ANDIMATA GODEAKĂ THAI PHENDIMATA
LE KAPITOLEA 1—11
(Deutronomul 8.2, Deutronomul 3.)O Moise del duma dăînteal o Iordano.
1 Dikta le divanuri kai phendea le o Moise sea le Israelohkă, dăordal o Iordano, ande pustia, ande khă islazo, mui muieste le Sufosa, maškar o Paran, o Tofel, o Laban, o Xaçerot thai o Di-Zaxab.
2 (Kata o Xoreb ji koa Kades-Barnea, po drom kai nigrăl koa barbaro o Senir, sî khă durimos dešiekhăngo des).
3 Ando dešuštarto bărši, ando dešiekh šon, ando des anglal le šonehko, o Moise dea duma le šeavengă le Israelohkă thai phendea lengă sa so mothodeasas lehkă o Rai te phenel lengă.
4 Kadea sas pala soste mardinesas le Sixonos, o thagar le Amoriçăngo, kai bešelas ando Xesbono, thai le Ogos, o thagar le Basanohko, kai bešelas ando Aštarot thai ando Edrei.
5 Ordal o Iordano, ando čem le Moabohko, o Moise lea te sîkave lengă e kris kadea, thai phendea:
6 O Rai, o Dell amaro, dea amengă duma ando Xoreb, phendindoi: „Bešlean dăstul čiro ando baŕbaro kadoa.
7 Ambolden tume, thai telearăn; jeantar ando baŕbaro le Amoriçăngo, thai ande sa le riga: ando islazo, po baŕbaro, ande xar, ande rig katar avelodes, po çărmo la mareako, ando čem le Kanaaniçăngo thai ando Libano, ji koa nanilaši o baro, o nanilaši o Eufrato.
8 Dikhăn, thodem tumengă o čem anglal; šon tume thai len ando stăpînimos o čem kai o Rai solaxadea tumară daddengă, le Avraamohkă, le lsakohkă thai le Iakovohkă kă dela lengă thai lenga seiçiakăpala lende.”
Sar thodea krisînitorea.
9 Ando čiro kodoa, phendem tumengă: „Me našti phiravau tume korkoŕo.
10 O Rai, o Dell tumaro, buteardea tume, thai ades san but mai but koa dindimos, sar le čeraia le čerehkă.
11 O Rai, o Dell tumară daddengo, te butearăl tume ăkh miatar pe kaditi, thai te deldumadămišto, pala sar šinadea!
12 Sar daštiua te phiravau me korkoŕo tumară zaia, o pharimos tumaro thai le xamata tumară?
13 Len anda tumară semençii varesar phură godeaver, rom xarane thai prinjeande, thai thoaua le angla tumende.”
14 Tume deanma anglal, thai phendean: „So phendean tu te kăras sî khă buti laši.”
15 Leam atunčeara le šerălebară le semençiengă tumarăngă, rom xarane thai prinjeande, thai thodem le angla tumende orta šerăbară pakh mia, šerăbară pakh šel, šerăbară pa panvardeši, thai šerăbară pa deši, sar bară ande tumară semençii.
16 Dem, ande kodoa čiro, koakoa phendimos tumară krisinitorengă: „Te ašunen tumară phralendar, thai te krisînin pala o čeačimos le biatearimahkă orsavehkă pehkă phralesa or le străinosa.
17 Te na roden koa mui le manušengoande tumară krisa; te ašunen le çînorăs sar i le barăs; te na daran khanikastar, kă o Dell sî Kukoa kai kărăl čeačimos. Thai kana arakhăna khă zan mai phari, te anenla angla ma, kaste ašunaula.”
18 Kadea mothodem tumengă, ando čiro kodoa, sa so sas tume kărimahko.
Kata o Xorebo koa Kades-Barnea.
19 Teleardeam katar o Xorebo, thai phirdeam sa e pustia kodea e bari le barimasti savi dikhlean la; leam o drom kai nigărăl karing o baŕbaro le Amoriçăngo, sar mothodeasas amengă o Rai, o Dell amaro, thai arăsleam ando Kades-Barnea.
20 Thai me phendem tumengă: „Arăslean koa baŕbaro le Amoriçengo kai del amengăles o Rai, o Dell amaro.
21 Dikh kă o Rai, o Dell tiro, thol tukă o čem anglal; ankli, thai leles te avel tiro, sar phendea tukă o Rai o Dell te daddengo; na dara, thai na izdra.”
22 Tume pašilean saoră mandar, thai phendean: „Te tradas varesar manuši angla amende, kaste dikhănčioreal o čem, thai te anen amengă phendimos dikhlimasa koa drom kai ankleasa ande leste thai pal četăçea ande save arăsasa.”
23 O phendimos kadoa falea pe mangă lašo; thai lem dešudui manuši anda tumende, po khă manuši anda sako semençia.
24 On telearde, nakhline o baŕobaro, thai arăsle ji ande xar e Eškol, thai dikhlinečioreal o čem.
25 Line andel vast anda le roade le čemexkă thai andinele amengă; kărdine amengă khă lašimos, thai phendine amengă: „Lašo čem del ame o Rai, o Dell amaro.”
26 Ta tume či kamblean te anklen ande leste, thai amboldinisailean kontra le mothodimahko le Raiehko, o Dell tumaro.
27 Pupuisardean ande tumară çăre, thai phendean: „Anda kă či dabadikhălas ame andel iakha ankalade ame o Rai andoa čem le Ejiptohko, kaste del ame ande le vast le Amoriçengă thai te mudarăl ame.
28 Kai te ankleas? Amară phral kovlearde amaro illo, phendindoi: „O poporo kodoa sî khă poporo mai baro thai mai učio koa stato sar amende; ba orta, dikhlea oče i le šeaven le Anakohkărăndar.”
29 Me phendem tumengă: „Na izdran, thai na avel tumengă dar lendar.
30 O Rai, o Dell tumaro, kai jeal angla tumende, marăla pe O orta anda tumende, kărimasa anda sa so kărdea anda tumende tala tumară iakha ando Ejipto.
31 Pala kodea ande pustia, dikhlean kă o Rai, o Dell tiro, phiradea tu sar phiravel khă manuši pehkă šeaves, pe soa drom kai kărdean les ji koa arăslimos ando than kadoa.”
32 Sa kadalença, tumen nas tume pateamos ando Rai, o Dell tumaro,
33 kai jealas angla tumende pekh drom, kaste rodel tumengă khă than anzarimahko: reate andekh iag, kaste sîkavel tumengă o drom pe sao te jean, thai desă andekh noro.
34 O Rai ašundea o mui tumară divanurengă, thai solaxadea, phendindoi:
35 Či iekh anda le rom kadala kai kărăn rig andoa neamo kadoa o nasulimahko či dikhăla o čem o lašo kai solaxadem kă daua les tumară daddengă,
36 avri andoa Kaleb, o šeau le Iefunehko. O sî te dikhăla les, thai o čem ande sao gălo, daua les lehkă thai lehkă šeavengă, anda kă phirdea andea sa o drom le Raiehko.”
37 O Rai xoleai'lo i pe mande, anda e doši tumari, thai phendea: „Či tu či šosa tu ande leste.
38 O Iosua, o šeau le Nunohko, o kanditori tiro, šola pe ande leste; zurear les, kă o thola le Israelos te stăpînil o čem kodoa.
39 Thai tumară gloate, pa save phendean: „Avena mulimahkă!” thai tumară šeave, kai či prinjeanen ades či o mišto či o nasul, on šona pe ande leste; e, lengă daua les, thai on stăpînina les.
40 Ta tume, ambolden tume parpale, thai jeantar ande pustia, karing e marea e Lolli.”
41 Tume dean anglal, thai phendean mangă: „Bezehardeam angla o Rai; ankleasa thai marasa ame, sar mothodea amengă o Rai o Dell amaro.” Thai phanglean tume saoră le armença, thai deantumezor te anklen po baŕobaro.
42 O Rai phendea mangă: „Phen lengă: „Na anklen thai na marăn tume, kă Me či sîm ande tumaro maškar; na roden te aven marde tumară dušmaiendar.”
43 Me phendem tumengă, ta či ašundean ma; na leansama o mothodimos le Raiehko, thai ankăstean ande tumari fala po baŕobaro.
44 Atunčeara le Amoriçea, kai bešen po baŕbaro kadoa, ankăste tumengă anglal, thai linepe pala tumende sar le birovlea; mardine tume andoa Seir, ji ando Xorma.
45 Ka tumaro amboldimos, ruian angloa Rai; ta o Rai či ašundea tume, thai či lea godi tumende.
46 Thai kadea ašilean ando Kades, kai bešlean but čiro.
Moise vorbește dincoace de Iordan
1 Acestea sunt cuvintele pe care le‐a vorbit Moise către tot Israelul dincoace de Iordan, în pustie, în câmpie în dreptul Sufului între Paran și Tofel și Laban și Hațerot și Di‐Zahab. 2 Sunt unsprezece zile de la Horeb pe calea muntelui Seir până la Cades‐Barnea. 3 Și a fost așa : în anul al patruzecilea, în luna a unsprezecea, la întâi ale lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel după toate cele ce‐i poruncise Domnul pentru ei, 4 după ce bătuse pe Sihon, împăratul amoriților, care locuia în Hesbon și pe Og, împăratul Basanului, care locuia în Aștarot, la Edrei . 5 Dincoace de Iordan în țara Moabului a început Moise să desfășoare această lege zicând: 6 Domnul Dumnezeul nostru ne‐a vorbit în Horeb zicând: Destul ați stat în muntele acesta. 7 Întoarceți‐vă și plecați și mergeți în ținutul muntos al amoriților și la toate vecinătățile lui în câmpie, în ținutul muntos și pe șes și la miazăzi și pe țărmul mării în țara cananiților și la Liban până la râul cel mare, râul Eufrat. 8 Iată, v‐am pus țara înainte; intrați și stăpâniți țara, pe care Domnul a jurat părinților voștri, lui Avraam , lui Isaac și lui Iacov, că o va da lor și seminței lor după ei.
Cum a pus judecători
9 Și v‐am vorbit în vremea aceea, zicând: Nu vă pot purta singur. 10 Domnul Dumnezeul vostru v‐a înmulțit, și iată, astăzi sunteți o mulțime ca stelele cerurilor: 11 Domnul Dumnezeul părinților voștri să vă facă de o mie de ori mai mulți decât sunteți și să vă binecuvânteze, cum v‐a spus! 12 Cum voi purta eu singur sarcina voastră și povara voastră și cearta voastră? 13 Luați‐vă bărbați înțelepți și pricepuți și cunoscuți, după semințiile voastre, și‐i voi face capi peste voi. 14 Și mi‐ați răspuns, și ați zis: Bun este de făcut lucrul pe care l‐ai vorbit. 15 Și am luat pe capii semințiilor voastre, bărbați înțelepți și cunoscuți, și i‐am făcut capi peste voi, mai mari peste mii și mai mari peste sute și mai mari peste cincizeci și mai mari peste zece și dregători după semințiile voastre. 16 Și am poruncit judecătorilor voștri, în vremea aceea, zicând: Ascultați între frații voștri și judecați cu dreptate între om și fratele său și străinul de loc care este cu el. 17 Să nu căutați la față în judecată; să ascultați atât pe cel mic cât și pe cel mare. Să nu vă temeți de fața omului, căci judecata este a lui Dumnezeu ; și pricina care vă este prea grea, s‐o aduceți la mine și o voi asculta. 18 Și în vremea aceea v‐am poruncit toate lucrurile pe care aveți să le faceți.
De la Horeb la Cades‐Barnea
19 Și noi am plecat de la Horeb și am mers prin toată pustia aceea mare și înfricoșată, pe care ați văzut‐o, pe calea spre ținutul muntos al amoriților, cum ne poruncise Domnul Dumnezeul nostru, și am venit la Cades‐Barnea. 20 Și v‐am zis: Ați ajuns la ținutul muntos al amoriților pe care ni‐l dă Domnul Dumnezeul nostru. 21 Iată Domnul Dumnezeul tău ți‐a pus țara înainte: Suie‐te, ia‐o în stăpânire, după cum ți‐a zis Domnul Dumnezeul părinților tăi; nu te teme , nici nu te înfricoșa. 22 Și v‐ați apropiat toți de mine și ați zis: Să trimitem oameni înaintea noastră, ca să ne iscodească țara, și să ne aducă vorbă despre calea pe care avem să ne suim, și de cetățile la care vom veni. 23 Și cuvântul a fost bun în ochii mei; și am luat dintre voi doisprezece bărbați, un bărbat de fiecare seminție. 24 Și ei s‐au întors și s‐au suit pe ținutul muntos și au venit până la valea Eșcol și au iscodit‐o. 25 Și au luat în mâinile lor din roada țării și ne‐au adus jos și ne‐au adus vorbă și au zis: Țara pe care ne‐a dat‐o Domnul Dumnezeul nostru este bună. 26 Dar n‐ați voit să vă suiți, ci v‐ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului Dumnezeului vostru. 27 Și ați cârtit în corturile voastre și ați zis: Fiindcă Domnul ne‐a urât , ne‐a scos din țara Egiptului ca să ne dea în mâna amoriților ca să ne piardă. 28 Unde să ne suim? Frații noștri ne‐au muiat inima zicând: Poporul este mai mare și mai înalt decât noi; cetățile sunt mari și cu ziduri până la ceruri; ba am văzut acolo și pe fiii anachimilor. 29 Și v‐am zis: Nu vă spăimântați nici nu vă temeți de ei! 30 Domnul Dumnezeul vostru, care merge înaintea voastră, se va lupta el însuși pentru voi, după toate cele ce a făcut pentru voi înaintea ochilor voștri în Egipt, 31 și în pustie, unde ai văzut cum Domnul Dumnezeul tău te‐a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe toată calea pe care ați umblat până ați ajuns în locul acesta. 32 Și totuși în lucrul acesta n‐ați crezut pe Domnul Dumnezeul vostru, 33 care mergea pe cale înaintea voastră să vă caute un loc de tăbărâre, noaptea în foc, ca să vă arate calea pe care aveți să mergeți și ziua în nor. 34 Și Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre și s‐a mâniat și a jurat zicând: 35 De va vedea vreunul din oamenii aceștia din acest neam rău, țara aceea bună pe care am jurat s‐o dau părinților voștri! 36 Afară de Caleb, fiul lui Iefune, el o va vedea și lui și copiilor săi voi da țara pe care a călcat, pentru că a urmat pe deplin pe Domnul. 37 Și Domnul s‐a mâniat și pe mine din pricina voastră, zicând: Nici tu nu vei intra acolo. 38 Iosua , fiul lui Nun, care stă înaintea ta, el va intra acolo: întărește‐l , căci el va face pe Israel s‐o moștenească. 39 Și pruncii voștri, despre care ați zis: vor fi de pradă! Și copiii voștri care astăzi nu cunosc nici binele nici răul, ei vor intra acolo și lor le‐o voi da și o vor stăpâni. 40 Dar voi întoarceți‐vă înapoi și plecați în pustie pe calea Mării‐Roșii! 41 Și ați răspuns și mi‐ați zis: Am păcătuit împotriva Domnului; ne vom sui și ne vom lupta, după toate cele ce ne‐a poruncit Domnul Dumnezeul nostru. Și v‐ați încins fiecare cu armele sale de război, și v‐ați încumetat să vă suiți pe ținutul muntos. 42 Și Domnul mi‐a zis: Spune‐le: Nu vă suiți nici nu vă luptați, căci eu nu sunt în mijlocul vostru, ca să nu fiți bătuți în fața vrăjmașilor voștri. 43 Și v‐am spus, dar n‐ați ascultat, ci v‐ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului și v‐ați semețit și v‐ați suit pe ținutul muntos. 44 Și amoritul care locuia pe acel ținut muntos a ieșit împotriva voastră și v‐a urmărit, cum fac albinele , și v‐a tăiat în bucăți în Seir până la Horma. 45 Și v‐ați întors și ați plâns înaintea Domnului, dar Domnul n‐a ascultat glasul vostru nici nu și‐a plecat urechea spre voi. 46 Și ați locuit în Cades multe zile, zilele cât ați locuit.