1 E, thodem muŕo illo ando rodimos sa kadale buteango, thai dikhlem kă kukola le bibezexale thai xarane, thai lengă kărdimata, sî ando vast le Devllehko, kaditi o kamblimos sode i o bidikhlimos. Le manuši či jeanen khanči mai anglal; sa sî angla lende ando avimos.
2 Saoŕăngă kărdeol pe lengă sakadea: sa kodea bax sî koles kai sî bibezexalo thai jungalo, kukoa o lašo thai ujo sar i kukoa o biujo, kukoa kai anel jertfa, sar i kukoa kai či anel jertfa; kukoa o lašo sar i kukoa o bezexalo, kukoa kai solaxal sar i kukoa kai daral te solaxal!
3 Dikta kukoa o mai baro nasul kai kărdeol tala o kham: anume kă kodea bax sî le saoŕăn. Anda kodea i sî pherdo o illo le manušengo jungalimastar, thai anda kodea sî kaditi čealadimos ande lengo illo sode čiro on train. Thai pala kodea? Jean ka kukola le mulle.
4 Kă kon sî iertime? Orkon trail, sa mai çîrdel ajukărimos; kă iekh jukăl juwindo kărăl mai but sar khă leo mullo.
5 Kola le juwinde, ande čeačimaste, barem jeanen kă merăna; ta kola le mulle či jeanen khanči, thai manai le či khă potindimos, anda kă ji pune lengo pomenimos bîstărdeol lengă.
6 Thai o kamblimos lengo, thai o bidikhlimos lengo, thai o xollearimos lengo, dă but i xasardi'le, thai čiăkhdata či mai avela le rig anda sa so kărdeol pe tala o kham.
7 Telear, ta, xa teo manŕo bukurimasa, thai pi le illesa lašo ti moll; kă dămult arakhlea o Dell čeailimos ande so kărăs tu akana.
8 Te çoale te aven parne, ande sako čiro, thai o zetino te na nail tukă poa šero.
9 Zumav e čivava te romneasa, kai kames la, ande soa čiro tea čivavati le xasardimasti, kai dea tukă la o Dell tala o kham, ande kadoa čiro le nakhlimahko; kă kadea sî ti rig ande čivava, ando maškar le pharimahko saveasa ašadeos tala o kham.
10 Sa so arakhăl teo vast te kărăl, kăr sa tea zorasa! Kă, ando than le mullengo, ande sao jeas, manai či buti, či godimos, či jeanglimos, či xaraimos!
11 Mai dikhlem pala kodea tala o kham kă na kola le iekhatar prasten, kă na kola le zurale len o mardimos, kă na kola le xarane len o manŕo, či kola le prinjeande o bravalimos, či kola le sîkade o lašimos, ta saoŕă phanden pe čirostar thai le thanendar.
12 Kă o manuši či prinjeanel pehkă barem či o čeaso, orta sar le maše astarde ande plasa le xasardimasti, thai sar le čiriklea astarde ande phal; sar i lende sî astarde le šeave le manušengă ando čiro le bibaxtalimahko, kana avel bi vesteako o bibaxtalimos pa lende.
13 Mai dikhlem kakoa xaraimos tala o kham, thai falea pe mangă baro.
14 Sas khă çînoŕî četatea, xançoŕă manušença ande late; thai avilo pa late khă thagar zuralo, deala roata, thai vazdea bară zuralimata pa late.
15 Ande late sas khă manuši čioŕo ta xarano, kai skăpisardea e četatea pehkă xaraimasa. Thai khonikh či deasas pe godi koa manuši kodoa o čioŕo.
16 Atunčeara phendem: „Mai mišto sî o xaraimos dă sar o zuralimos!” Varesar o xaraimos le čioŕăhko sî bidikhlino, thai khonikh či ašune les.
17 Le divanuri le xaranengă, ašundine ando ujimos, sî mai kuči dî sar le çîpimata iekhăhkă kai stăpînil maškar le čealade.
18 O xaraimos sî mai kuči dă sar le butea le mardimahkă; ta khă korkoŕo bezexalo mudarăl but mišto.
Toți pier deopotrivă
1 Căci toate acestea mi le‐am pus la inimă, ca să cercetez toate acestea: că drepții și înțelepții și faptele lor sunt în mâna lui Dumnezeu: omul nu știe nici iubirea nici ura; totul este înaintea lui. 2 Totul se întâmplă deopotrivă tuturor : o întâmplare celui drept și celui nelegiuit; celui bun și celui curat și celui necurat; celui ce jertfește și celui ce nu jertfește: cum este cel bun așa și cel păcătos, cel ce jură ca și cel ce se teme de jurământ. 3 Acesta este un rău în tot ce se face sub soare, că un lucru se întâmplă la toți: da, și inima copiilor oamenilor este plină de rău, și nebunia este în inima lor cât trăiesc ei și după aceea se duc la cei morți. 4 Căci pentru cel ce este unit cu cei vii este nădejde; căci un câine viu este mai bun decât un leu mort. 5 Căci cei ce trăiesc știu că vor muri, dar cei morți nu știu nimic și nu mai au nici o plată, căci pomenirea lor se uită. 6 Și iubirea lor și ura lor și pisma lor acum sunt pierdute și ei nu mai au nici o parte în veac, în tot ce se face sub soare. 7 Mergi pe calea ta, mănâncă‐ți pâinea cu bucurie și bea‐ți vinul cu inima veselă, căci de mult Dumnezeu are plăcere de lucrările tale. 8 Totdeauna hainele să‐ți fie albe și pe cap să nu‐ți lipsească untdelemnul. 9 Bucură‐te de viață cu nevasta pe care o iubești în toate zilele vieții deșertăciunii tale, pe care ți le‐a dat sub soare în toate zilele deșertăciunii tale; căci aceasta este partea ta în viață și în osteneala ta cu care te ostenești sub soare. 10 Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta; căci nu este nici lucru, nici plan, nici cunoștință, nici înțelepciune în Șeol, unde te duci. 11 M‐am întors și am văzut sub soare că alergarea nu este a celor iuți, nici a celor puternici lupta, nici a înțelepților pâinea și nici a celor cuminți bogăția și nici a celor cu cunoștință harul, ci pe toți îi ajunge vremea și întâmplarea. 12 Căci nici omul nu‐și cunoaște vremea sa: ca peștii care se prind într‐o mreajă rea și ca păsările care se prind în laț, ca ei se prind copiii oamenilor în vremea rea când vine fără veste peste ei. 13 Am văzut și această înțelepciune sub soare și a fost mare pentru mine: 14 era o cetate mică și puțini oameni înăuntru; și a venit împotriva ei un împărat mare și a înconjurat‐o și a zidit împotriva ei întăriri mari. 15 Și s‐a găsit în ea un om sărac înțelept și el a scăpat cetatea cu înțelepciunea sa, dar nimeni nu și‐a adus aminte de acest om sărac. 16 Atunci am zis : Mai bună este înțelepciunea decât tăria; totuși înțelepciunea celui sărac este disprețuită și cuvintele lui nu sunt ascultate. 17 Cuvintele înțelepților ascultate în liniște sunt mai bune decât strigătul celui ce cârmuiește între nebuni. 18 Mai bună este înțelepciunea decât armele de război; dar un singur păcătos strică mult bine.