E răskoala le Asalomosti.
1 Pala kodea, o Absalom lašardea pehkă urdona thai grast, thai panvardeši manuši kai prastenas angla leste.
2 Uštelas kana pharadeolas o des, thai bešelas kai rig le dromesti koa udar. Thai orsodivar sas varekas vo khă biatearimos thai jealas koa thagar kai kris, o Absalomo akharălas les thai phenelas: „Anda savi rig san?” Pala so phenelas pelehkă „Sîm andai kutari semençia le Israelosti,
3 O Absalomo phenelas lehkă: „Dikta, ti kris sî laši thai čeači; ta khonikh andai rig le thagarăsti či ašunela tu.”
4 O Absalomo phenelas: „Te thona ma man krisînitorii ando čem! or sao manuši kai avela les vokh biaterimos thai vokh kris, avela mande, thai kăraua lehkă čeačimos.”
5 Thai kana pašolas varekon te bandeol angla leste, o tinzolas lehkă o vast, azbalas les, thai čiumidelas les.
6 O Absalomo phiravelas pe kadea sa kukolença andoa Israelo kai jeanas koa thagar te mangăn čeačimos. Thai o Absalom lelas o illo le manušengo andoa Israelo.
7 Pala o nakhlimos štarvardeše bărčengo, o Absalomo phendea le thagarehkă: „Mekh ma te jeau ando Xebrono te pherau khă solaxaimos kai kărdem les le Raiehkă.
8 Kă o robo tiro kărdea khă solaxaimos, kana bešauas ando Ghešuro, ande Siria, thai phendem: „Kkana anela ma o Rai parpale ando Ierusalimo, kăraua patiu le Raiehkă.”
9 O thagar phendea lehkă: „Jea la pačeasa.” O Absalom ušti'lo thai gălotar ando Xebrono.
10 O Absalom tradea manuši čioreal ande sal semençii le Israelohkă, te phenen: „Kana ašunena o bašimos la šingako, te phenen: „O Absalomo kărdi'lo thgar ando Xebrono!”
11 Dui šella manuši andoa Ierusalimo, kai sas akhardine, aviline le Absalomosa; thai avile lesa ando dilimos lengo, bi te jeanen khanči.
12 Ta kana anelas o Absalomo le jertfe, tradea ande četatea e Ghilo pala o Axitofelo, o Ghilonito, o sfetniko le Davidohko. O čiorimos lelas zor, thai o poporo ortolas pe ando dindimos sa mai baro ande rig le Absolomosti.
O naxšlimos le Davidohko.
13 Varekon avilo thai dea ašundimos le Davidos, thai phendea: „O illo le manušengo andoa Israelo amboldi'lo karing o Absalom.”
14 O Davido phendea sa pehkă kanditorengă kai sas lesa ando Ierusalimo; „Ušeten te našas, kă či skăpisarasa angloa Absalomo. Iekhatar te jeastar; kadeadar, či arăsăla te arăsăl ame, thai šudela o prikăjimos pa amende, thai nakhavela e četatea andoa skuçîmos la săbiako.”
15 Le kanditorea le thagarehkă phendine lehkă: „Te kanditorea kărăna sa so kamela o rai amaro o thagar.”
16 O thagar ankăsto, thai sa lehko khăr jealas pala leste; thai muklea deši phiramnitoare andoa arakhaimos le khărăhko.
17 O thagar ankăsto kadeadar, thai soa poporo jealas lesa. Thai atărdi'le koa mai palal khăr.
18 Sa le kanditorea lehkă, sal Cheretiçea thai sal Peletiçea, nakhline paša leste, thai sal Gatiçea, ando dindimos dă šou šella manuši, avile andoa Gato pala leste, nakhline angloa thagar.
19 O thagar phendea le Itaiehkă andoa Gato: „Anda soste aves i tu amença? Ambolde tu, thai aši le thagaresa, kă san străino, thai sanas lino orta andoa čem tiro.
20 Dă arati avilean, thai ades te kărau tu te xasaos amença orde thai întea, kana či me orta či jeanau karing te jeau! Ambolde tu, thai le i te phralen tusa. O Rai te phiravel pe tusa lašimasa thai pateaimasa!”
21 O Itai dea anglal le thagares, thai phendea: „Juvindo sî o Rai thai juvindo sî o rai muŕo o thagar, kă ando than kai avela o rai muŕo o thgar, avela te merăl, avela te trail, oče avela i lehko robo.”
22 O David phendea atunči le Itaiehkă: „Jea thai nakh!” Thai o Itai andoa Gat nakhlo anglal, sa pehkă manušença thai sa le šeavença kai sas lesa.
23 Sai phuw rovelas, thai ankalavenas çîpimata bară, kana nakhălas soa poporo. O thagar nakhlo pala kodea i o nanilaši o Chedrono, thai soa poporo leala po drom kai jeal karing e pustia.
24 O fadok sas i o oče, thai lesa sas le Leviçea, nigărindoi o chivoto le phanglimahko le Raiehko; thai thodine tele o chivoto le Devllehko, thai o Abiatar ankle las, ando čiro so o poporo isprăvilas te anklel andai četatea.
25 O thagar phendea le Çadokohkă: „Nigăr o chivoto le Devllehko parpale ande četatea. Te laua nakhlimos angloa Rai, anela ma parpale thai kărăla ma te dikhau o chivoto thai o than lehko.
26 Ta te mothola: „Či čeaileol ma tutaer”, dikta ma, te kărăl so kamela mança.
27 O thagar mai phendea le rašahkă le Çodokohkă: „Atearăs? Ambolde tu pačeasa ande četatea, le šavesa tirăsa le Aximaaçosa, thai le Ionatanosa, o šeau le Abiatarohko, kola dui šave tumară.
28 Dikhăn, ajukraua koče andel islazurii la pustiakă, ji kana avena ašundimata anda tumari rig.”
29 Kadeadar o Çadok thai o Abiatar nigărdine parpale o chivoto le Raiehko ando Ierusalimo, thai ašile oče.
30 O David ankăsto o pleai le zetinengo. Anklelas roindoi thai le šerăsa garado, thai jealas le pînŕănça nangă; thai sa kukola kai sas lesa garadine i on pehko šeŕo, thai anklenas roindoi.
31 Avile thai phendine le Davidohkă: „O Axitofelo sî andkhthan le Asalomosa maškar le roditorea.” Thai o Davido phendea: „Raia, derigate le divanuri le Axitofelohkă!”
32 Kana arăslo o Davido ando gor, kai avilo thai rudisai'lo angloa Rai, dikta kă o Xušai, o Archito, avilo angla leste, la raxameasa šindi, thai o šero pherdo phuw.
33 O Davido phendea lehkă: „Kana avesa mança, avesa mangă khă pharimos.
34 Avervaresar, xasarăsa anda mande le krisa le divanurengă le Axitofelohkă, te amboldesa tu ande četatea, thai te phenesa le Absolomohkă: „Thagarina, me avaua teo robo; maiakana sîmas o robo te daddehko, ta akana sîm o robo tiro.”
35 Le raša o Çadok thai o Abiatar či avena oče tusa? Sa so ašunesa andoa khăr le thagarehko phen kal raša o Çadok thai o Abiatar.
36 Thai anda kă on sî le oče lengă duie šaven, o Aximaaç, o šeau le Çadokohko, thai o Ionatano, o šeau le Abiatarohko, anda lende tradesa mangă sa so ašunesa.
37 O Xušai, o amal le Davidohko, amboldi'lo ande četatea. Thai o Absalomo šutea pe ando Ierusalimo.
Răscoala lui Absalom.
1 Și a fost așa : după aceasta Absalom și‐a gătit un car și cai și cincizeci de bărbați ca să alerge înaintea lui. 2 Și Absalom s‐a sculat și a stătut alături de calea porții. Și a fost așa : dacă avea cineva vreo pricină și mergea la judecată la împărat, atunci Absalom îl chema și zicea: Din ce cetate ești? Și el zicea: Robul tău este din una din semințiile lui Israel. 3 Și Absalom îi zicea: Iată, treburile tale sunt bune și drepte, dar nu este nimeni care să te asculte din partea împăratului. 4 Absalom mai zicea: O! de aș fi pus eu judecător în țară! Orice om care ar avea vreo pricină și judecată ar putea să vină la mine și i‐aș face dreptate. 5 Și a fost așa : dacă se apropia cineva să‐i facă plecăciune, el își întindea mâna și îl apuca și‐l săruta. 6 Și în felul acesta făcea Absalom la tot Israelul care venea la judecată la împărat și Absalom fura inimile bărbaților lui Israel. 7 Și a fost așa : după trecere de patruzeci de ani, Absalom a zis împăratului: Te rog, lasă‐mă să mă duc și să‐mi plătesc la Hebron juruința pe care am făcut‐o Domnului. 8 Căci robul tău a făcut o juruință pe când locuiam la Gheșur în Siria zicând: Dacă Domnul mă va întoarce în adevăr la Ierusalim, voi sluji Domnului. 9 Și împăratul i‐a zis: Mergi în pace! Și s‐a sculat și a mers la Hebron. 10 Și Absalom a trimis iscoade în toate semințiile lui Israel zicând: Când veți auzi sunetul trâmbiței, să ziceți: Absalom este împărat la Hebron. 11 Și cu Absalom au mers două sute de bărbați din Ierusalim care au fost chemați . Și mergeau în prostia lor și nu știau nimic. 12 Și Absalom a trimis după Ahitofel Ghilonitul , sfetnicul lui David, din cetatea sa, din Ghilo, pe când jertfea jertfe. Și uneltirea a fost puternică fiindcă poporul se înmulțea mereu lângă Absalom.
Fuga lui David
13 Și a venit un sol la David zicând: Inimile bărbaților lui Israel sunt după Absalom. 14 Și David a zis tuturor robilor săi care erau cu el în Ierusalim: Sculați‐vă și să fugim , căci altfel nici unul din noi nu va scăpa dinaintea lui Absalom. Grăbiți‐vă să plecăm ca să nu se grăbească el și să ne ajungă și să aducă rău peste noi și să lovească cetatea cu ascuțișul sabiei. 15 Și robii împăratului au zis împăratului: După tot ce va alege domnul nostru împăratul, iată robii tăi! 16 Și împăratul a ieșit cu toată casa sa în urma sa. Și împăratul a lăsat zece țiitoare ca să păzească ele casa. 17 Și împăratul a ieșit și tot poporul în urma sa și a stătut la Betmerhac. 18 Și toți robii lui mergeau alături cu el. Și toți cheretiții și toți peletiții și toți ghitiții, șase sute de bărbați care au venit după el de la Gat, au trecut înaintea împăratului. 19 Atunci împăratul a zis lui Itai Ghititul: De ce mergi și tu cu noi? Întoarce‐te și rămâi cu împăratul, căci ești străin și în surghiun în locul tău. 20 Ieri ai venit și astăzi să te las să mergi cu noi în sus și în jos? Și eu merg unde voi putea. Întoarce‐te și ia înapoi pe frații tăi; îndurarea și adevărul să fie cu tine. 21 Și Itai a răspuns împăratului și a zis: Viu este Domnul și viu este domnul meu împăratul că în locul unde va fi domnul meu împăratul, fie spre moarte fie spre viață, acolo va fi și robul tău. 22 Și David a zis lui Itai: Du‐te, și treci! Și Itai Ghititul a trecut cu toți oamenii lui și toți copiii care erau cu el. 23 Și toată țara plângea cu glas tare și tot poporul trecea; și împăratul a trecut pârâul Chedron și tot poporul a trecut în dreptul căii pustiei . 24 Și iată și Țadoc și toți leviții cu el purtând chivotul legământului lui Dumnezeu și au pus jos chivotul lui Dumnezeu. Și Abiatar s‐a suit până ce tot poporul a sfârșit de trecut din cetate. 25 Și împăratul a zis lui Țadoc: Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate! Dacă voi afla har înaintea Domnului, el mă va aduce înapoi și mi‐l va arăta și pe el și locuința sa. 26 Și dacă va zice astfel: Nu‐mi place de tine! iată‐mă, să‐mi facă ce este bine în ochii lui. 27 Și împăratul a zis lui Țadoc preotul: Nu ești tu învățătorul? Întoarce‐te în pace în cetate și Ahimaat, fiul tău, și Ionatan, fiul lui Abiatar, cei doi fii ai voștri, cu voi. 28 Vedeți, eu voi zăbovi în vadurile pustiei până va veni un cuvânt de la voi ca să‐mi aducă știri. 29 Și Țadoc și Abiatar au dus chivotul lui Dumnezeu înapoi la Ierusalim și au rămas acolo. 30 Și David s‐a suit pe suișul Măslinilor, suind și plângând; și avea capul acoperit și mergea desculț și tot poporul care era cu el suia fiecare cu capul acoperit suind și plângând . 31 Și unul a spus lui David zicând: Ahitofel este între urzitori cu Absalom. Și David a zis: Zădărnicește sfatul lui Ahitofel, Doamne, te rog. 32 Și a fost așa : când a venit David în vârf unde s‐a închinat lui Dumnezeu, iată i‐a ieșit înainte Hușai, Architul, cu cămașa sfâșiată și cu pământ pe capul său. 33 Și David i‐a zis: Dacă vei trece cu mine, îmi vei fi o povară . 34 Dar dacă te vei întoarce în cetate și vei zice lui Absalom: Voi fi robul tău, împărate; cum am fost robul tatălui tău în trecut, așa voi fi robul tău acum! atunci îmi vei zădărnici sfatul lui Ahitofel. 35 Și oare nu sunt cu tine acolo Țadoc și Abiatar preoții? Și va fi așa : orice vei auzi din casa împăratului să spui lui Țadoc și lui Abiatar preoților. 36 Iată, acolo sunt cu ei cei doi fii ai lor Ahimaaț, fiul lui Țadoc și Ionatan, fiul lui Abiatar. Și să‐mi trimeți prin ei orice cuvânt pe care‐l veți auzi. 37 Și Hușai, prietenul lui David, a venit în cetate și Absalom a intrat în Ierusalim.