O Pavelo lel pehkă lašimos lašo kata le jene Andoa Tiro.
1 Pala so çîrdeam ame andal vast lengă, teleardeam po pai, thai găleam orta ando Kos, o duito des ando Rodos, thai dă oçal ande Patara.
2 Arakhleam ăkh bero, kai sas les te nakhăl andai Feničia, ankăsteam ande leste, thai teleardeam.
3 Kana nakhleam anglai insula e Čipru, mekleam la ande bičeačirig, thai găleam amaro drom karing e Siria; pala kodea deam ame tele ando Tiro, kai avelas te den tele andoa bero.
4 Oče arakhleam le jenen, thai ašileam efta des. Le jene, andoa Duxo, phenenas le Pavelohkă te na anklel ando Ierusalimo.
5 Ta kana pherdile ăl des, teleardeam, thai dikhleam amară dromestar; thai nigărdine ame saoŕă, le romneança thai le šaoŕănça, ji avri andai četatea. Deam čeanga po malo, thai rudisaile am.
6 Leam amengă des lašo iekh katar aver, thai ame ankăsteam ando bero, ta on amboldinisai'le khără.
O pavelo ande Potlemaida thai ande Čezarea. E prooročia le Agabosti.
7 Pala so isprăvisardeam o phirimos pe marea, andoa Tiro, teleardeam ande Ptolemaida, kai phendeam dă mišto le phralengă, thai ašileam khă des.
8 O duito des, teleardeam thai arăsleam ande Čezarea. Šuteam ame ando khăr le Filipohko o evanghelisto, kai sas iekh anda kola efta, thai bešleam leste.
9 Les sas les štar šeia barea kai prooročinas.
10 Anda kă bešleam dă mai but des oče, khă prooroko, bušlino Agab, ulisto andai Iudea,
11 thai avilo amende. Lea e bricri le Pavelosti, phanglea pehkă pînŕă thai pehkă vast, thai phendea: „Dikta so phenel o Sfînto Duxo: „Kadea phandena le Iudeia ando Ierusalimo le manušes kadales savesti bičiri sî kadea, thai denas les ando vast le neamurengo.”
12 Kana ašundeam e buti kadea, kaditi ame sode i kodola oçal rudisardeam le Pavelos te na anklel ando Ierusalimo.
13 Atunči o Pavelo dea anglal: „So kărăn tume ta roven kadea, thai phagăn muro illo? Me sîm gata na numai te avau phanglo, ta i orta te merau ando Ierusalimo andoa o Anau le Raiehko le Isusohko.”
14 Kna dikhleam kă našti atărdearasas les, či mai ašadeam les, thai phendeam: „Kărăl pe o kamimos le Raiehko!”
15 Pala le des kodola, lašardeam ame telearimahkă, thai ankăsteam ando Ierusalimo.
16 Varesar jene andai Čezarea aviline i on amença, thai găleam ka iekh bušlino Mason, andoa Čipro, purano jeno, ka sao sas ame te bešas.
O Pavelo ando Ierusalimo koa Templo.
17 Kana arăsleam ando Ierusalimo, le phral line ame bukuriasa.
18 O duito des, o Pavelo gălo amença koa Iakovo, thai sa le phură tidinisai le oče.
19 Pala so dea le des lašo, phendea lengă sa so kărdeasas o Dell ando maškar le Neamurengo anda lehko kandimos.
20 Kana ašundine les, dine lauda le Devlles. Pala kodea phende lehkă:
„Dikhăs, phrala, sode mii Iudeiengă pateaine, thai sa sî pherde zuralimos andai Kris.
21 Ta on ašundine pa tute kă sîkaves sa le Iudeien kai train maškar le Neamurea, te šuden pe le Moisastar, kă phenes lengă te na šinenroata pehkă šeaven, thai te na train sar sas andel phurimata.
22 So sî kărimahko? Bidošako, o butimos sî te tidel pe, kă ašunena kă tu avilean.
23 Ta, kăr so phenasa tukă ame. Same koče štar manuši kai kărdine khă solaxaimos.
24 Lele tusa, ujeardeo andekhthan lença, thai potin tu anda lende, kaste randen pehko šero. Thai kadea prinjeanena saoŕă kă nai khanči čeačio anda kukola so ašundine pa tute, ta kă i tu phirăs orta pala o meklimos, thai arakhăs e Kris.
25 Dikhlimasa kal Neamurea, kai pateaine, ame mothodeam thai ramosardeam lengă kă trăbun te arakhăn pe anda le butea jertfime le idolengă, andoa rat, anda le juvindimata tidine koŕatar thai andai kurvia.”
26 Atunči o Pavelo lea le manušen kodolen, ujeardea pe, thai šutea pe lença o duito des ando Templo, kaste vestil o isprăvimos le desăngo le ujimahkă kana anela pe jertfa anda sakogodi anda lende.
O astarimos le Pavelohko.
27 Koa isprăvimos le efta desăngo, le Iudeia andai Asia, kana dikhline le Pavelos ando Templo, vazdine soa norodo, thodine o vast pe leste,
28 thai line te çîpin: „Šavale Israeliçea, den kandimos! Dikta o manuši, kai delduma orkai ande sako lumea poa norodo, pai Kris thai poa than kadoa; ta, šutea i varesar Grečea ando Templo, thai marisardea kadoa than o sfînto.”
29 Ande čeačimaste, dikhle sas mai anglal le Trofimos o Efeseano, andekhthan lesa ande četatea, thai pateanas kă o Pavelo šute sas les ando Templo.
30 Sai četatea thodea pe ando mištimos, thai tidea pe o norodo anda sal riga. Thodine o vast po Pavelo, thai ankalade les avri andoa Templo, savehkă udara sas iekhatar phandade.
31 Ta kana zumavenas te mudarăn les, ašundi li e vestea koa kăpitano la oštireako kă soa Ierusalimo biujeardea pe.
32 Koadoa lea iekhatar kătane thai sutašea, thai prastaia lende. Kana dikhline le kăpitanos thai le kătanen, atărdi le te mai marăn le Pavelos.
33 Atunči o kăpitano paši'lo, thodea o vast pe leste, thai mothodea te phanden les duie lançurença. Pala kodea pušlea kon sî thai so kărdea.
34 Ta iekh anda lende çîpinas andek felo, aver ande aver felo ando butimos; anda kă či daštilas te atearăl o čeačimos, anda e doši la zaiati, mothodea te nigrăn les ande četăçuia.
35 Kana arăslo pel skări, o Pavelo trăbuisardea te avel nigărdo le kătanendar, anda e doši le spidimasti le norodosti vazdino;
36 Kă o butimos le norodohko nikrălas pe pala leste, thai çîpilas. „Koa mullimos lesa!”
O Pavelo mangăl kamimos te del duma.
37 Orta kana sas te avel šutino ande četăçuia, o Pavelo phendea le kăpitanohkă: „Sî ma meklino te phenau tukă vareso?” O kăpitano dea les anglal: „Jeanes Grečisko?
38 Na varesar san o Ejipteano kodoa, kai vazdinisa'lo akana mai palal, thai nigărdea ande pustia le štară miien le čiorăn?”
39 „Me sîm Iudeo”, phendea o Pavelo, „andoa Tarso andai Čičilia, četăçeano kha četateako bi anavehko. Rudi tu, mekh ma te dau duma le norodohkă.”
40 Pala so dea les kamimos o kăpitano, o Pavelo bešlo ande pînŕănde pel skări, thai kărdea ăkh sămno le vastesa le norodohkă. Kărdi'lo khă baro ašimos, thai o Pavelo dea lengă duma ande šib e evreisko kadea:
Pavel își ia rămas bun de la ucenicii din Tir
1 Și după ce a fost așa, ne‐am smuls de la ei și am plecat pe apă; am ținut drumul drept și am venit la Cos și a doua zi la Rodos și de acolo la Patara. 2 Și găsind un vas care era să treacă în Fenicia, ne‐am suit în el și am plecat pe apă. 3 Și după ce am zărit Cipru, lăsându‐l la stânga mergeam pe apă spre Siria și ne‐am dat jos la Tir: pentru că acolo se descărca vasul de povară. 4 Și după ce am găsit pe ucenici am rămas acolo șapte zile; și aceștia spuneau lui Pavel prin Duhul să nu pună piciorul în Ierusalim. 5 Și a fost așa : am împlinit zilele, am ieșit și am plecat; și ne‐au petrecut toți cu neveste și copii până afară din cetate și îngenunchind pe țărm, ne‐am rugat 6 și ne‐am luat ziua bună unii de la alții și noi ne‐am suit în vas iar ei s‐au întors la ale lor .
Pavel la Ptolemaida și la Cesarea. Proorocia lui Agab
7 Și când am sfârșit noi de tot călătoria de la Tir, am ajuns la Ptolemaida; și am urat bun găsit fraților și am rămas cu ei o zi. 8 Și a doua zi am plecat și am venit la Cesarea; și intrând în casa lui Filip evanghelistul , care era unul din cei șapte, am rămas la el. 9 Acesta avea patru fiice fecioare care proroceau. 10 Și rămânând noi mai multe zile, s‐a pogorât din Iudeea un proroc oarecare cu numele Agab , 11 și venind la noi și luând cingătoarea lui Pavel, și‐a legat picioarele și mâinile și a zis: Așa zice Duhul Sfânt: Astfel vor lega iudeii în Ierusalim pe bărbatul a cui este cingătoarea aceasta și‐l vor da prins în mâinile Neamurilor. 12 Și când am auzit acestea, noi și cei ce sunt de loc de acolo îl îndemnam ca să nu se suie la Ierusalim. 13 Atunci Pavel a răspuns și a zis: Ce faceți plângând și rupându‐mi inima? Căci eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci și să mor la Ierusalim pentru numele Domnului Isus. 14 Și neînduplecându‐se, ne‐am liniștit zicând: Facă‐se voia Domnului! 15 Iar după aceste zile ne‐am pregătit și ne‐am suit la Ierusalim. 16 Și au venit cu noi și dintre ucenicii de la Cesarea, care ne‐au adus la un oarecare Mnason din Cipru, ucenic vechi, la care am fost găzduiți.
Pavel la Ierusalim în Templu
17 Și când am fost noi în Ierusalim, frații ne‐au primit cu bunăvoință. 18 Iar în ziua următoare Pavel a intrat cu noi la Iacov și toți prezbiterii erau acolo. 19 Și după ce le‐a urat de sănătate la toți, istorisea câte una cu de‐amănuntul cele ce a făcut Dumnezeu între Neamuri prin slujba lui. 20 Și ei când au auzit slăveau pe Dumnezeu și i‐au zis: Vezi, frate, câte zecimi de mii sunt între iudei cei ce au crezut și toți sunt plini de râvnă pentru lege. 21 Și au fost puși în cunoștință despre tine că înveți pe toți iudeii care sunt între Neamuri să se lepede de Moise zicând că ei nu trebuie să taie împrejur pe copii nici să umble în datine. 22 Ce este dar? Negreșit vor auzi că ai venit. 23 Deci fă ceea ce‐ți zicem. Avem patru bărbați care au asupra lor o juruință. 24 Ia‐i și curățește‐te cu ei și cheltuește cu ei ca să‐și radă capul și toți vor cunoaște că nu este nimic din ceea ce au fost învățați despre tine, ci că și tu însuți urmezi păzind legea. 25 Iar cât pentru Neamurile care au crezut, noi am trimis scrisoare după ce am judecat, ca ei să se ferească de ceea ce este înjunghiat pentru idoli și de sânge și de ce este sugrumat și de curvie. 26 Atunci Pavel a luat cu el pe bărbați și după ce s‐a curățit cu ei în ziua următoare, a intrat în Templu și a vestit când aveau să se împlinească zilele de curățire, vremea când avea să fie adus darul pentru fiecare dintre ei.
Prinderea lui Pavel
27 Și când erau să se sfârșească cele șapte zile, iudeii din Asia, zărindu‐l în Templu, au întărâtat toată gloata și au pus mâinile pe el, 28 strigând: Bărbați israeliți, dați ajutor; acesta este omul care învață pe toți de pretutindeni împotriva poporului și a legii și a locului acestuia; ba încă a adus și greci în Templu și a spurcat acest loc sfânt. 29 Căci zăriseră mai înainte cu el în cetate pe Trofim efeseanul, despre care socoteau că Pavel l‐a adus în Templu. 30 Și toată cetatea a fost mișcată și poporul a alergat și au apucat pe Pavel și‐l trăgeau afară din Templu și îndată au fost închise ușile. 31 Dar pe când cercau să‐l omoare, s‐a suit vestea la căpitanul cetei de ostași că tot Ierusalimul este întărâtat. 32 Acesta îndată a luat ostași și sutași și a alergat jos la ei; iar ei când au văzut pe căpitan și pe ostași, au încetat să bată pe Pavel. 33 Atunci căpitanul s‐a apropiat și l‐a apucat și a poruncit să fie legat cu două lanțuri și a întrebat cine era și ce a făptuit. 34 Și strigau unii una iar alții alta din gloată; și neputând cunoaște ce este temeinic, din pricina zgomotului, a poruncit să‐l ducă în cetățuie. 35 Și când a fost pe trepte, a fost așa: el a fost purtat de ostași din pricina îndârjirii gloatei; 36 căci mulțimea poporului urma strigând: Ia‐l .
Pavel cere voie să vorbească
37 Și când era să fie băgat în cetățuie, Pavel zice căpitanului: Îmi este oare îngăduit să‐ți spun ceva? Iar el a zis: Știi grecește? 38 Nu ești tu dar egipteanul care mai înainte de aceste zile a răsculat și a scos în pustie pe cei patru mii de bărbați ucigași? 39 Dar Pavel a zis: Eu sunt om iudeu, din Tarsul din Cilicia, cetățean al unei cetăți nu neînsemnate; te rog dar, dă‐mi voie să vorbesc către popor. 40 Și după ce i‐a dat voie, Pavel, stând pe trepte, a făcut semn cu mâna poporului. Și când s‐a făcut tăcere mare, le‐a vorbit în graiul evreiesc zicând: