Trin šon ande insula e Malta.
1 Pala so skăpisaileam andoa pharimos, ašundeam kă o ostrovo bušolas Malta.
2 Le manuši oçal sîkadinea mengă khă lašimos xançî sîkado; On line ame paša khă iag bari, kai astardesas la anda kă delas brîšind, thai meklea sas pe khă šil baro.
3 O Pavel tideasas khă drăz kanŕăndi, thai thodea sas le pe iag; khă sap ankăsto avri andai iag, thai astardi'lo pe lehko vast.
4 Le manuši oçal, kana dikhle o sap amblado pe lehko vast, phendine iekh karing aver: „Le čeačimasa kadoa manuši sî khă mudarditorii, kă o „Čeačimos” či kamel te mekă les te trail, barem kă sas skăpime andai marea.
5 O Pavelo činosardea le sapes ande iag, thai či ateardea či khă nasul.
6 Le manuši kodola ajukrănas te dikhăn les phutindoi pe or pelindoi andakhdata mullo; ta, pala so ajukărdine but, thai dikhlindoi kă či kărdeol pe lehkă či khă nasul, parugline pehko gîndo, thai phenenas kă o sî khă del.
O sastearimos le daddehko le Publiusohko.
7 Andel riga dă oçal sas le phuwea le mai barăhkă le ostrovohkă, bušlino Publiuso. O lea me thai gostisarde ame mai bară lašimasa trin des.
8 O dadd le Publisohko pašleolas atunči ando than, nasfalo šilendar thai nasfalimos ando dii. O Pavelo gălo leste, rudisai'lo, thodea le vast pa leste, thai sasteardea les.
9 Atunči avile i le kolaver nasfale andoa ostrovo kodoa, thai sas satearde.
10 Dea pe amengă bari partiv; thai, koa telearimos amaro le berosa, dine ame sa so trăbulas ame andoa drom.”
O avimos ande Roma.
11 Pala khă bešlimos trine šonengo, teleardeam le berosa andai Alesandria, kai vizirisardeasas ando ostrovo thai savo phiravelas o sămno le Dioskuriongo.
12 Arăsleam ande Sirakusa, thai ašileam oče trin des.
13 Dă oçal, găleam angle paša o prašau, thai avileam ando Regio; o duito des, anda kă phurdelas e bravall katar e rig le desăsti, pala dui des, avileam ando Puzole,
14 kai deam pa varesar phral, kai rudisai le te mai ašas efta des lença.Thai kadea arăsleam ande Roma.
15 Andai Roma, ankăste amengă anglal, ji ando „Foro le Apiohko”, thai ji ka „Kola trin Birturi”, le phral, kai ašundinesas pa amende. Kana dikhlea le o Pavelo, naisardea le Devllehkă, thai zureai'lo.
16 Kana arăsleam ande Roma, o sutašo dea kolen le phandaden le kăpitanohkă le străjengo le palatohkă, ta le Pavelos, meklea pe lehkă te ašel andekh than lašo khă kătanasa kai arakhălas les.
O Pavelo delduma ande Roma.
17 Pala trin des, o Pavelo akhardea le mai barăn le Iudeiengă; thai, kana tide pe, phendea lengă: „Phralale, bi te kărdino vareso le norodohkă or le divanurengă amară phurăngă, sîmas šutino ando phandaimos ando Ierusalimo, thai oçal sîmas dino andel vast le Romaiengă.
18 Pala so on thodine ma koa rodimos, on sas le ando gîndo te den ma drom, anda kă ande mande nas či khă doši vreniko mullimasti.
19 Ta le Iudeia či mekline, thai sîmas zumado te mangau te avau krisînime le Čezarostar, bi te avel ma či khă gîndo te pîŕî mîŕă neamos.
20 Anda kodea, akahardem tume te dikau tume, thai te dau duma tumença; kă anda o ajukărimos le Israelohko phiravau me kadoa lanço.”
21 On dine les anglal: „Ame či leam andai Iudeia či khă lill dičimasa tute, thai či avilo či khă phral, kai te phendino vokh orba dă nasul pa tute.
22 Ta kamasa te ašunas teo phendimos, kă jeanas kă andai partida kadea kărdeon xamata.”
23 Dine les khă des, thai aviline mai but ka lehko khăr. O Pavelo vestisardea lengă o Thagarimos le Devllehko, andea lengă čeačimata, thai rodea te zurearăl le, andai Kris le Moisasti thai le Prooročea, pa le butea dikhlimasa koa Isus. O dimos duma nikrălas dă droboitu ji dă reate.
24 Iekh pateaine so phenelas lengă o, ta aver či pateaine.
25 Anda kă on teleardine khără ando biatearimos iekh le kolavrănça, o Pavelo či mai phendea dă sar kakala orbe: „Mišto phendea o Sfînto Duxo andoa prooroko o Isaia karing tumară dadda,
26 kana phendea: „Jea koa poporo kadoa, thai phen lehkă: „Ašunena tumară kanença, thai či atearăna; le iakhănça tumarănça dikhăna, thai či dikhăna,
27 Kă o illo kadale norodohko baŕai'lo; on ašunen le kanença, phandadine pehkă iakha, ka na varesar te dikhăn le iakhănça, te ašunen le kanença, te atearăn le illesa, te ambolden pe koa Dell, thai te sastearau le.”
28 Te jeanen kă o skăpimos kadoa le Devllehko sas tradino le Neamurengă, thai ašunena les.”
29 Kana phendea kadala divanuri, le Iudeia telearde, dindoi duma astardimasa maškar lende.
O Pavelo bešel thai delduma dui bărši ande Roma.
30 O Pavelo mai ašilo orta dui bărši ande khă khăr, kai lea sas les potindimasa. O lelas sa kodolen kai avenas te dikhăn les,
31 delasduma o Thagarimos le Devllehko, thai sîkavelas le manušen, sa le zuralimasa bi či khă lopînz, kola dičimasa koa Rai o Isus Kristoso.
Trei luni în insula Malta
1 Și după ce am fost scăpați, atunci am cunoscut că ostrovul se numește Malta. 2 Și barbarii ne arătau nu puțină bunăvoință; căci au aprins un foc și ne‐au luat pe toți la ei din pricina ploii ce era și din pricina frigului. 3 Și când a strâns Pavel o grămadă de uscături și le‐a pus pe foc, o năpârcă a ieșit de căldură și l‐a apucat de mână. 4 Și barbarii, când au văzut jivina atârnată de mâna lui, ziceau unii către alții: Negreșit, omul acesta este un ucigaș, pe care, deși a scăpat din mare, Dreptatea nu l‐a lăsat să trăiască. 5 Deci el a scuturat jivina în foc și n‐a suferit niciun rău. 6 Și ei se așteptau că el are să se umfle sau să cadă deodată mort. Dar după ce au așteptat mult și au văzut că nu i se întâmplă niciun rău, s‐au schimbat și ziceau că el este un dumnezeu.
Vindecarea tatălui lui Publius
7 Și împrejurul acelui loc erau țarine care erau ale fruntașului ostrovului cu numele Publius, care ne‐a primit și ne‐a ospătat prietenește trei zile. 8 Și a fost așa : tatăl lui Publius zăcea apucat de friguri și urdinare. Pavel a intrat la el și s‐a rugat și punând mâinile peste el, l‐a vindecat. 9 Și când s‐a făcut aceasta, veneau la el și ceilalți din ostrov care erau bolnavi și erau tămăduiți. 10 Aceștia ne‐au și cinstit cu multe cinstiri și când am plecat au pus pe corabie cele pentru trebuințele noastre.
Sosirea la Roma
11 Și după trei luni am plecat într‐o corabie din Alexandria cu semnul Cei Doi Gemeni, care iernase în ostrov. 12 Și ajungând la Siracusa, am zăbovit acolo trei zile. 13 De‐acolo am ocolit și am sosit la Regio; și după o zi s‐a stârnit un vânt de miazăzi, a doua zi am venit la Puzole, 14 unde am găsit pe frați și am fost îndemnați să zăbovim la ei șapte zile; și astfel am venit la Roma. 15 Și frații de acolo, când au auzit cele despre noi, au venit spre întâmpinarea noastră până la Forul lui Apiu și la Trei Cârciumi, pe care, când i‐a văzut Pavel, a mulțumit lui Dumnezeu și a prins curaj. 16 Iar când am intrat în Roma, sutașul a dat căpeteniei gărzii pretoriului pe cei legați iar lui Pavel i‐a dat voie să rămână singur cu ostașul care‐l păzea.
Pavel propovăduiește la Roma
17 Și a fost așa : după trei zile el a chemat împreună la sine pe cei ce erau fruntași ai iudeilor; și când au venit ei împreună, el le‐a zis: Eu, bărbați frați, deși n‐am făcut nimic împotriva poporului sau datinelor părintești, totuși am fost dat legat în Ierusalim în mâinile romanilor, 18 care când m‐au cercetat , voiau să‐mi dea drumul pentru că nu era nicio vină de moarte în mine. 19 Dar când iudeii au vorbit împotrivă, am fost nevoit să cer să fiu judecat de Cesarul; nu că aș avea ceva ca să învinuiesc neamul meu. 20 Deci pentru această pricină v‐am chemat ca să vă văd și să vă vorbesc; căci pentru nădejdea lui Israel sunt împresurat cu acest lanț. 21 Iar ei i‐au zis: Noi nici n‐am primit din Iudeea scrisori despre tine, nici n‐a venit vreunul dintre frați și a dat de știre sau a vorbit ceva rău de tine. 22 Dar socotim vrednic să auzim de la tine cele ce gândești; căci despre secta aceasta ne este cunoscut, că pretutindeni se vorbește împotriva ei. 23 Și hotărându‐i o zi, au venit mai mulți la el în casa de poposire, cărora le‐a istorisit adevărul , mărturisind Împărăția lui Dumnezeu și încredințându‐i de dimineață până seara despre Isus, atât din legea lui Moise, cât și din proroci. 24 Și unii erau încredințați de cele spuse, iar alții nu credeau. 25 Și neînvoindu‐se între ei, au plecat, după ce Pavel a zis o vorbă: Bine a vorbit Duhul Sfânt prin Isaia prorocul către părinții voștri 26 zicând: Du‐te la poporul acesta și zi: Cu auzul veți auzi și nu veți înțelege și văzând veți vedea și nu veți cunoaște. 27 Căci inima acestui popor s‐a îngroșat și au auzit greu cu urechile și și‐au închis ochii ca nu cumva să vadă cu ochii și să audă cu urechile și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să‐i vindec. 28 Deci să vă fie cunoscut că această mântuire a lui Dumnezeu a fost trimisă Neamurilor și ei vor auzi. 29 Și după ce a zis aceste cuvinte, iudeii au plecat având mare neînțelegere între ei.
Pavel stă și propovăduiește doi ani la Roma
30 Și Pavel a rămas doi ani întregi într‐o casă închiriată de el însuși și primea pe toți care veneau la el, 31 propovăduind Împărăția lui Dumnezeu și învățându‐i cele despre Domnul Isus Hristos, cu toată îndrăzneala și fără piedică.