1 Dikhlem pala kodea ka sal meklimezuralimata kai kărdeon tala o kham; thai dikta kă kola meklinetelal šorăn iasfa, thai nai khonikh te vazdele! On sî dimos la buteakă lengă meklinezurilimatăngă, thai nai kon te vazdele!
2 Thai arakhlem kă le mulle, kai mulle mai anglal, sî mai baxtale dă sar kola le juwinde, kai sî înkă ande čivava.
3 Ta mai baxtale dă sar lidui arakhlem kukoles kai či kărdilo înkă, anda kă či dikhlea sal nasulimata tala o kham.
4 Mai dikhlem kă orsavi buti thai orsavo sîkadimos la buteako sî les o čeačimos dăsar ande xolli iekh poa kolaver. Thai kadoa sî khă xasarimos thai prastaimos palai bravall.
5 O čealado trušul pehkă vast, thai xal orta anda pehko mas.
6 Mai mišto khă vast pherdo xodinimos, dă sar lidui burnekh pherde pharimos thai prastaimos palai bravall.
7 Mai dikhlem i aver xasardimos tala o kham.
8 Khă manuši korkoŕo korkoŕuço, nai les či šeau, či phral, thai orta lesti buti nai la gor, le iakha či čeaileon lehkă bravalimatăndar, thai či del godi: „Anda soste butearau me, thai lipso muŕo duxo čeailimatăndar?” Thai kadea sî khă xasarimos thai khă buti nasul.
9 Mai mišto dui dă sar iekh, kă len khă potindimos kaditi mai lašo anda lendi buti.
10 Kă, te kărdeola pe te perăn, vazdel iekh le kolavrăs; ta au kastar sî korkoŕo, thai perăl, bi te avel les avrăs te vazdeles!
11 Sa kadea, kana soven dui andekhthan, tatearăn iekh le kolavrăs, ta sar te tateol kana sî korkoŕo?
12 Thai kana uštel varekon pa iekh, dui daštin te bešen pa leste; thai o šelo akhuwdo ande trinende či šindeol lesno.
13 Mai mišto khă šaoŕo čioŕo thai xarano dă sar khă thagar phuro thai bi godeako, kai či atearăl kă trăbul te mekăl pe sîkado;
14 kă o dašti te anklel andoa beči kaste rail, barem daštil orta te kărdinilo čioŕo ando thagarimos kolehko palal.
15 Dikhlem sa kolen le juwinden, kai phirăn tala o kham, dindoiroata le šaoŕăs, kai avela te avel pala o thagar thai te rail ande lehko than.
16 Bi gorăhko sas soa poporo, ando čikat savehko jealas o. Thai varesar, kola kai avena pala leste či bukurina pe lestar. Kă i kadoa sî khă xasarimos thai prastaimos palai bravall.
Felurite rele și apăsări
1 Și m‐am întors și am văzut toate apăsările care se fac sub soare și iată lacrimile celor apăsați și n‐aveau nici un mângâietor! Și puterea era de partea apăsătorilor lor și n‐aveau nici un mângâietor. 2 Și am lăudat pe cei morți, care au murit demult, mai mult decât pe cei vii, care trăiesc încă. 3 Și mai bine decât amândoi este cel ce încă n‐a fost, care n‐a văzut lucrul rău care se face sub soare. 4 Și am văzut toată osteneala și toată iscusința la lucru, că pentru aceasta este pizma unuia împotriva altuia. Și aceasta este deșertăciune și vânare de vânt. 5 Nebunul își încrucișează mâinile și mănâncă însăși carnea sa. 6 Mai bine un pumn plin cu pace decât amândouă mâinile pline cu osteneală și vânare de vânt. 7 Și m‐am întors și am văzut o deșertăciune sub soare. 8 Este unul singur și fără al doilea și n‐are nici fiu nici frate: totuși munca lui nu are sfârșit și ochiul său nu se satură de bogăție. Și pentru cine, zice el , mă ostenesc eu și‐mi lipsesc sufletul de bine? Și aceasta este o deșertăciune și trudă rea. 9 Mai bine doi decât unul! Căci au bună plată pentru munca lor. 10 Căci de cad, unul va ridica pe semenul său; dar vai de cel ce este singur când cade și nu este cine să‐l ridice! 11 Iarăși, dacă se culcă doi împreună, le este cald; dar unul singur cum se va încălzi? 12 Și dacă ar birui cineva pe unul, cei doi se vor împotrivi; și un fir pus în trei nu se rupe repede. 13 Mai bine un tânăr sărac și înțelept decât un împărat bătrân și nebun, care nu mai știe cum să fie mustrat. 14 Căci a ieșit din închisoare ca să domnească, deși s‐a născut sărac în împărăția sa. 15 Am văzut pe toți cei vii care umblă sub soare, cu copilul, al doilea, care se va scula în locul lui. 16 Nu avea sfârșit tot poporul, toți aceia peste care era el; totuși cei ce vor veni pe urmă nu se vor bucura de el. Cu adevărat și aceasta este o deșertăciune și vânare de vânt.