O roimos le thagarehko.
1 Avile thai phendine le Ioabohkă: „Dikta kă o thagar rovel thai jelil anda o Absalomo.”
2 Thai ando des kodoa, o biruimos kărdi'lo ande jalea anda soa poporo, kă ando des kodoa, o poporo ašundea phendindoi pe: „O thagar sî xolleardo anda pehko šeau.”
3 Ande kodoa des, o poporo šutea pe ande četatea čioreal, sar varesar manuši lajane kai našline andoa mardimos.
4 O thagar garadesas pehko mui, thai çîpilas ando mui o baro: „Muŕo šeau o Absalomo! Absalom, muŕo šeau, muŕo šeau.”
5 O Ioab šutea pe ande odaia kai sas o thagar, thai phendea: „Tu garaves ades lajaimasa soa mui te kanditorengo, kai skăpisarde ades ti čivava, te šeavendi, thai te šeiandi, le romneangă tirăngă thai le phiramnitorengă tireangă.
6 Tu kames kolen kai čidabadikhăn tu, thai čidabadikhăs kolen kai kame tu, kă sîkaves ades kă anda tute nai či šerăbară či kanditorea; thai dikau akana kă, te traisardino o Absalom thai ame saoŕă te mullino ando des kadoa, e buti kadea sahkă čeaileol tu.
7 Ta ušti, ankli thai de duma pala o illo te kanditorengo tirăngo! Kă solaxau po Rai kă, kana či ankles te sîkadeos, či mai ašela či khă manuši tusa ande reat kadea; thai kadea avela khă prikăjimos mai jungalo anda tute dă sar sa le prikăjimata kai kărdile tukă dă andoa tărnimos ji akana.”
8 Atunčeara o thagar ušti'lo thai bešlo koa udar. Phendine sa le poporohkă: „Dikta kă o thagar bešel koa udar.” Thai soa poporo avilo angloa thagar.
O amboldimos le thagarehko ando Ierusalimo.
Ta o Israelo našlosas, sakogodi ande pesti çăra.
9 Thai ande sal semençii le Israelohkă, soa poporo xalas pe, phendindoi: „O thagar skăpisarde ame andoa vast amară dušmaiengo, o skăpisarde ame andoa vast le Filistianengo; thai akana trăbulas te našel andoa čem angloa Absalomo.
10 Thai o Absalomo, kai makhleamas les te rail pa amende, mullo ando mardimos: sostar či thon khă divano andoa amboldimos le thagarehko?”
11 Ka pehko rîndo, o thagar o Davido tradea te mothon le rašangă le Çadokohkă thai le Abiatarohkă: „Den duma le phurăngă le Iudahkă, thai phenen lengă: „Anda soste avena tume kukola mai palal andoa amboldimos le thagarehko Ande lehko khăr?” – Kă so motholas pe ande soa Israelo arăslosas ji koa thagar.
12 Tume san mîŕă phral, san kokalo anda mîŕă kokala thai mas anda muŕo mas, anda soste te aven tume mai palal andoa andimos le thagarehko parpale?
13 Thai le Amsahkă phenen lehkă kadea: „Či san tu kadea kokalo anda mîŕă kokala thai mas anda muŕo mas? Te došvel ma o Dell sa le zuralimasa, te na avesa angla mande orkana o šerobaro la oštireako ando than le Ioabohko!”
14 O Davido kovleardea o illo saoŕăngo kolengo andai Iuda, ta parkă sas khă korkoŕo manuši; thai tradine te phenen lehkă le thagarehkă: „Ambolde tu, tu thai sa le kanditorea tiră.”
15 O thagar amboldi'lo, thai arăslo ji koa Iordano. Thai o Iuda gălo ando Ghilgalo, kaste anklel angloa thagar, thai te kărăl les te nakhăl o Iordano.
O lašimos le Davidohko anda o Šimei.
16 O Šimei, o šeau le Gherahko, o Beneamito, kai sas andoa Baxurimo, avilo iekhatar te ulel angla kola andai Iuda angloa thagar o Davido.
17 Sas les pesa khă mia amanuši andoa Beneamino, thai le Çibas, o mai baro le khărăhko le Saulohko thai pehkă dešupanje šaven thai le biši kanditorea le Çibahkă. Nakhline o Iordano angloa thagar.
18 O bero, thodino andoa thagar, orta teleardeasas te nakhavel i lehko khăr înteal; thai ande leaka kodea kana sas te nakhăl o thagar o Iordano, o Šimei, o šeau le Gherahko, bandi'lo angla leste.
19 Thai phendea le thagarehkă: „Te na nikrăl sama o rai muŕo anda e bilakrisako mîŕako, te bîstrăl kă o robo tiro dea les armaia ando des kana o thagar, o rai muŕo, ankleas andoa Ierusalimo, thai te na lel sama o thagar andai buti kadea!
20 Kă o robo tiro mothol kă bezexardea. Thai dikta, avau ades, o mai anglal andoa khăr le Iosifohko, angla o thagar, muŕo rai.”
21 Atunčeara o Abišai, o šeau la Çeuriako, lea o divano, thai phendea: „Či trăbul kadea te merăll o Šimei anda kă dea armaia le makhles le Rahkărăs?”
22 Ta o Davido phendea: „So sîma man tumença, šeave la Çeuriakă, thai anda soste sîkaven tume ades mîŕă potrivničea? Ta ades te mudarăll pe vokh manuši ando Israelo? Či jeanau me kă thagariu ades poa Israelo?”
23 Thai o thagar phendea le Šimeiehkă: „Či merăsa!” O thagar solaxadea lehkă kă či mudarălla les.
O lašimos le Davidohko anda o Mefibošeto.
24 O Mefibošet, o šeau le Saulohko, ulisto i o angla o thagar. Či mai lašardeasas či pehkă pînŕă, či e šor, či mai xaladeasas či pehkă çoale, andoa des kana gălosastar o thagar ji ando des kana amboldelas pe la pačeasa.
25 Kana gălo angloa thagar ando Ierusalimo, o thagar phendea lehkă: „Anda soste či avilean mança, Mefibošetona?”
26 Ta o dea les anglal: „Thagarina, muŕo rai, o kanditorii muŕo athadea ma, kă o robo tiro, kai sî lang, phendeasas: „Thoaua e šeaua po grast, ankleaua pe leste, thai jeaua le thagaresa.”
27 Thai o kaleardea le robos tirăs ka o rai muŕo o thagar. Ta o rai muŕo thagar sî sar khă înjero le Devllehko. Kăr so pateasa.
28 Kă sa kola andoa khăr mîŕă daddehko sas varesar manuši vrednikuri mullimahkă angloa thagar o rai muŕo, thai sa, tu thodean te robos ando rîndo kolengo kai xan kai skafidi tusa. So čečio mai avela ma man, thai so te mangau me le thagarehkă?”
29 O thagar phendea lehkă: „So mai des duma kaditi? Phendem: Tu thai o Çiba, xulavena le phuwea.”
30 Thai o Mefibošeto phendea le thagarehkă: „Te lel orta sa, kă o thagar o rai muŕo amboldel pe khără.”
O naismos le Davidohko angloa Barzilai.
31 O Barzilai, o Galaadito, ulisto andoa Roghelimo, thai nakhlo o Iordano andekhthan le thagaresa, kaste nakhaveles ji înteal o Iordano.
32 O Barzilai sas but phuro, andel bărši dă oxtovardeši. O kandeasas le thagarestar ando čiro le bešlimahko ando Maxanaimo, kă sas khă manuši but bravalo.
33 O thagar phendea le Barzilaiohkă: „Av mança, thai daua tu te xas mande ando Ierusalimo.”
34 Ta o Barzilai dea anglal le thagares: „Sode bărši mai traiua kaste ankleau le thagaresa ando Ierusalimo?
35 Me ades sî ma oxtovardeši bărši. Dašti me te mai prinjeanau so sî lašo thai so sî nasul? Daštil o robo tiro te mai aveles khă gusto anda so xal thai so pel? Dašti me te mai ašunau o mui le dilabaitorengo or le dilabaitoarengo? Thai anda soste te mai avel o robo tiro khă pharimos anda o rai muŕo, o thagar?
36 O robo tiro jela xançî înteal o Iordano le thagaresa. Kadeadar, anda soste kărăla mangă o thagar kadoa lašimos?
37 Te amboldel pe o robo tiro, thai te merau ande mîŕî četatea, paša o mormînto mîŕă daddehko thai mîŕa deiako! Ta dikta kă o robo tiro o Chimaxamo nakhăla le thagaresa, o rai muŕo; kăr so pateasa anda leste.”
38 O thagar phendea: O Chimxamo te nakhăl andekhthan mança, thai kăraua anda leste so kamesa: sa so kamesa mandar, daua tu!”
39 Pala so nakhlo soa poporo o Iordano thai pala so nakhlo i o thagar, o thagar čiumidea le Barzilaias, thai dealesdumadămišto. Thai o Barzilai amboldi'lo khără.
40 O thagar ortosai'lo karing o Ghilgalo, paša o Chimxamo. Soa poporo le Iudahko thai dopaši andoa poporo le Israelohko nakhadeasas le thagares înteal o Iordano.
41 Ta sa le phură le Israelohkă avile koa thagar, thai phende lehkă: „Anda soste čiordine tu amară phral, le šave le Iudahkă, thai nakhade le thagares poa Iordano, andekhthan lehkă khărăsa, thai sea le manušença le Davidohkărănça?”
42 Thai sa le rom le Iudahkă dine anglal le romengă andoa Israelo: „Anda kă o thagar samengă neamo; thai so arakhlean koče, kaste xolleaon? Traisardeam ame po potindimos le thagrehko? Kărdea mengă o pativa?”
43 Thai le rom le Israelohkă dine anglal le romen le Iudahkărăn: „O thagar sî dešvar mai but amaro, thai orta i koa Davido same mai but čečio dă sar tumende. Anda soste či dindeaname? Či samas ame kola dă anglal kai phendeam te amboldel pe amaro thagar? Thai le rom le Iudahkă dine duma mai bute zuralimasa sar le rom le Israelohkă.
Jalea împăratului
1 Și s‐a spus lui Ioab: Iată împăratul plânge și se jelește după Absalom! 2 Și izbânda din ziua aceea s‐a prefăcut în jelire pentru tot poporul. Căci poporul a auzit zicându‐se în ziua aceea: Împăratul este amărât pentru fiul său. 3 Și poporul s‐a furișat în ziua aceea înăuntrul cetății cum se furișează un popor care se rușinează când fuge din luptă. 4 Și împăratul și‐a acoperit fața și împăratul bocea cu glas tare: Fiul meu, Absalom! Absalom, fiul meu, fiul meu! 5 Și Ioab a intrat în casă la împărat și a zis: Ai rușinat astăzi fețele tuturor robilor tăi, care ți‐au mântuit astăzi viața ta, viețile fiilor tăi și ale fiicelor tale și viețile nevestelor tale și viețile țiitoarelor tale. 6 Pentru că iubești pe cei ce te urăsc și urăști pe cei ce te iubesc. Căci ai dovedit astăzi, că mai marii și robii nu sunt nimic pentru tine. Căci cunosc astăzi că dacă ar fi trăit Absalom și noi toți am fi murit astăzi, atunci ar fi fost drept în ochii tăi. 7 Și acum scoală‐te, ieși și vorbește la inima robilor tăi, căci mă jur pe Domnul, de nu vei ieși, nu va rămânea un om cu tine noaptea aceasta; și aceasta va fi mai rău pentru tine decât tot răul, care a venit asupră‐ți din tinereța ta și până acum. 8 Și împăratul s‐a sculat și a șezut în poartă. Și au spus întregului popor zicând: Iată, împăratul șade în poartă. Și tot poporul a venit înaintea împăratului. Și Israel fugise la cortul său.
Întoarcerea împăratului la Ierusalim
9 Și tot poporul s‐a certat în toate semințiile lui Israel zicând: Împăratul ne‐a scăpat din mâna vrăjmașilor noștri și ne‐a mântuit din mâna filistenilor și acum a fugit din țară dinaintea lui Absalom. 10 Și Absalom pe care l‐am uns peste noi a murit în luptă; acum deci de ce nu vorbiți un cuvânt pentru aducerea înapoi a împăratului? 11 Și împăratul David a trimis la Țadoc și Abiatar, preoții, zicând: Vorbiți bătrânilor lui Iuda zicând: De ce sunteți voi cei din urmă ca să aduceți pe împărat înapoi la casa sa? Căci cuvântul întregului Israel venise la împărat în casa sa. 12 Voi sunteți frații mei; sunteți osul meu și carnea mea. De ce deci sunteți cei din urmă ca să aduceți înapoi pe împărat? 13 Și ziceți lui Amasa : Nu ești tu osul meu și carnea mea? Așa să‐mi facă Dumnezeu și încă mai mult dacă nu vei fi mai mare peste oaste înaintea mea în toate zilele în locul lui Ioab! 14 Și el a plecat inima tuturor bărbaților din Iuda, ca pe un singur om, încât au trimis la împărat zicând: Întoarce‐te tu și toți robii tăi! 15 Și împăratul s‐a întors și a venit până la Iordan. Și Iuda a venit până la Ghilgal ca să întâmpine pe împărat și să treacă pe împărat peste Iordan.
Bunătatea lui David
16 Și Șimei , fiul lui Ghera, Beniamitul care era din Bahurim, s‐a grăbit și s‐a pogorât cu bărbații din Iuda înaintea împăratului David. 17 Și o mie de bărbați din Beniamin erau cu el și Țiba , robul casei lui Saul și cei cincisprezece fii ai lui și cei douăzeci de slujitori ai lui cu ei și au mers înaintea împăratului prin Iordan. 18 Și a trecut luntrea ca să treacă dincolo casa împăratului și să facă ce era bun în ochii săi. Și Șimei, fiul lui Ghera, a căzut înaintea împăratului când trecea peste Iordan. 19 Și a zis împăratului: Să nu‐mi socotească domnul meu nelegiuirea și să nu‐ți amintești de răutatea, pe care a făcut‐o robul tău în ziua aceea, când a ieșit domnul meu împăratul din Ierusalim, ca s‐o pună împăratul la inimă. 20 Căci eu, robul tău, știu că am păcătuit. Deci iată, am venit astăzi cel dintâi din toată casa lui Iosif ca să mă pogor în întâmpinarea domnului meu împăratul. 21 Și Abișai, fiul Țeruiei, a răspuns și a zis: Să nu fie ucis Șimei pentru aceasta, pentru că a blestemat pe unsul Domnului? 22 Și David a zis: Ce am eu a face cu voi, fii ai Țeruiei, de vă faceți astăzi potrivnici mie? Să fie ucis cineva în Israel astăzi? Căci nu știu eu că sunt astăzi împărat peste Israel? 23 Și împăratul a zis lui Șimei: Nu vei muri. Și împăratul i‐a jurat. 24 Și Mefiboșet , fiul lui Saul, s‐a pogorât în întâmpinarea împăratului. Și nu‐și îngrijise picioarele, nici nu‐și făcuse barba, nici nu‐și spălase hainele din ziua în care plecase împăratul până în ziua când s‐a întors în pace. 25 Și a fost așa : când a venit la Ierusalim spre întâmpinarea împăratului, împăratul i‐a zis: De ce n‐ai mers cu mine, Mefiboșet? 26 Și el a răspuns: Domnul meu împărate, robul meu m‐a înșelat. Căci robul tău a zis: Îmi voi înșeua măgarul și voi încăleca pe el și voi merge cu împăratul pentru că slujitorul tău este olog. 27 Și el a vorbit de rău de robul tău la domnul meu , împăratul, dar domnul meu împăratul este ca îngerul lui Dumnezeu; fă deci ce este bine în ochii tăi. 28 Căci toată casa tatălui meu nu era decât bărbați ai morții înaintea domnului meu împăratul; totuși tu ai pus pe robul tău între cei ce mănâncă la însăși masa ta. Și ce drept mai am eu să mai strig către împăratul? 29 Și împăratul i‐a zis: Pentru ce mai vorbești încă de lucrurile tale? Zic: Tu și Țiba împărțiți câmpul. 30 Și Mefiboșet a zis împăratului: Da, să ia el totul, deoarece domnul meu, împăratul, a venit în pace în casa sa.
Mulțumirea lui David față de Barzilai
31 Și Barzilai , Galaaditul, s‐a pogorât de la Roghelim și a trecut cu împăratul peste Iordan ca să‐l petreacă peste Iordan. 32 Și Barzilai era un om foarte bătrân, de optzeci de ani; și îngrijise de împărat când locuia în Mahanaim, căci era un bărbat foarte cuprins. 33 Și împăratul a zis lui Barzilai: Treci cu mine și voi îngriji de tine la mine în Ierusalim. 34 Și Barzilai a zis împăratului: Câte sunt zilele anilor vieții mele ca să mă sui cu împăratul la Ierusalim? 35 Am optzeci de ani astăzi; pot eu oare deosebi între bun și rău? Poate să guste robul tău ce mănânc și ce beau? Pot eu să mai aud glasul cântăreților și al cântărețelor? De ce dar să mai fie robul tău o povară domnului meu, împăratul? 36 Robul tău va trece puțin cu împăratul peste Iordan. Și de ce să‐mi răsplătească împăratul cu această răsplată? 37 Lasă, te rog, să se întoarcă robul tău ca să mor în cetatea mea lângă mormântul tatălui meu și al mamei mele! Și iată robul tău Chimham să treacă cu domnul meu împăratul și fă‐i ce este bine în ochii tăi! 38 Și împăratul a zis: Chimham să treacă cu mine, și‐i voi face ce va fi bine în ochii tăi și îți voi face tot ce vei voi de la mine. 39 Și tot poporul a trecut Iordanul și împăratul a trecut și împăratul a sărutat pe Barzilai și l‐a binecuvântat și el s‐a întors la locul său. 40 Și împăratul a trecut la Ghilgal și Chimham a trecut cu el. Și tot poporul lui Iuda a petrecut pe împărat și chiar și jumătate din poporul lui Israel. 41 Și iată toți bărbații din Israel au venit la împărat și i‐au zis: De ce te‐au furat frații noștri, bărbații din Iuda, și au trecut pe împărat și casa lui peste Iordan și pe toți bărbații lui David cu el? 42 Și toți bărbații din Iuda au răspuns bărbaților din Israel: Pentru că împăratul ne este rudă de aproape. Și de ce sunteți voi mânioși pentru lucrul acesta? Am mâncat noi ceva de la împărat? Sau ne‐a dat el vreun dar? 43 Și bărbații din Israel au răspuns bărbaților din Iuda și au zis: Noi avem zece părți în împărat și chiar mai mult în David decât voi și pentru ce dar ne‐ați disprețuit? Și n‐a fost sfatul nostru cel dintâi pentru aducerea înapoi a împăratului nostru? Și cuvântul bărbaților din Iuda a fost mai aspru decât cuvântul bărbaților din Israel.