1 Ando bărši anglal le Dariulohko, o šeau le Ašverošohko, anda o neamo le Mezăngo, kai arăslosas thagar poa thagarimos le Xaldeiengo,
2 ando bărši anglal lehkă raimahko, me, o Danielo, dikhlem andel lilla kă trăbunas te nakhăn eftavardeši bărši andoa peraimos le Ierusalimohko, pala o dindimos le băršengo, pa sao deasasduma o Rai karing o prooroko o Ieremia.
3 Thai amboldinisailem le mosa karing o Rai o Dell, kaste rodau les rudimasa thai manglimatănça, postindoi ando gono thai ušar.
4 Rudisailem le Raiehkă, le Devllehkă mîŕăhkă, thai kărdem lehkă kakoa phendimos: Raia, Devlla barea thai daraimahko, Tu, kai nikrăs o phanglimos thai des milla kolengă kai kamen Tu thai arakhăn le mothodimata Tiră!
5 Ame bezexardeam, kărdeam bikris, samas jungale thai muithule, durileam kata te mothodimata thai le lašardimata Tiră!
6 Či ašundea Te roben le prooročen, kai dineduma, ando Anau Tiro, le thagar amară le šerălebară amară, le daddengă amarăngă, thai karing soa poporo le čemehko.
7 Tu, Raia, san orta, ta amengă del pe amengă ades te pherdeol amaro mui lajawestar, amengă sa le manušengă le Iudahkă, le bešlitorengă le Ierusalimohkă thai sa le Israelohkă, avena on pašal, avena dural, ande sal čema kai našadean le andai doši le bikrisăndi savendar kărdi'le došale angla Tute!
8 Raia, amengă delpe amengă te pherdeol amaro mui lajawestar, e, amengă, le thagarengă amarăngă, le šerălebarăngă amarăngă, thai amară daddengă, anda kă bezexardeam pa Tute!
9 Koa Rai, ta koa Dell amaro, sî e milla thai o iertimos, kă pa Leste vazdinisaileam ame!
10 Či ašundeam o mui le Raiehko, amară Devllehko, kaste phiras palal krisa Lehkă, kai thodeasas amengă le anglal anda Pehkă robea le prooročea;
11 ta sa o Israelo ušteadea e Kris Tiri, thai duri'lo kadea kaste na ašunel Te muiestar. Anda kodea, maladine ame le armaia thai le solaxa ramome ande Kris le Moisasti, o robo le Devllehko, anda kă bezexardeam poa Dell.
12 O pherdea kadea le divanuri kai phendeasas le pa amende thai pal šerălebară amară, kai tradineame, thai andea pa amende khă baro bibaxtalimos, kadea sar či ăkhdata thai khanikai tala o čerii či mai kărdilea pe khă bibaxtalimos sar kukoa kai avilo poa Ierusalimo.
13 Pala sar sî ramome ande Kris le Moisasti, sa o bibaxtalimos kadoa avilo pa amende; thai ame či rudisardeam le Raies, le Devlles amarăs, či amboldileam kata amară bikrisa, thai či leam godi ka Teo čeačimos.
14 Anda kodea i o Rai kărdeas ta o bibaxtalimos kadoa te avel pa amende; kă o Rai, o Dell amaro, sî čeačio ande sal butea kai kărdeale, ta ame či ašundeam Lehkă mostar.
15 Thai akana, Raia o Dell amaro, Tu kai ankaladean Te poporos andoa čem le Ejiptohko andoa vast Tiro kukoa o zurallo, thai kărdean Tukă khă Anau, kadea sar sî i ades: ame bezexardeam, kărdeam bikris.
16 Ta, Raia, pala sa e milla Tiri, de rigate e xolli thai arman Tiri poa Ierusalimo, kata o baŕobaro kukoa Tiro kukoa o sfînto; kă anda e doši le bezexăndi amarăndi thai andai doši le bikrisăngo amară daddengo sî o Ierusalimo thai o poporo Tiro prasaimahko sa kolengo kai same andelriga.
17 Ta ašun, akana, amaro Dell, o rudimos thai le manglimata le robohkă Tirăhkă, kăr te sterăfeal o Mui Tiro pa o sfînto Tiro than pustiime.
18 Bandear o kan, Devlla, thai ašun! Pîtăr le iakha, thai dikh le peradimata amară, thai kai četatea pa savi sî akharsdo o Anau Tiro! Kă na anda o bezexalimos amaro anas Tukă ame le manglimata amară, ta anda le meklimata Tiră kukola le bară.
19 Ašun, Raia! Iertisar, Raia! Kărbuti thai na beši, andoa kamblimos anda Tute, muŕo Rai! Kă o Anau Tiro sî akhardo pai četatea Tiri thai pa Teo poporo!”
20 Ta kana dăsar dauas duma me, rudiuas ma, phenauas e bezex mîŕî thai e bezex mîŕă poporosti le Israelosti, thai anauas mîŕă manglimata angla o Rai, o Dell muŕo, andoa baŕobaro kukoa o sfînto mîŕă Devllehko;
21 ta kana dauasduma me dă sar ando rudimos muŕo, avilo iekhatar ando xureaimos, o manuši o Gavrilo, kai dikhlemas les mai anglal andekh dikhlimos, thai azbadea ma ande leaka kana anelas pe e jertfa la reateati.
22 O sîkadea ma, bešlo dă divano mança, thai phendea mangă: „Danielona, avilem akana te dudearau ti godi.
23 Kana lean tu te rudis tu, ankăsto o divano, thai me avilem te phenau tukă les; kă tu san but kamblino thai kuči. Le godi koa divano kadoa, thai atear o dikhlimos!
24 Eftavardeši kurkă sas mothodine poa poporo tiro thai pa e četatea tiri kutea e sfînto, ji koa atărdearimos le bikrisăngo, ji koa ji koa isprăvimos le bezăxăngo, ji koa isprăvimos la bikrisako, ji koa andimos le bibezexalimahko vešniko, ji koa pečetimos le dikhlimahko thai la prooročiako, ji koa makhlimos le Sfîntones le sfinçăngo.
25 Ta te jeanes, thai te atearăs, kă kata o dimos le mothodimahko andoa vazdimos o neo le Ierusalimohko, ji koa Makhlo (o Mesia), koa Traditorii, nakhăna efta kurkă; pala kodea čiro dă šovardeši thai dui kurkă, le piaçuri thai le gropi avena vazdine neve, thai dă sar andel čirurea le tanjimatăngă.
26 Pala kadala šovardeši thai dui kurkă, o makhlo acvela stîrpime, thai či avela lehkă khanči. O poporo khă raiehko kai avela, xasarăla e četatea thai o sfînto Than, thai o gor lehko avela sar andakh barobrîšind; sî mothodino thai andekhthan lesa i le pustiimata.
27 O kărăla khă phanglimos trainiko butença, čiro dă khă kurko, ta koa dopaši le kuerkăhko kărăla te atărdearăl pe e jertfa thai e pativ le xabenesti, thai pe phakh le prikăjimatăndi le idolendi avela iekh kai pustil ji kana perăla pa kukoa o pustiime o xasarimos mothodino.”
Rugăciunea lui Daniel pentru poporul său
1 În anul întâi al lui Dariu, fiul lui Ahașveros, din sămânța mezilor, care a domnit peste împărăția haldeilor: 2 în anul dintâi al domniei sale, eu, Daniel, am înțeles din cărți că numărul anilor pentru care fusese cuvântul Domnului către Ieremia prorocul pentru împlinirea pustiirilor Ierusalimului era șaptezeci de ani. 3 Și mi‐am îndreptat fața către Domnul Dumnezeu ca să caut prin rugăciune și cereri cu post și sac și cenușă. 4 Și m‐am rugat Domnului Dumnezeului meu și m‐am mărturisit și am zis: Vai, Doamne Dumnezeul cel mare și înfricoșat, care păstrează legământul și îndurarea către cei ce‐l iubesc și păzesc poruncile sale! 5 Noi am păcătuit și am făcut fărădelege și am făcut nelegiuire și ne‐am răzvrătit abătându‐ne de la poruncile tale și de la judecățile tale. 6 Și n‐am ascultat de slujitorii tăi, prorocii, care au vorbit în numele tău către împărații noștri, mai marii noștri și părinții noștri și către tot poporul țării. 7 A ta, Doamne, este dreptatea, iar nouă rușinea feței, ca în ziua aceasta, bărbaților lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului și întregului Israel, de aproape și de departe, în toate țările unde i‐ai alungat pentru necredincioșia lor cu care au fost necredincioși împotriva ta. 8 Doamne, nouă ne este rușinea feței, împăraților noștri, mai marilor noștri și părinților noștri, fiindcă am păcătuit împotriva ta. 9 La Domnul Dumnezeul nostru sunt îndurări și iertări: căci ne‐am răzvrătit împotriva lui. 10 Și n‐am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru ca să umblăm în legile lui pe care ni le‐a pus înainte prin slujitorii săi, prorocii. 11 Da, tot Israelul a călcat legea ta și s‐a abătut, neascultând de glasul tău. Și s‐a vărsat asupra noastră blestemul și jurământul care este scris în legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu: căci am păcătuit împotriva lui. 12 Și a împlinit cuvintele sale pe care le‐a vorbit împotriva noastră și împotriva judecătorilor noștri care ne‐au judecat, aducând asupra noastră un rău mare, încât nu s‐a întâmplat sub toate cerurile cum s‐a întâmplat asupra Ierusalimului. 13 Cum este scris în legea lui Moise, tot răul acesta a venit asupra noastră; cu toate acestea nu ne‐am rugat Domnului Dumnezeului nostru ca să ne întoarcem de la nelegiuirile noastre și să pricepem adevărul tău. 14 De aceea Domnul a vegheat asupra răului și l‐a adus peste noi; căci Domnul Dumnezeul nostru este drept în toate faptele sale pe care le‐a făcut, și noi n‐am ascultat de glasul său. 15 Și acum, Doamne Dumnezeul nostru care ai scos poporul tău din țara Egiptului cu mână tare și ți‐ai făcut un nume , ca în ziua aceasta, noi am păcătuit , am lucrat nelegiuit. 16 Doamne, după toate dreptățile tale, să se întoarcă, rogu‐te, mânia ta și furia ta de la cetatea ta, Ierusalimul, muntele tău cel sfânt; căci pentru păcatele noastre și pentru nelegiuirile părinților noștri Ierusalimul și poporul tău au ajuns de ocară tuturor celor dimprejurul nostru. 17 Și acum, ascultă, Dumnezeul nostru, rugăciunea robului tău și cererile sale și pentru Domnul, fă să lucească fața ta asupra locașului său sfințit care este pustiit . 18 Pleacă‐ți , Dumnezeul meu, urechea și ascultă; deschide‐ți ochii și vezi pustiirile noastre și cetatea care se numește după numele tău; căci noi n‐aducem rugăciunile noastre înaintea ta pentru dreptățile noastre, ci pentru multele tale îndurări. 19 Doamne, ascultă! Doamne, iartă! Doamne, auzi și lucrează; nu întârzia; pentru tine , Dumnezeul meu, căci cetatea ta și poporul tău se numesc după numele tău.
Descoperirea despre șaptezeci de săptămâni
20 Și pe când vorbeam și mă rugam și‐mi mărturiseam păcatul meu și păcatul poporului meu Israel și aduceam cererea mea înaintea Domnului Dumnezeului meu pentru muntele cel sfânt al Dumnezeului meu, 21 da, pe când încă vorbeam în rugăciune, bărbatul Gavril , pe care‐l văzusem în vedenie mai înainte, zburând iute, s‐a atins de mine cam pe la ceasul jertfei de seară. 22 Și mi‐a făcut cunoscut și a vorbit cu mine și a zis: Daniele, am ieșit acum ca să‐ți dau înțelepciune și pricepere. 23 La începutul cererilor tale a ieșit cuvântul și am venit să ți‐l spun; căci tu ești foarte mult iubit : de aceea înțelege cuvântul și pricepe vedenia. 24 Șaptezeci de săptămâni s‐au hotărât asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte pentru oprirea fărădelegii și pentru sfârșirea păcatelor și pentru ispășirea nelegiuirii și pentru aducerea dreptății celei veșnice și pentru pecetluirea vedeniei și a prorocului și pentru ungerea Sfintei Sfintelor. 25 Cunoaște deci și înțelege: de la ieșirea cuvântului pentru așezarea din nou și pentru zidirea Ierusalimului și până la Unsul , Domnul , sunt șapte săptămâni și șaizeci și două de săptămâni; ulița și șanțul vor fi zidite iarăși și în vremuri de strâmtorare. 26 Și după cele șaizeci și două de săptămâni Unsul va fi stârpit și nu va avea nimic: și poporul domnului care va veni va nimici cetatea și sfântul locaș și sfârșitul ei va fi cu un potop și până la sfârșit va fi război și o hotărâre de pustiiri. 27 Și el va întări un legământ cu mulți o săptămână; și la mijlocul săptămânii va face să înceteze jertfa și darul de mâncare și din pricina aripei urâciunilor , va fi un pustiitor, până ce nimicirea și ce este hotărât se va vărsa asupra celei pustiite.