O Davido kamel te vazdel ăkh khăr le Devllehkă.
1 Kana bešlo o thagar ande pehko khăr, thai dea les xodinimos o Rai, pala so skăpisardea les sal dušmaiendar kai denas les roata,
2 phendea le proorokohkă le Natanohkă: „Dikta! Me bešeau ande ăkh khăr čedrohko, thai o chivoto le Devllehko bešel ande khă çăra.”
3 O Natan dea anglal le thagares: „Jea thai kăr sa so sî tu ando illo, kă o Rai sî tusa.”
4 Ande reat e kolaver, o divano le Raiehko dea duma le Natanohkă:
5 „Jea thai phen le robohkă Mîŕăhkă le Davidohkă: „Kadea del duma o Rai: „Ta tu vazdesa mangă ăkh khăr kaste bešeau ande leste?
6 Ta me či bešlem ande ăkh khăr, andoa des kana ankaladem le šeaven le Israelohkărăn andoa Ejipto ji ando des kadoa; thai phirdem ande khă çăra orta bešlimos.
7 Orkatar phirdem le šeavença le Israelohkărănça, phendem Me vohk orba iekhăhkă anda le seminăçii le Israelohkă, savehkă phendemas lehkă te nigrăl mîŕă poporos le Israelos, phendindoi: „Anda sote či vazden mangă ăkh khăr čedrohko?”
8 Akana te phenes Mîŕă robohkă le Davidohkă: „Lem tu katai čeaŕ, katal bakrea, kaste aves o šerobaro Mîŕă poporohko, poa Israelo;
9 sîmas orkai tusa katar phirdean, xasardem sa le dušmaien angla tute, kărdem teo anau baro sar o anau kolengo le mai bară pai phuw;
10 dem khă than Mîŕă poporos, le Israelos, thai thodem les kaste bešel ande leste, thai te na mai avel biujeardo, kaste na mai mekăn pe pa leste kola le jungale sar mai anglal
11 thai sar ando čiro kana thodemas krisînitorea pa o poporo Muŕo o Israelo. Dem tu xodinimos skăpisardindoi tu anda sa te dušmaia. Thai o Rai phenel tukă kă vazdela tukă ăkh khăr.
12 Kana pherdeona te des thai avesa suto te daddença, Me vazdaua tukă khă avimahko pala tute, kai anklela anda tiro stato, thai zurearaua lehko thagarimos.
13 O vazdela le Anavehkă Mîŕăhkă ăkh khăr, thai me zurearaua ando veako o skamin le raimahko lehkă thagarimahko.
14 Me avaua lehkă Dadd thai o avela Mangă šeau.Te kărăla nasul, došaraua les kha raiasa manušesti thai maladimatănça manušengărănça;
15 tao xaro Muŕo či dureola lestar, sar dureadem les kata o Saulo, kai dureardem les angla tute.
16 Thai o khăr tiro thai o thagarimos tiro avena ando veako angla Mande, thai o skamin tiro le raimahko avela zureardo ande večia.”
O rudimos le Davidohko.
17 O Natan phendea le Davidohkă sa kadala divanuri thai sa kadea vedenia.
18 Thai o thagar o Davido leape thai gălo ta avilo angla o Rai, thai phendea: „Kon sîm me, Raia Devlla, thai so sî o khăr muŕo, ta kărdean ma te arăsau kai sîm?
19 Thai înkă kaditi sî dă xançî angla Tute, Raia Devlla! Tu des duma poa khăr te robohko i ando avimosanglal. Thai lašimasa kames te sîkaves ma sar khă manuši dičimasa ka kadala butea, Raia Devlla!
20 So dašti phenela Tukă o Davido mai but? Tu prinjeanes Te robos, Raia Devlla!
21 Pala o divano Tiro, thai pala Teo illo, Tu kărdean sa kadala butea le barea, kaste sîkaves le Te robohkă!
22 So san dă baro Tu, Raia Devlla! Kă khonikh nai sar Tute, thai nai aver Dell avri Tutar, pala sa so ašundeam amară kanença.
23 Sî barem pe phuw khă korkoŕo neamo kai te avel sar Teo poporo, sar o Israelo, pe sao avilo te potinelespale o Dell, kaste kărăl anda leste o poporo Pehko, kaste kărăl Pehkă khă Anau thai kaste kărăl anda leste, andoa čem Tiro, minunea thai semnurea, našaindoi angloa poporo Tiro, kai potindeanlespale andoa Ejipto, le neamuren thai le devlen lengărăn?
24 Tu zureardean le poporos Tirăs le Israelos, kaste avel o poporo tiro ande večia; thai Tu, Raia, kărdilean o Dell lehko.
25 Akana, Raia Devlla, kăr te ašen ando veako o divano kai phendean les pa Teo robo thai pa lehko khăr, thai kăr buti pala o divano Tiro.
26 Slăvime te avel o Anau Tiro, ando veako, thai te phenel pe: „O Rai le oštirengo, sî o Dell le Israelohko.” Thai o khăr te robohko le Davidohko, te ašel angla Tute!”
27 Kă Tu orta, Raia le oštirengo Dell le Israelohko, sîkadilean Te robohkă, phendindoi: „Me kăraua tukă ăkh khăr!” Anda kodea lea zor Teo robo te kărăl Tukă kadoa rudimos.
28 Akana, Raia Devlla, Tu san o Dell, thai le divanuri Tiră sî čeačimos, thai Tu dean ašundimos o xaro kadoa Te robohkă.
29 Dedumadămišto o khăr Te robohko Tirăhko, kaste avel ande vešničia angla Tute! Kă Tu, Raia Devlla, dea duma, thai, anda Tiro dinodumadămišto, o khăr Te robohko avela dinodumadămišto ando veako.”
David dorește să zidească o casă lui Dumnezeu
1 Și a fost așa : când a locuit împăratul în casa sa și Domnul îi dăduse odihnă de toți vrăjmașii lui de jur împrejur, 2 împăratul a zis lui Natan, prorocul: Vezi, eu locuiesc într‐o casă de cedru, iar chivotul lui Dumnezeu locuiește în covoare. 3 Și Natan a zis împăratului: Mergi și fă tot ce este în inima ta, căci Domnul este cu tine. 4 Și a fost așa : în aceeași noapte cuvântul Domnului a fost către Natan zicând: 5 Mergi și zi robului meu David: Așa zice Domnul: Oare îmi vei zidi tu o casă ca să locuiesc în ea? 6 Căci n‐am locuit în casă din ziua în care am scos pe copiii lui Israel din Egipt până în ziua de astăzi, ci am umblat într‐un cort și într‐un locaș. 7 În toate locurile în care am umblat cu toți copiii lui Israel, am vorbit eu oare o vorbă cu vreuna din semințiile lui Israel căreia i‐am poruncit să fie păstorul poporului meu Israel, zicând: De ce nu mi‐ați zidit o casă de cedru? 8 Acum deci, așa vei zice robului meu David: Așa zice Domnul oștirilor: Te‐am luat din staul din urma oilor ca să fii domn peste poporul meu, peste Israel. 9 Și am fost cu tine oriunde ai mers și am stârpit pe toți vrăjmașii tăi dinaintea ta și‐ți voi face un nume mare ca numele celor mari care sunt pe pământ. 10 Și voi rândui un loc poporului meu Israel și‐l voi sădi ca să locuiască în locul său și să nu mai fie tulburați și copiii răutății nu‐l vor mai apăsa ca înainte, 11 și ca din ziua în care am poruncit judecători peste poporul meu Israel; și ți‐am dat odihnă de toți vrăjmașii tăi. Și încă Domnul îți spune că îți va face o casă. 12 Când se vor împlini zilele tale și vei dormi cu părinții tăi, voi ridica sămânța ta după tine, care va ieși din măruntaiele tale, și voi întări împărăția lui. 13 El va zidi o casă numelui meu și voi întări scaunul de domnie al împărăției lui în veci. 14 Eu îi voi fi tată și el îmi va fi fiu. Dacă va face nelegiuire , îl voi mustra cu toiagul bărbaților și cu bătăile copiilor oamenilor. 15 Dar îndurarea mea nu se va depărta de la el, cum am luat‐o de la Saul pe care l‐am depărtat dinaintea ta. 16 Și casa ta și împărăția ta va fi întemeiată în veac înaintea ta; scaunul tău de domnie va fi întărit în veac.
Rugăciunea lui David
17 Natan a vorbit așa lui David după toate aceste cuvinte și după toată această vedenie. 18 Și împăratul David a intrat și a șezut înaintea Domnului și a zis: Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule? Și ce este casa mea că m‐ai adus la atâta? 19 Și încă aceasta a fost prea puțin în ochii tăi, Doamne Dumnezeule! Și tu ai vorbit și de casa robului tău pentru un lung viitor. Și aceasta după felul oamenilor, Doamne Dumnezeule? 20 Și ce să‐ți mai zică David? Căci tu cunoști pe robul tău, Doamne Dumnezeule! 21 Pentru cuvântul tău și după inima ta ai făcut toată această mărime ca s‐o faci cunoscut robului tău. 22 De aceea mare ești tu Doamne Dumnezeule! Căci nimeni nu este ca tine și nu este Dumnezeu afară de tine, după toate câte am auzit cu urechile noastre. 23 Și oare este un singur popor pe pământ ca poporul tău, ca Israel pe care Dumnezeu s‐a dus să și‐l răscumpere ca popor și să‐și facă un nume și să facă lucruri mari pentru voi și lucruri înfricoșate pentru țara ta înaintea poporului tău, pe care ți l‐ai răscumpărat din Egipt, de la neamurile și dumnezeii lor? 24 Și ți‐ai întărit pe poporul tău Israel ca să‐ți fie popor în veac și tu , Doamne, te‐ai făcut Dumnezeul lor. 25 Și acum, Doamne Dumnezeule, întărește în veac cuvântul pe care l‐ai vorbit despre robul tău și despre casa lui și fă cum ai zis! 26 Și mărit să fie numele tău în veac zicând: Domnul oștirilor este Dumnezeu peste Israel, și casa robului tău David să fie întărită înaintea ta. 27 Căci tu, Doamne al oștirilor, Dumnezeul lui Israel, ai descoperit urechii robului tău și ai zis: Îți voi zidi o casă: de aceea a găsit robul tău în inima sa să se roage către tine rugăciunea aceasta. 28 Și acum, Doamne, tu ești Dumnezeu și cuvintele tale sunt adevăr și ai făgăduit acest lucru bun robului tău. 29 Și acum placă‐ți să binecuvântezi casa robului tău ca să fie în veac înaintea ta, căci tu, Doamne Dumnezeule, ai vorbit, și casa robului tău să fie binecuvântată cu binecuvântarea ta în veac.