1 O Moise akhardea sa le Israelos, thai phendea lehkă: „Ašun, Israele, le krisa thai le mothodimata kai phenav tumengă le ades ando ašundimos tumaro. Sîteon le, thai pherăn le kučimasa.
2 O Rai, o Dell amaro, phanglea amença khă phanglimos ando Xorebo.
3 Na amară daddença phanglea o Rai kadoa phanglimos, ta amença, kai sam saoŕă ades juvinde koče.
4 O Rai dea tumengă duma mui muieste po baŕobaro, andoa maškar la iagako.
5 Me bešlem atunčeara maškar o Rai thai tumende, kaste phenau tumengă o divano le Raiehko; kă sas tumengă dar la iagatar, thai či ankăstean po baŕobaro. O phendea:
6 „Me sîm o Rai, o Dell tiro, kai ankaladem tu andoa čem le Ejiptohko, andoa khăr la robiako.
7 Te na aven tu aver devla avri anda Mande.
8 Te na kărăs tukă tipo čioplime, či vokh dičimos le buteango kai sî opră ando čeri, or tele pe phuw, or andel paia tala e phuw.
9 Te na rudis tu angla lende, thai te na kandes le; kă Me, o Rai, o Dell tiro, sîm khă Dell geloso, kai došavau e bezex le daddendi andel šeave ji koa trito thai o štarto neamo kukolengo kai či dabadikhăn Ma;
10 thai Man fal Ma nasul ji andal mielea neamo anda kukola kai kamen Ma thai arakhăn Mîŕă mothodimata.
11 Te na les ando asaimos o Anau le Raiehko le Devllehko tirăhko; kă o Rai či mekăla bi te došavel kukoles kai lel andoa asaimos o Anau Lehko.
12 Nikăr o des le xodinimahko, kaste sfinços les, sar mothodea tukă o Rai, o Dell tiro.
13 Šou des te kărăs buti, thai te kărăs sa te butea.
14 Ta ando eftato des sî o des le xodinimahko le Raiehko, le Devllehko tirăhko: te na kărăs či khă buti ande leste, či tu, či teo šeau, či ti šei, či o robo tiro, či e roaba tiri, či o guruw tiro, či o katîro tiro, či vo iekh anda te juvindimata, či o străino kai sî ande le thana tiră, anda kă i o robo thai e roaba te xodinil sar tute.
15 Antukă godi kă i tu sanas robo ando čem le Ejiptohko, thai o Rai, o Dell tiro, ankaoladea tu vastesa zurallo thai tinzome: anda kodea mothodea tukă o Rai, o Dell tiro, te nikărăs o des le xodinimahko.
16 De pativ te daddes thai tea deia, sar mothodea tukă o Rai, o Dell tiro, kaste aven tu des but thai te aves baxtalo ando čem kai del tukă les o Rai, o Dell tiro.
17 Te na mudarăs.
18 Te na preakurvis.
19 Te na čiorăs.
20 Te na des duma bangăs anda tiro pašo.
21 Te na mukălteomuipai pala e romni te pašesti; te na rîvnis o khăr te pašehko; či e phuw lesti, či o robo lehko, či e roaba lesti, či o guruw lehko, či o katîri lehko, či aver buti kai sî tiră pašesti.”
22 Kadala sî le divanuri kai phendea le o Rai le muiesa zurallo po baŕbaro, anda o maškar la iagako andal norea thai e buŕ e deso, thai phendea le ka sa tumaro tidimos, bi te mai thol vareso. Ramosardea le pe dui kotora baŕăhkă, thai dea mangă le.
23 Kana ašundean o mui kodoa andoa maškar le tumerikohko, thai kana sa o baŕobaro sas astardo, le šerălebară le semeçiengă tumarăngă thai le phură tumară pašile saoră paša mande,
24 thai phendean: „Dikta kă o Rai, o Dell amaro, sîkadea amengă e slava thai o barimos Lehko thai ame ašundeam o mui anda o maškar la iagako; ades dikhleam kă o Dell dea duma une manušengă, thai sakadea ašileam juvinde.
25 Thai akana anda soste te meras? Kă kadea iag bari phabarăl ame; te ašunasa i mai angle o mui le Raiehko, amară Devllehko, sî te meras.
26 Kon sî, pe čečimaste, o manuši kodoa, kai te ašundino vokh data, sar amende o mui le Devllehko le juvindehko dindoi duma andoa maškar la iagako, thai sakadea te ašel juvindo?
27 Pašo mai mišto, tu, thai ašun sa so mothola tukă o Rai, o Dell amaro; pala kodea te phenes amengă tu orta sa so phenela tukă o Rai, o Dell amaro, thai ame ašunasa, thai kărasa.”
28 O Rai ašundea le divanuri kai phendean mangă le.Thai o Rai phendea mangă: „Ašundem le divanuri kai phendine tukă le o poporo kadoa: sa so phendine sî mišto.
29 O! te ašena on sa kadalesa illo kaste daran Mandar thai te arakhăn sa Mîră mothodimata, kaste aven baxtale ando veako, on thai le šeave lengă!
30 Jea ta phen lengă: „Ambolden tume ka tumară çăre.”
31 Ta tu, aši koče Mança, thai phenaua tukă sa le mothodimata thai le krisa thai le lašardimata, save te sîkaves le te pherăn le ando čem kai daua le ando stăpînimos.”
32 Len sama ta, te kărăn kadea sar mothodea tumengă o Rai, o Dell tumaro; te na xasarăn kata sa so mothodea O či ande čeačirig, či ande bičeačirig.
33 Te roden ande sa o drom kai mothodea tumengă o Rai o Dell tumaro, te phirăn, kaste train, thai te aven tume des but ando čem kai lena les ando stăpînimos.
Cele zece porunci
1 Și Moise a chemat pe tot Israelul și le‐a zis: Ascultă, Israele, așezămintele și judecățile pe care le vorbesc astăzi în urechile voastre, învățați‐le și țineți‐le ca să le faceți. 2 Domnul Dumnezeul nostru a făcut cu noi un legământ în Horeb. 3 Nu cu părinții noștri a făcut Domnul acest legământ, ci cu noi, cu noi aceștia care suntem aici toți vii astăzi. 4 Domnul v‐a vorbit față în față pe munte din mijlocul focului: 5 (Eu stăteam în vremea aceea între Domnul și între voi ca să vă spun cuvântul Domnului; căci vă temeați din pricina focului, și nu v‐ați suit pe munte,) zicând: 6 Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te‐am scos din țara Egiptului, din casa de robie. 7 Să nu ai alți dumnezei afară de mine. 8 Să nu‐ți faci chip cioplit, nici asemănare a ceea ce este în ceruri sus sau ce este pe pământ jos sau ce este în ape sub pământ. 9 Să nu te pleci înaintea lor nici să nu le slujești; căci eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care cercetez nelegiuirea părinților în copii și în al treilea și al patrulea neam al celor ce mă urăsc 10 și care mă îndur până într‐al miilea al celor ce mă iubesc și păzesc poruncile mele. 11 Să nu iei în deșert numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va socoti nevinovat pe cel ce va lua în deșert numele lui. 12 Păzește ziua sabatului ca s‐o sfințești, cum ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău. 13 Șase zile vei lucra și‐ți vei face toată lucrarea 14 dar ziua a șaptea este sabatul pentru Domnul Dumnezeul tău; nu vei face niciun lucru, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreuna din dobitoacele tale, nici străinul tău de loc care este înăuntrul porților tale, ca să se odihnească robul tău și roaba ta ca și tine. 15 Și adu‐ți aminte că ai fost rob în țara Egiptului și că Domnul Dumnezeul tău te‐a scos de acolo cu mână tare și cu braț întins; pentru aceea ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzești ziua sabatului. 16 Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să ți se lungească zilele și ca să‐ți fie bine în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău. 17 Și să nu ucizi. 18 Și să nu preacurvești. 19 Și să nu furi. 20 Și să nu mărturisești o mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. 21 Și să nu poftești nevasta aproapelui tău și să nu poftești casa aproapelui tău, țarina lui, nici robul lui, nici roaba lui, boul lui, măgarul lui, nici nimic din ce este al aproapelui tău. 22 Domnul a vorbit aceste cuvinte către toată obștea voastră pe munte din mijlocul focului, din nor și din negură cu glas tare; și n‐a mai adăugat nimic, și le‐a scris pe două table de piatră și mi le‐a dat mie. 23 Și a fost așa : când ați auzit glasul din mijlocul întunericului, și muntele ardea cu foc, v‐ați apropiat spre mine toți capii semințiilor voastre și bătrânii voștri 24 și ați zis: Iată Domnul Dumnezeul nostru ne‐a arătat slava sa și mărimea sa și i‐am auzit glasul din mijlocul focului: am văzut astăzi că Dumnezeu vorbește cu omul și trăiește. 25 Și acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui. Dacă vom mai auzi glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri. 26 Căci care ființă din orice carne a auzit glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului ca noi, și să fi trăit? 27 Apropie‐te tu și auzi tot ce va zice Domnul Dumnezeul nostru și vorbește‐ne tu tot ce‐ți va vorbi Domnul Dumnezeul nostru și vom auzi și vom face. 28 Și Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre când mi‐ați vorbit și Domnul mi‐a zis: Am auzit glasul cuvintelor acestui popor pe care le‐a vorbit către tine; bine au vorbit tot ce au vorbit. 29 O, de ar fi în ei o astfel de inimă ca să se teamă de mine și să păzească toate poruncile mele în toate zilele ca să le fie bine lor și fiilor lor în veci! 30 Mergi, spune‐le: Întoarceți‐vă la corturile voastre. 31 Dar tu, rămâi aici la mine și‐ți voi spune toată porunca și așezămintele și judecățile, în care să‐i înveți să le facă în țara pe care le‐o dau s‐o stăpânească. 32 Luați dar aminte să faceți cum v‐a poruncit Domnul Dumnezeul vostru: să nu vă abateți la dreapta sau la stânga. 33 Să umblați în toată calea pe care v‐a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca să trăiți și să vă fie bine și să vă lungiți zilele în țara pe care o veți stăpâni.