O lašardimos la Patradeako.
1 O Rai phendea le Moisahkă thai le Aaronoskă ando čem le Ejiptohko:
2 „O šon kadoa anda tumende sî te avel anda tumende o šon anglal; o sî te avel anda tumende o šon anglal le băršehko.
3 Den duma sa le tidimahkă le Israelohkă, thai phenen lehkă: „Ando des o deši kadale šonesko, sako manuši te lel khă bakrišo ka sako familia, khă bakrišo ka sako khăr.
4 Kana sî prea xançî ando khăr anda khă bakrišo, te leles pehkă pašesa o mai paše, pala o dindimos le sufletengo; te kărăn tidimos sode xan sakogodi andoa bakrišo kadoa.
5 Te avel khă bakrišo bi maladimosko, muršano, khă băršehko; daštin te len khă bakrišo or khă busno.
6 Te nikrăn les ji ando des o dešuštar le šonehko kadalesko; thai sa o tidimos le Israelohko te šineles reate.
7 Te lel anda lehko rat, thai te makhăl le lidui tile le udarăhkă thai o prago opral le khărăngo kai xana.
8 O mas te xanles orta ande reat kodea, peko kai iag; thai anume te xan les pogačença thai zălenimatença kărkă.
9 Te na xanles ivando or părime ando pai; ta te avel peko kai iag: kaditi o šero, sode i le pînŕă thai le măruntaia.
10 Te na mekăn khanči anda leste ji pala o droborimos le duito desăhko; thai, te ašela vareso anda leste o duito des le droborimasko, te phabarăn les ande iag.
11 Kana xana les, te avel tumaro maškar phanglo, le papučea andel pînŕă, thai e rowlli ando vast; thai te xan les iekhatar; kă sî e Patradi le Raiesti.
12 Ande kodea reat, Me nakhaua andoa čem le Ejiptohko, thai malavaua sa le anglal kărdine andoa čem le Ejiptohko, dă katal manuši ji kal juvindimata; thai kăraua kris anda sal zeia le Ejiptohkă: Me, o Rai.
13 O rat sî te avel tumengă sar khă semno pel khăra kai avena. Me dikhaua o rat, thai nakhaua paša tumende, kadea kă či malavela tume či khă čioŕîmos, atunčeara kana malavaua o čem le Ejiptohko.
14 Thai o pomenimos kadale desăshko te nikărăn les, thai te prăznuinles ande khă govia ande pativ le Raiesti; te prăznuinles sar khă kris vešniko anda tumară avimata.
15 Čiro dă efta des, xana pogăči. Anda o des anglal ankalavena o xumer anda tumară khăra: kă orkon xala manŕo dospime, anda o des anglal ji ando eftato des, sî te avel mudardo andoa Israelo.
16 Ando des anglal sî te avel tume khă tidimos goviako sfînto; thai ando eftato des, avela tume khă tidimos goviako sfînto. Te na kărăn či khă buti ande le des kodola; daština te thon o xabe sakoiekhăkă manuši.
17 Te nikrăn e govia le pogačendi, kă orta ande kodoa des ankalavaua tumară oštiri andoa čem le Ejiptohko; te nikrăn o des kodoa sar khă lejea vešniko anda tumară kaiavena.
18 Ando šon anglal, andoa dešutarin des le šonehko, reate, te xan pogăči, ji ande reat le biš tha iekhăhko des le šonehko.
19 Čiro dă efta des, te na arakhadeol pe xumer ande tumară khăra; kă orkon xala manŕo dospime, sî te avel mudardo andoa tidimos le Israelohko, i kă sî străino i kăsî anda lende.
20 Te na xan manŕo dospime; ta, ande sa tumară bešlimata, te xan pogăči.”
21 O Moise akhardea sa le phurăn le Israelohkărăn, thai phendea lengă: „Jean ta len tumengă pokh bakrišo anda tumară familii, thai šinen e Ptradi.
22 Te lenpalakodea khă tituša isopo, te makhănles ando rat andoa čearo, thai te makhăn o prago opral thai le dui tile le udarăhkă le ratesa andoa čearo. Khonikh anda tumende te na anklel avri andoa khăr ji dă droboitu.
23 Kana nakhăla o Rai kaste malavel o Ejipto, thai dikhăla o rat po prago opral thai pe le dui tile le udarăhkă, o Rai nakhăla paša o udar, thai či mekăla le Mudarditores te šolpe ande tumară khăra kaste malavel tume.
24 Te arakhăn kadea buti sar khă kris anda tumende thai anda tumară šeave ando veako.
25 Kana šona tume ando čem, kai sî te del tumengă les o Rai, pala o phendimos Lehko, te nikrăn kadoa običeio o sfînto.
26 Thai kana pušena tume tumară šeavoră: „So sămnol kadoa običeio?”
27 te phenen lengă: „Sî o dimosšuri la Patradeako ande pativ le Raiesti, kai nakhlo paša le khăra le šeavengă le Israelohkă ando Ejipto, kana maladea o Ejipto, thai skăpisardea amară khăra.” O poporo mekleape, thai rudisai'lo ji kai phuw.
28 Thai le šeave le Israelohkă telearde, thai kărdine sar mothodeasas o Rai le Moisahkă thai le Aaronoskă; kadea kărdine.
O mullimos le anglal-kărdinengo.
29 Po maškar la reateako, o Rai maladea sa le anglal kărdine andoa čem le Ejiptohko, kata o anglal-kărdino le Faraonohko, kai bešelas pe lehko skamin le thagarimasko, ji koa anglal-kardino le phandadehko ando beči, thai ji ka sal anglal-kărdine le juvindimatăngo.
30 O Faraono ušti'lo reate, o thai sa lehkă kanditorea, thai sa le Ejiptenea; thai sas bară çîpimata ando Ejipto, kă nas khăr kai te na avel khă mullo.
31 Ande kodea reat o Faraono akhardea le Moisas thai le Aaronos, thai phendea lengă: „Ušten, anklen andoa maškar mîŕă poporohko, tume thai le šeave le Israelohkă. Jeantar ta kanden le Raiehkă, sar phendean.
32 Len i tumară bakrea thai le guruwen, sar phendean, jeantar, thai denmadumadîmišto.”
33 Le Ejiptenea iuçarănas o poporo, thai grăbinas pe te ankalaven le andoa čem, kă phenenas: „Te na, meras saoră.”
34 O poporo lea pehko aŕo kovleardo (o xumer), angla te phuteol. Patearde le pištirença o aŕo kovleardo thode les andel çoale, thai thodeles pel dume.
35 Le šeave le Israelohkă kărdine so phendeasas lengă o Moise, thai mangline kata le Ejiptenea vasuri, rupune, thai sumnakune, thai çoale.
36 O Rai kărdea ta o poporo te aveles nakhlimos angla le Ejiptenea, kai dinele so kamble. Kadea čioŕarde le Ejipteanen.
O telearimos anda o Ejipto.
37 Le šeave le Israelohkă telearde anda o Ramses karing o Sukot, ando dindimos dă paše šov šella mii manuši kai jeanas telal, bi le šeavengo.
38 Ăkh butimos manušengo saoŕăndar ankăste andekhthan lença; sas le i turme sămnome bakreangă thai guruwengă.
39 Le aŕăsakovleardo, kai linesas les andoa Ejipto thai savo či phutilosas, kărdine pehkă mellea, kă sas našadine le Ejipteanendar, bi te mai dašti te ašen, thai bi te len pehkă xabenata pesa.
40 O bešlimos le šeavengo le Israelohko ando Ejipto sas dă štar šella thai treabda bărši.
41 Thai, pala štar šella thai treanda bărši, orta ande kodoa des, sa le ošti le Raiehkă ankăste andoa čem le Ejiptohko.
42 E reat kodea trăbulas prăznuime ande pativ le Raiesti, kă atunčiara ankaladea le andoa čem le Ejiptohko; e reat kodea trăbulas prăznuime ande pativ le Rasti sa le šeavendar le Israelokă thai legă avimatăndar.
O tipo sar te prăznuin e Patradi.
43 O Rai phendea le Moisahkă thai le Aaronoskă: „Dikta o mothodimos karig o dičimos la Patradeako; či khă străino te na xal anda late.
44 Te šinesroata orsave robos tindo lovença, thai pala kodea te xal anda lete.
45 O avilinodural thai o tomnimebuteako te na xal.
46 Te na xale dăsar ande khă khăr, te na len dăfer mas avri andoa khăr, thai te na linčearăn či khă kokalo.
47 Sea o tidimos le Israelohko te kărăl e Patradi.
48 Kana khă străino, kai bešela tute, kamela te kărăl e Patradi le Raiesti, orsavi rig muršani anda lehko khăr sî te avel šindiroata; pala kodea pašola te kărăl le thai avela sar i o băštinašo; ta či khă bišindoroata te na xal anda lende.
49 Sa kodea kris sî i andoa băštinašo thai i andoa străino, kai bešela ande tumaro maškar.”
50 Sa le šeave le Israelohkă kărdine sar phendeasas o Rai le Moisahkă thai le Aaronoskă, kadea kărdine.
51 Thai orta ande kodoa des, o Rai ankaladea andoa čem le Ejiptohko le šeaven le Israelohkă, pala lengă oštile.
Așezarea Paștilor
1 Și Domnul a vorbit lui Moise și Aaron în țara Egiptului zicând: 2 Această lună va fi pentru voi începutul lunilor; ea va fi pentru voi întâia lună a anului. 3 Vorbiți întregii adunări a lui Israel zicând: În a zecea zi a acestei luni fiecare din ei să‐și ia un miel după casele părinților, un miel pentru o casă. 4 Și dacă o casă va fi prea mică pentru un miel, să‐l ia el și vecinul său cel mai apropiat de casa sa, după numărul sufletelor; să numărați pentru un miel după mâncarea fiecăruia. 5 Mielul vostru să fie fără cusur , parte bărbătească de un an; să‐l luați dintre oi sau dintre capre. 6 Și să‐l păstrați până la ziua a patrusprezecea a acestei luni și toată obștea adunării lui Israel să‐l junghie între amândouă serile. 7 Și vor lua din sânge și vor pune pe amândoi ușiorii ușii și pe pragul de sus în casele în care‐l vor mânca. 8 Și vor mânca în noaptea aceea carnea friptă la foc și cu azimi; o vor mânca cu ierburi amare. 9 Și să nu mâncați nimic din el crud, nici fiert în apă, ci fript la foc: capul lui și picioarele lui și măruntaiele lui. 10 Și să nu lăsați nimic din el până dimineața și ce va rămânea până dimineața să ardeți cu foc. 11 Și să‐l mâncați așa: cu coapsele încinse, încălțămintele în picioare și toiagul în mână și să‐l mâncați în grabă: sunt paștele Domnului. 12 Și eu voi trece prin țara Egiptului în noaptea aceasta și voi bate pe orice întâi‐născut din țara Egiptului de la om până la dobitoc și voi face judecăți împotriva tuturor dumnezeilor Egiptului. Eu sunt Domnul. 13 Și sângele vă va fi semn pe casele în care sunteți; și eu voi vedea sângele și voi trece peste voi și nu va fi nicio rană peste voi ca să vă piardă când voi bate țara Egiptului. 14 Și această zi să vă fie ca amintire și s‐o păziți ca sărbătoare pentru Domnul; o veți păzi în neamurile voastre ca sărbătoare printr‐un așezământ în veac. 15 Șapte zile să mâncați azimi; din ziua întâi să scoateți aluatul din casele voastre pentru că oricine mănâncă pâine cu aluat din ziua întâi până în ziua a șaptea, sufletul acela va fi stârpit din Israel. 16 Și în ziua întâi să fie o adunare sfântă și în ziua a șaptea o adunare sfântă; să nu se facă nicio lucrare în ele afară de ce mănâncă fiecare suflet, numai aceea să se facă de voi. 17 Și să păziți azimile, căci în această zi am scos oștirile voastre din țara Egiptului și să păziți ziua aceasta în neamurile voastre printr‐un așezământ în veac. 18 În luna întâi, în ziua a patrusprezecea a lunii, seara, veți mânca azimi până în ziua douăzeci și una a lunii seara. 19 Șapte zile să nu se afle aluat în casele voastre, căci oricine va mânca ce este cu aluat, sufletul acela va fi stârpit din adunarea lui Israel fie străin de loc, fie băștinaș al țării. 20 Să nu mâncați nimic cu aluat; în toate locuințele voastre să mâncați azimi. 21 Și Moise a chemat pe toți bătrânii lui Israel și le‐a zis: Alegeți și luați mielușei după familiile voastre și junghiați paștele. 22 Și luați un mănunchi de isop și muiați‐l în sângele care va fi în strachină și stropiți pragul de sus și cei doi ușiori ai ușii cu sângele care va fi în strachină și nimeni din voi să nu iasă la intrarea casei sale până dimineața. 23 Și Domnul va trece ca să bată pe egipteni și va vedea sângele pe pragul de sus și pe cei doi ușiori și Domnul va trece pe lângă intrare și nu va lăsa pe pierzător să intre în casele voastre ca să bată. 24 Și să păziți lucrul acesta ca un așezământ pentru tine și pentru fiii tăi, în veac. 25 Și va fi așa : când veți intra în țara pe care v‐o va da Domnul, cum a zis, veți păzi slujba aceasta. 26 Și va fi așa : când vă vor zice copiii voștri: Ce înseamnă această slujbă pentru voi? 27 Veți zice: Este jertfa de paște pentru Domnul care a trecut pe lângă casele copiilor lui Israel în Egipt când a bătut pe egipteni și ne‐a izbăvit casele. Și poporul și‐a plecat capetele și s‐a închinat. 28 Și copiii lui Israel s‐au dus și au făcut cum poruncise Domnul lui Moise și lui Aaron; așa au făcut.
Moartea întâilor născuți
29 Și a fost așa : la miezul nopții Domnul a lovit pe toți întâii născuți în țara Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon care ședea pe scaunul său de domnie până la întâiul născut al prinsului de război care era în închisoare și toți întâii născuți din dobitoace. 30 Și Faraon s‐a sculat noaptea, el și toți robii săi și tot Egiptul. Și a fost un mare țipăt în Egipt, căci nu era casă în care să nu fie un mort. 31 Și a chemat pe Moise și pe Aaron noaptea și a zis: Sculați‐vă, plecați din poporul meu voi și copiii lui Israel și mergeți și slujiți Domnului, cum ați zis. 32 Luați‐vă turmele și cirezile, cum ați zis, și duceți‐vă și binecuvântați‐mă și pe mine. 33 Și egiptenii sileau pe popor ca să‐l scoată afară din țară în grabă, căci ziceau: Toți suntem morți! 34 Și poporul și‐a luat plămădeala mai înainte de a se dospi cu covețele lor legate în haine pe umerii lor. 35 Și copiii lui Israel au făcut după cuvântul lui Moise și au cerut de la egipteni scule de argint și scule de aur și haine. 36 Și Domnul a dat poporului har în ochii egiptenilor și ei le‐au dat și au despuiat pe egipteni.
Plecarea din Egipt
37 Și copiii lui Israel au plecat din Ramses la Sucot ca la șase sute de mii de bărbați pe picioare afară de copii. 38 Și o mare mulțime amestecată s‐a suit cu ei și turme și cirezi, vite foarte multe. 39 Și au copt în turte de azimi plămădeala pe care au scos‐o din Egipt, fiindcă nu era dospită, căci fuseseră goniți afară din Egipt și n‐au putut să aștepte nici nu‐și putuseră pregăti merinde. 40 Și șederea copiilor lui Israel, cât au șezut în Egipt, a fost patru sute treizeci de ani. 41 Și a fost așa : la încheierea a patru sute treizeci de ani, tocmai în aceeași zi, a fost așa : toate oștirile Domnului au ieșit din țara Egiptului. 42 Aceasta este o noapte de păzit pentru Domnul, căci i‐a scos din țara Egiptului; aceasta este noaptea de păzit pentru Domnul de toți copiii lui Israel în neamurile lor.
Cum să se facă Paștele
43 Și Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: Acesta este așezământul paștelor: niciun străin nu va mânca din ele. 44 Dar robul fiecăruia cumpărat cu argint să fie tăiat împrejur; apoi va mânca din ele. 45 Oaspetele și simbriașul nu va mânca din ele. 46 Vor fi mâncate într‐o singură casă și nu vei scoate din carnea lor afară din casă nici să nu zdrobiți un os din ele. 47 Toată adunarea lui Israel le va face. 48 Și dacă un străin va sta vremelnic la tine și va voi să facă paștele Domnului, toată partea bărbătească a lui să fie tăiată împrejur și atunci să se apropie și să le facă și va fi ca și un băștinaș al țării; dar niciun netăiat împrejur nu va mânca din ele. 49 O lege va fi pentru băștinașul și pentru străinul de loc care va sta vremelnic între voi. 50 Și toți copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise și lui Aaron; așa au făcut. 51 Și a fost așa : chiar în ziua aceea Domnul a scos pe copiii lui Israel din țara Egiptului, după oștirile lor.