thai kamel ka o našlitorii te na ašel našado angla Leste.
15 Akana, kana avilem te phenau kadala divanuri le thagarehkă, o rai muŕo, avilem anda kă o poporo darardea ma. Thai e roaba tiri phendea: „Kamau te dau duma le thagarehkă; daštila pe kă o thagar kărăla so phenela lesti roaba.
16 E, o thgar ašunela pehka roaba, kaste skăpil andoa vast kolengo kai roden te xasarăn ame, man thai mîŕî šaves, le mandimatastar le Devllehkărăstar.”
17 E roaba tiri phendea: „O divano le raiehko le thagarehko mîŕăhko te del ma xodinimos. Kă o rai muŕo thagar sî sar îkh înjero le Devllehko, gata te ašunel o mišto thai o nasul. Thai o Rai, o Dell tiro, te avel tusa.”
18 O thgar dea anglal, thai phendea la juwleakă: „Na garau mangă so pušaua tu.” Thai e juwli phendea: „Te del duma o rai muŕo o thagar!”
19 O thagar phendea atunčiara: „Ta na o vast le Ioabahko nai o tusa ande buti kadea sa?” Thai e juwli dea anglal: „Juvindo sî teo duxo, thagarina, muŕo rai, kă nai daštimasa či khă dimosrigate či ande čeači či ande bičeči kata sa so phendea o rai muŕo o thagar. Pe čečimaste, o robo tiro o Ioab mothodea mangă, thai thodea ando mui tea roabakă sa kadala divanuri.
20 Kaste del khă dikhlimos aver la buteakă, kărdea teo robo e buti kadea.Ta o rai muŕo sî sa kaditi dă xarano sar i khă înjero le Devllehko, kaste na prinjeanel sa so kărdeol pe phuw.”
O Absalom sî iertime thai andino parpale.
21 O thagar phendea le Ioabohkă: „Dikta, kamau te kărăs e buti kadea; kadeadar jea, thai an parpale le tărne Absalomos.”
22 O Iobab pelo le mosa pe phuw, rudisa'lo thai deadumadămišto le thagares. Pala kodea phendea: „O robo tiro prinjeanel ades kă lem nakhluimos angla tute, thagarina, muŕo rai, anda kă o thagar kărăl buti pala o divano pehkă robohko.”
23 O Iobab ušti'lo, thai teleardea ando Ghešuro, thai andea le Absalomos parpale ando Ierusalimo.
24 Ta o thagar phendea: „Te jeal ande pehko khăr, thai te na dikhăl muŕo mui.” Thai o Asalomo gălo ande pehko khăr, thai či dikhlea o mui le thagarehko.
25 Nas manuši ande soa Israelo kadea ašundo ando dičimos le šukarimahko lehko; dă andai talpa le pînŕăsti ji ando krešteto le šerăhko, nas les či khă rimomos.
26 Kana mîŕavelas pehko šero – thai mîŕavelas les ande sako bărši, anda kă le ball sas lehkă phară – o pharimos le ballengă pa lehko šero sas dă dui šella siklea palai tol le thagaresti.
27 Le Absalomohkă kărdi'le lehkă trin šeave, thai khă šei, dinianau, Tamar, kai sas khă juwli šukar koa tipo.
28 O Absalom bešlo dui bărši ando Ierusalimo, bi te dikhăl o mui le thagarehko.
29 Pala kodea akhardea le Ioabos, te tradel les koa thagar: ta o Iobab či kamblea te avel leste. Akhardea les o duitodata; thai o Iobab sa či kamblea te avel.
30 O Absalom atunčeara phendea pehkă kanditorengă: „Dikhăn, e phuw le Ioabosti sî paša mîŕî; sî les pe leste orzo; jean thai thon lehkă iag.” Thai le kanditorea le Absalomohkă thodine iag le kîmpohkă.
31 O Iobab ušti'lo thai gălo koa Absalom khără. Thai phendea lehkă: „Anda soste thodean te kanditoren te den iag mîŕă kîmpos?”
32 O Absalom dea anglal le Ioabos: „Dikta, tradem tukă orba thai phendem tukă: „Av koče, thai tradaua tu koa thagar te phenes lehkă: „Anda soste ambolde ma andoa Ghešuro? Sahkă avel mai mišto anda mande te avau i akana oče. Kamau akana te dikhau o mui le thagarehko; thai kana sî vokh bilašimos ande mande, te mudarăl ma.”
33 O Iobab gălo koa thagar, thai phendea lehkă e buti kadea. Thai o thagar akhardea le Absalamos, kai avilo leste thai šudea pe le mosa kai phuw angla leste. O thagar čiumidea le Asalomos.
Femeia din Tecoa la David
1 Și Ioab, fiul Țeruei, a înțeles că inima împăratului era după Absalom. 2 Și Ioab a trimis la Tecoa și a luat de acolo o femeie înțeleaptă și i‐a zis: Fă‐te că jălești, te rog, și îmbracă‐te cu haine de jelire și nu te unge cu untdelemn, ci fii ca o femeie care de multe zile jelește după un mort. 3 Și intră la împărat și vorbește‐i după cuvântul acesta. Și Ioab a pus cuvintele în gura ei. 4 Și femeia din Tecoa a vorbit împăratului și a căzut pe fața sa la pământ și a făcut o plecăciune și a zis: Ajută , împărate! 5 Și împăratul i‐a zis: Ce‐ți este? Și ea a răspuns: Cu adevărat, sunt o femeie văduvă și bărbatul meu a murit. 6 Și roaba ta avea doi fii și s‐au certat amândoi la câmp și nu era cine să‐i despartă și unul a lovit pe celălalt și l‐a ucis. 7 Și iată toată familia s‐a sculat împotriva roabei tale și ei zic: Dă pe cel ce a ucis pe fratele său ca să‐i omorâm pentru sufletul fratelui său pe care l‐a ucis și să pierdem și pe moștenitor! Și așa ei mi‐ar stânge tăciunele care a rămas și nu vor lăsa bărbatului meu nici nume nici rămășiță pe fața pământului. 8 Și împăratul a zis femeii: Mergi la casa ta și voi porunci pentru tine. 9 Și femeia din Tecoa a zis împăratului: Asupra mea , domnul meu, împărate, să fie nelegiuirea și asupra casei tatălui meu și împăratul și scaunul său de domnie să fie fără vină. 10 Și împăratul a zis: Pe cel ce‐ți va zice ceva, adu‐l la mine și nu te va mai atinge. 11 Și ea a zis: Aducă‐și aminte împăratul, te rog, de Domnul Dumnezeul tău, ca să nu mai mărească răzbunătorul de sânge prăpădul și să nu piardă ei pe fiul meu. Și el a zis: Viu este Domnul, de va cădea un fir de păr al fiului tău la pământ. 12 Atunci femeia a zis: Rogu‐te, să vorbească roaba ta un cuvânt către domnul meu împăratul. Și el a zis: Vorbește. 13 Și femeia a zis: Pentru ce dar ai născocit aceasta împotriva poporului lui Dumnezeu? Și împăratul vorbește cuvântul acesta ca un vinovat, căci împăratul nu aduce iarăși înapoi pe cel pe care l‐a izgonit . 14 Căci vom muri , și suntem ca apa vărsată pe pământ care nu se mai poate strânge. Și Dumnezeu nu ia viața, ci născocește mijloace ca cel ce este izgonit să nu rămână izgonit de la el. 15 Și acum dacă am venit să vorbesc acest cuvânt domnului meu, împăratul, este pentru că poporul m‐a înspăimântat și roaba ta a zis: Să vorbesc acum împăratului; poate că împăratul va împlini cuvântul roabei sale. 16 Căci împăratul va asculta pe roaba sa ca s‐o scape din mâna omului care caută să ne piardă pe mine și pe fiul meu împreună, din moștenirea lui Dumnezeu. 17 Și roaba ta a zis: Să fie, te rog, cuvântul domnului meu împăratul spre odihnă, căci domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu, ca să deosebească binele și răul. Și Domnul Dumnezeul tău să fie cu tine! 18 Atunci împăratul a răspuns și a zis femeii: Să nu‐mi ascunzi, te rog, cuvântul de care te voi întreba. Și femeia a zis: Rogu‐mă, să vorbească domnul meu, împăratul. 19 Și împăratul a zis: Oare este mâna lui Ioab cu tine în toate acestea? Și femeia a răspuns și a zis: Viu este sufletul tău, domnul meu, împărate, nimeni nu se poate abate nici la dreapta nici la stânga din toate câte a vorbit domnul meu împăratul; căci robul tău Ioab, el mi‐a poruncit și el a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte. 20 Ca să schimbe fața lucrului a făcut robul tău Ioab lucrul acesta. Și domnul meu este înțelept , ca înțelepciunea unui înger al lui Dumnezeu, ca să știe tot ce se face pe pământ.
Absalom iertat și adus înapoi
21 Și împăratul a zis lui Ioab: Iată acum am făcut lucrul acesta; deci mergi și adu înapoi pe tânărul Absalom! 22 Și Ioab a căzut pe fața sa la pământ și a făcut o plecăciune și a binecuvântat pe împărat. Și Ioab a zis: Astăzi cunoaște robul tău că am aflat har în ochii tăi, domnul meu împărate! Căci împăratul a împlinit cuvântul robului său. 23 Și Ioab s‐a sculat și a mers la Gheșur și a adus pe Absalom la Ierusalim. 24 Și împăratul a zis: Să se întoarcă la casa sa și să nu‐mi vadă fața. Și Absalom s‐a întors la casa sa și n‐a văzut fața împăratului. 25 Și în tot Israelul nu era bărbat atât de lăudat ca Absalom pentru frumuseța lui. Din talpa piciorului său și până în creștetul capului său nu era niciun cusur în el. 26 Și când își rădea capul (și îl rădea din an în an, pentru că părul era greu pe el, de aceea îl rădea), părul capului său cântărea două sute de sicli după greutatea împăratului. 27 Și lui Absalom i s‐au născut trei fii și o fiică, al cărei nume era Tamar: ea era o femeie frumoasă la față. 28 Și Absalom a locuit doi ani de zile în Ierusalim și n‐a văzut fața împăratulul. 29 Și Absalom a trimis la Ioab, ca să‐l trimită la împărat, dar Ioab n‐a voit să vină la el. Și a trimis iarăși a doua oară și n‐a voit să vină. 30 Și Absalom a zis robilor săi. Vedeți, ogorul lui Ioab este lângă al meu și are orz acolo; mergeți și puneți‐i foc. Și robii lui Absalom au pus foc ogorului. 31 Atunci Ioab s‐a sculat și a venit la Absalom în casa lui și a zis: De ce au pus foc robii tăi ogorului meu? 32 Și Absalom a răspuns lui Ioab: Iată, am trimis la tine zicând: Vino aici ca să te trimit la împărat să‐i zici : De ce am venit din Gheșur? Mai bine îmi era să fi fost tot acolo! Și acum să văd fața împăratului și dacă este nelegiuire în mine, să mă ucidă. 33 Și Ioab a venit la împărat și i‐a spus. Și împăratul a chemat pe Absalom și el a venit la împărat și s‐a plecat cu fața la pământ înaintea împăratului. Și împăratul a sărutat pe Absalom.