1 Mai mišto kărăl khă anau lašo dă sar o zetino khandimato, thai o des le merimahko dă sar o des le kărdimahko.
2 Mai mišto te jeas andekh khăr roimahko dă sar te jeas andekh khăr čeailimahko; kă oče anes tukă godi anda o gor saoŕă manušehko, thai kon trail, thol pehkă koa illo e buti kadea.
3 Mai mišto sî o tristomos dă sar o asamos; kă andoa tristomos le mohko o illo kărdeol mai lašo.
4 O illo le xaranengo sî ando khăr le roimahko, ta o illo kolengo bi godeako sî ando khăr le čeailimahko.
5 Mai mišto te ašunes o xamos le xaranehko dă sar te ašunes kai dili kolengo bi godeako.
6 Kă o asamos kolengo bi godeako sî sar o pîraimos le kanŕăngo talai kakavi. I kadea sî khă xasardimos.
7 O mandimos lino ande zor dilearăll koles le xaranes, thai o dimostalaovast čioŕarăl o illo.
8 Mai mišto sî o gor kha buteako dă sar o anglaimos lako; mai mišto kukoa lašo koa dii dă sar kukoa le barimahko.
9 Na iuçîsar te xolleaos ande teo duxo, kă e xolli bešel ando bărkh le čealadengo.
10 Na phen: „Sar kărdeol pe kă le des mai anglal sas mai laše dă sar kadala?” Kă na andoa xaraimos pušes kadea.
11 O xaraimos kučearăl sode khă mandimos, thai orta mai but anda kola kai dikhăn o kham.
12 Kă arakhaimos del o xaraimos, arakhaimos del i o rup; ta khă valoso mai baro le jeanglimahko sî kă o xaraimos nikrăl ando čivava kolen kai sî les.
13 Dikh šutimasa mišto kai buti le Devllesti: kon dašti te ortol so kărdea o bango?
14 Ando des le baxtalimahko, av baxtalo, thai ando des le bibaxtalimahko, de tu godi kă o Dell kărdea i iekhăs i le kolavrăs, anda ka o manuši te na daštil te jeanel khanči so avela pala leste.
15 Sako moda buteandi dikhlem ando des le xasardimahko mîŕăhko. Sî po khă manuši bi bezexako, kai xasaol ando bibezexalimos pehko, thai sî po khă bikrisako, kai nigrăla but ande pehko nasulimos.
16 Na av but bibezexalo thai na sîkav tu but xarano: anda soste te xasardeos korkoŕo?
17 Ta na av či poa măsurimos dă junagalo thai na av bi godeako: anda soste kames te merăs anglal le čirostar?
18 Mišto sî te nikrăs ka kadea, ta či la kolavrea riga te na mekăs la andoa vast; kă kon daral le Devllestar, skăpil anda sa kadala.
19 O xaraimos kărăl koles le xaranes mai zuralo dă sar deši zurale, kai sî ande khă četatea.
20 Anda kă pe phuw nai či khă manuši bi bezexako, kai te kărăl o mištimos bi te bezexarăl.
21 Na le či tu sama ka sal orbe kai phenen pe, ta na varesar te ašunes tea kanditorea dindoituduma dă nasul!
22 Kă jeanel teo illo sodivar deantuduma dă nasul avrăn.
23 Sa kadala rodem le xaraimasa. Phendem: „Xareaova ma.” Ta o xaraimos ašilo dur mandar.
24 Sodesa mai dur dă sar sas anglal, thai sa mai andră! Kon dašti arakhăla les?
25 Astarde ma thai rodem sa le butea, le gîndosa te atearau, te andravau, thai te rodau o xaraimos thai o rosto le buteango, thai te atearau o čealadimos le nasulimahko thai o xasarimos le dilimahko.
26 Thai arakhlem kă mai kărti dă sar o merimos sî e juwli, saveako illo sî khă astardimos thai khă phal, thai saveakă vast sî sar varesar lançurea; kukoa čeailo le Devllestar skăpil latar, ta o bezexalo sî astardo latar.
27 Dikta so arakhlem, phenel o Eklesiasto, rodindoi le butea iekh po iekh, kaste atearau lengo rosto;
28 dikta so rodel i akana muŕo dii, thai či arakhlem. Andakh mia arakhlem khă manuši; ta khă juwli či arakhlem ande sa kadala.
29 Dăsar, dikta so arakhlem: kă o Dell kărdea le manušen bi bezexako, ta on phirăn bute čiordimatănça.
Mai bine cumpătare, înțelepciune, răbdare
1 Mai bine un nume bun decât untdelemn de preț și ziua morții decât ziua nașterii. 2 Mai bine să mergi la casa de jale, decât să mergi la casa de ospăț, întrucât aceea este sfârșitul tuturor oamenilor și cel viu o ia la inimă. 3 Mai bună mâhnirea decât râsul, căci prin mâhnirea feței inima se face mai bună. 4 Inima înțeleptului este în casa de jale, dar inima nebunilor în casa de veselie. 5 Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului decât să asculți cântarea nebunilor. 6 Căci ca pârâitul spinilor sub o oală, așa este râsul nebunului: și aceasta este deșertăciune. 7 Cu adevărat apăsarea, chiar și pe înțelept îl scoate din minte și mita pierde inima. 8 Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul său. Mai bun este cel cu duh răbdător decât cel cu duh îngâmfat. 9 Nu te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia se odihnește în sânul nebunilor. 10 Nu zice: Oare cum se face că zilele trecute erau mai bune decât acestea? Căci nu din înțelepciune întrebi de aceasta. 11 Bună este înțelepciunea ca și moștenirea și de folos celor ce văd soarele. 12 Căci cineva este la umbra înțelepciunii ca la umbra banilor; dar folosul cunoștinței este că înțelepciunea face să trăiască pe cei ce o au. 13 Privește lucrul lui Dumnezeu: căci cine poate face drept ce a făcut el strâmb? 14 Bucură‐te de bine în ziua fericirii și ia seama în ziua nenorocirii: Dumnezeu a pus una în față cu cealaltă ca omul să nu afle nimic din ce va fi după el. 15 Am văzut de toate în zilele deșertăciunii mele; este un om drept care este pierdut în dreptatea sa și este un om rău care își lungește zilele în răutatea sa. 16 Nu fi prea drept și nu te face prea înțelept! Pentru ce să te pierzi pe tine însuți? 17 Nu fi prea rău și nu fi nebun! Pentru ce să mori înainte de vremea ta? 18 Bine este să apuci aceasta și să nu‐ți oprești mâna de la aceea: căci cel ce se teme de Dumnezeu iese din toate. 19 Înțelepciunea întărește pe înțelept mai mult decât zece oameni puternici care sunt într‐o cetate. 20 Cu adevărat nu este nici un om drept pe pământ care să facă binele și să nu păcătuiască. 21 Nu‐ți pune inima la toate vorbele care se vorbesc ca să n‐auzi pe sluga ta blestemându‐te. 22 Căci inima ta știe că și tu ai blestemat de multe ori la fel pe alții. 23 Toate acestea le‐am încercat cu înțelepciune. Am zis: Voi fi înțelept! Dar a fost departe de mine. 24 Ce este, este departe și foarte adânc : cine le poate ajunge? 25 M‐am întors eu și inima mea să cunosc și să cercetez și să caut înțelepciune și pricina lucrurilor, și să cunosc că răutatea este nebunie și prostia este nerozie. 26 Și am aflat ce este mai amar decât moartea: pe femeia a cărei inimă este rețele și lațuri și mâinile ei cătușe; cel ce place lui Dumnezeu va scăpa de ea, dar păcătosul va fi prins de ea. 27 Iată, aceasta am aflat, zice Propovăduitorul , punând una lângă alta ca să aflu o socoteală dreaptă, 28 ceea ce caută încă sufletul meu și n‐am aflat: un bărbat printre o mie am aflat; dar o femeie între toate acestea n‐am aflat. 29 Iată, numai aceasta am aflat: că Dumnezeu a făcut pe om fără prihană, dar ei au căutat tot felul de uneltiri.