1 Kana jeasa koa mardimos te dušmaiença, thai dikhăsa grast thai urdona, thai khă poporo mai baro koa dindimos sar tute, te na daras lendar, kă o Rai, o Dell tiro, kai ankaladea tu andoa čem le Ejiptohko, sî tusa.
2 Kana avela o pašimos le mardimahko, o rašai te avel thai te del duma le poporohkă.
3 Te phenel lengă: „Ašun, Israele! Tume ades san paše le mardimastar tumară dušmaiença. Te na izdral tumaro illo, aven bidarako, na xasaon, thai na izdran angla lende.
4 Kă o Rai, o Dell tumaro, jeal tumença, kaste marăl tumară dušmaien, kaste skăpil tume.
5 Le mai bară la oštireakă te den duma le poporohkă thai te phenen: „Kon vazdea khă khăr neo, thai či bešlo ande leste, te jealtar thai te amboldel pe khără, kaste na merăl ando marimos thai te avel te bešel avervarekon ande leste.
6 Kon thodea ande phuw khă răz, thai či arăslo te xal anda late, te jealtar thai te amboldel pe parpale khără, kaste na merăl ando marimos, thai te avel aver te xal anda late.
7 Kon tomnisai'lo kha juwleasa, thai či leala dă romni, te jealtar thai te amboldel pe parpale khără, kaste na merăl ando mardimos thai te averl aver te leleskăla.”
8 Le mai bară la oštireakă te den duma mai angle le poporohkă, thai te phenen: „Kon sî darano thai čioŕo illehko, te jealtar thai te amboldel pe khără, kaste na kovlearăl o illo pehkă phralengo.”
9 Pala so le mai bară la oštireakă isprăvina te den duma le poporohkă, te thon le šerănlebarăn la oštireako angloa čikat le poporohko.
Sar te phiraven pe le četăçença le dušmaiengărănça.
10 Kana pašosa paša khă četatea kaste marăs tu anda late, te des duma pačeasa.
11 Te lela e pačea thai pîtărăl tukă le udara, sa o poporo kai avela ande late te del tu biro thai te avel tukă meklino.
12 Kana či lel e pačea tusa thai kamel te kărăl mardimos tusa, atunčeara te deslaroata.
13 Thai pala kodea o Rai, o Dell tiro, dela la ande teo vast, te nakhaves andoa skuçîmos la sabiako saoŕon anda e muršani rig.
14 Ta te les anda tute le romnean, le šoŕăn, thai sa so avela ande četatea, sa o limos, thai te xas sa e prada te dušmaiendi, kai dela tukă le ando vast o Rai, o Dell tiro.
15 Kadea te kărăs sa le četăçănça kai avena durearde tutar, thai kai na kărăn rig anda le četăçi kadale neamurengă.
16 Ta ande le četăçi le popoarengo kadalengo, savengo čem del tukă les mandimos o Rai, o Dell tiro, te na mekăs čivavasa khanči kai phurdel.
17 Ta te xasarăs bimuklimasa le popoare kodola, le Xetiçăn, le Amoriçăn, le Kanaaniçăn, le Feriziçăn, le Xeviçăn, thai le Iebusiçăn, sar mothodea tukă o Rai, o Dell tiro,
18 kaste na sîkavel tume te kărăn pala sal prikăjimata kai kărăn le on anda pehkă devla, thai te bezexarăn kadea angloa Rai, o Dell tumaro.
19 Kana desaroata mai but des khă četatea saveasa san ando mardimos, kaste lesla, le kašt te na rimos le, šindindoi le ăl toverăsa; te xas anda lende thai te na šines le; kă o kašt poa kîmpo sî kadea khă manuši kaste avel xasarimahko tutar?
20 Numai le kašt kai jeanesa kă nai laše xamahkă, dastisa te čiorarăs le thai te šines le, thai daštisa te kărăs lença zuralimata anda e četatea kai sî ando mardimos tusa, ji pune perăla.
Scutirile de militărie
1 Când vei ieși la război împotriva vrăjmașilor tăi și vei vedea cai și care, și popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei; căci Domnul Dumnezeul tău care te‐a scos din țara Egiptului este cu tine. 2 Și va fi așa : când vă veți apropia de luptă, preotul să înainteze și să vorbească poporului. 3 Și să le spună: Ascultă, Israele! Astăzi vă apropiați de luptă împotriva vrăjmașilor voștri: să nu vi se moaie inimile; nu vă temeți nici nu vă spăimântați și nu tremurați înaintea lor. 4 Căci Domnul Dumnezeul vostru este acela care merge cu voi ca să se lupte pentru voi împotriva vrăjmașilor voștri, ca să vă mântuiască. 5 Și dregătorii să vorbească poporului, zicând: Cine este bărbatul care și‐a zidit o casă nouă și n‐a sfințit‐o? Să meargă și să se întoarcă la casa sa ca nu cumva să moară în luptă și s‐o sfințească altul. 6 Și cine este bărbatul care a sădit o vie și n‐a mâncat din ea? Să meargă și să se întoarcă la casa sa ca să nu moară în luptă și să mănânce altul din ea. 7 Și cine este bărbatul care s‐a logodit cu o femeie și n‐a luat‐o? Să meargă și să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în luptă și s‐o ia altul. 8 Și dregătorii să mai vorbească poporului și să zic : Cine este bărbatul care este fricos și are inima moale? Să meargă și să se întoarcă la casa sa ca nu cumva să se moaie și inima fraților săi ca inima lui. 9 Și va fi așa : când dregătorii vor sfârși de vorbit poporului, vor pune mai mari ai oștirilor în capul poporului.
Cum să se poarte cu cetățile vrăjmașe
10 Când te vei apropia de o cetate ca să te lupți împotriva ei , să‐i vestești pace. 11 Și va fi așa: dacă‐ți va da răspuns de pace și‐ți va deschide, atunci tot poporul care se află în ea să‐ți fie supus și să‐ți slujească ție. 12 Și dacă nu va face pace cu tine, ci se va război împotriva ta, atunci s‐o împresori. 13 Și dacă Domnul Dumnezeul tău o va da în mâna ta , să treci prin ascuțișul sabiei toată partea bărbătească din ea. 14 Dar pe femei și pe copii și dobitoacele și orice va fi în cetate, toată prada ei , să le răpești pentru tine și să mănânci prada vrăjmașilor tăi pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău. 15 Așa să faci tuturor cetăților care sunt foarte departe de tine, care nu sunt dintre cetățile acestor neamuri. 16 Însă din cetățile acestor popoare pe care ți le dă Domnul Dumnezeul tău de moștenire, să nu lași viu nimic care suflă, 17 ci să‐i pierzi cu desăvârșire: pe hetit și pe amorit și pe cananit și pe ferezit, pe hevit și pe iebusit, cum ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău; 18 ca să nu vă învețe să faceți după toate urâciunile lor, pe care le‐au făcut dumnezeilor lor și să păcătuiți împotriva Domnului Dumnezeului vostru. 19 Când vei împresura o cetate multe zile făcând război împotriva ei ca s‐o iei, să nu‐i strici pomii dând cu securea în ei; căci poți să mănânci din ei și să nu‐i tai, căci este oare pomul câmpului un om ca să fie împresurat de tine? 20 Numai pomii pe care‐i cunoști că nu sunt pomi de mâncat, să‐i strici și să‐i tai și să zidești întărituri împotriva cetății care face război cu tine până va cădea.