O kărdimos le Moisahko.
1 Khă manuši andoa khăr le Levesko lea pehkă dă romni khă šei le Levesti.
2 E romni kadea ašili phari, thai kărdea khă šeau. Dikhlea kă sî sukar, thai garadea les trin šon.
3 Nemaidaštind te garaveles, lea khă tronuço anda e papura, kai makhlea les phuweasa thai pekosa; thodea le šeaorăs ande leste, thai garadea les andel papurea, pe rig le nanilašosti.
4 E pheioŕî le šeaorăsti lelas sama gardi, kaste dikhăl so sî te avel.
5 E šei le Faraonosti deape tele koa nanilaši, te naiol; thai le šeia kai sas lasa phirănas pai rig le paiesti. Oi dikhlea o tronuço ando maškar le bozăngo, thai tradea pehka kanditoarea te lel les.
6 Pîtărdea les thai dikhlea le šeaoŕăs: sas khă šeaoŕoro kai rovelas. Falea la nasul lestar, thai phendea: „Sî khă šeaoŕo le Evreiengărăstar!”
7 Atunčeara e phei le šeoŕăsti phendea la šeakă le Faraonoskă: „Te jeau te akharau tukă kha romnea andal juwlea le Evreiengă, kaste deles čiuči le šeaoŕăs?”
8 „Jea”, phendea lakă e šei le Faraonosti. Thai e šoŕî găli thai akhardea la deia le šaoŕăsti.
9 E šei le Faraonosti phendea lakă: „Le kakale šeaoŕăs, deles čiuči, potinaua tu.” E juwli lea le šaorăs, thai dea les čiuči.
10 O šeaoŕo barilo, thai oi andea les kai šei le Faraonosti; thai o sas lakă šeau. Thodea lehkă anau Moise (Ankalado); kă, phendea oi,” ankaladem les andal paia.”
O našlimos le Moisasko ando Madian.
11 Ando čiro kadoa, o Moise, barindoi baro, ankăsto karing pehkă phral, thai dikhlea pehkă iakhănça, le butea lengă le phară. Dikhlea khă Ejipteano, kai marălas khă Evreos, iekhăs anda lehkă phral.
12 Dikhlea ande seal riga, thai, dikhlindoi kă nai khonikh, mudardea le Ejipteanos thai garadea les ande tišai.
13 Ankăsto i ando des o kolaver; thai dikhlea kă dui Evreia xanas pe. Phendea kolehkă kai nas les čeačimos: „Anda soste des ande teo phrall?”
14 Thai o manuši kodoa phendea lehkă: „Kon thodea tu tut mai baro thai krisînitori pa amende? Nai tu varesar godi te mudars ma i man, sar mudardean le Ejiptenos kukoles?” O Moise darai'lo thai phendea: „Manai či khă garimos kă e buti sî prinjeandi.
15 O Faraono ašundeasas so kărdi'lo sas, thai rodelas te mudarăll le Moisas. Ta o Moise našlo andoa Faraono, thai bešlo ando čem o Madiano. Bešlo paša khă xaing.
16 O rašai andoa Madiano sas les efta šeia. On avile te ankalaven pai, thai pherdine le vălăurea kaste pell e turma lengă daddesti.
17 Ta avile le bakrearea, thai našadine le. Atunčeara o Moise ušti'lo, thai kandea le, thai dea pai lenga turma.
18 Kana amboldinisaile ka lengo dadd o Reuel, o phendea lengă: „Sostar ades amboldean kadea iekhatar?”
19 On phendine: „Khă Ejipteano ankaladea ame andoa vast le bakrearengo, thai orta i ankaladea amengă pai, thai dea la turma.”
20 Thai o phendea le šeiangă: „Kai lo? Anda soste muklean kodole manušes oče! Akharăn les te xal manŕo!”
21 O Moise dea pe te bešel ka kodoa manuši, kai dea les dă romni pehka šea la Sefora.
22 Oi kărdea lehkă khă šeau, thai o thodea lehkă anau Gheršom (Sîm korkoro koče); „kă”, phendea o „bešeau sar khă korkoro ande khă čem străino.”
O Dell ašunel o mui le Israeliçengo.
23 Pala mai but čiro, o thagar le Ejiptohko mullo; thai le šeaoŕă le Israelohkă rovenas andoa pharimos la robiako, thai ankalavenas roimata biasundimahkă.Kadala dinimata muieskă, kai ankalavenas le anda e robia, ankăste ji koa Dell.
24 O Dell ašundea lengă roimata, thai andea Pehkă godi le phanglimasa Lehko kai kărdea les le Avraamosa, le Isakosa thai le Iakovosa.
25 O Dell dikhlea karing le šeave le Israelohkă, thai lea sama karing lende.
Nașterea lui Moise
1 Și un om din casa lui Levi s‐a dus și a luat pe o fată a lui Levi. 2 Și femeia a zămislit și a născut un fiu. Și l‐a văzut că era frumos și l‐a ascuns trei luni. 3 Și când n‐a mai putut să‐l ascundă, i‐a luat un coșuleț de papură și l‐a uns cu bitum și cu smoală și a pus copilul în el, și l‐a pus în trestie pe malul râului. 4 Și sora lui sta departe să vadă ce se va face cu el. 5 Și fata lui Faraon s‐a pogorât să se scalde în râu și slujnicile ei se plimbau pe marginea râului. Și a văzut coșulețul în mijlocul trestiei și a trimis pe slujnica ei și l‐a adus. 6 Și a deschis și a văzut copilul și iată, băiatul plângea. Și făcându‐i‐se milă, a zis: Acesta este unul din copiii evreilor. 7 Și sora lui a zis fetei lui Faraon: Să merg și să chem o doică din femeile evreice ca să alăpteze copilul pentru tine? 8 Și fata lui Faraon i‐a zis: Mergi. Și fecioara s‐a dus și a chemat pe mama copilului. 9 Și fata lui Faraon i‐a zis: Ia copilul acesta și alăptează‐mi‐l și îți voi da plata. Și femeia a luat copilul și l‐a alăptat. 10 Și după ce a crescut copilul, l‐a adus la fata lui Faraon și el a ajuns fiul ei. Și ea i‐a pus numele Moise și a zis: Pentru că l‐am scos din apă.
Fuga lui Moise
11 Și a fost așa : în zilele acelea când Moise era mare, a ieșit la frații săi și s‐a uitat la sarcinile lor și a văzut pe un egiptean bătând pe un evreu, pe unul din frații săi. 12 Și s‐a întors încoace și încolo și văzând că nu era nimeni, a omorât pe egiptean și l‐a ascuns în nisip. 13 Și a ieșit a doua zi și iată doi bărbați evrei se certau. Și a zis celui ce era nedrept: Pentru ce bați pe aproapele tău? 14 Și el a zis: Cine te‐a pus pe tine mai mare și judecător peste noi? Vrei să mă ucizi și pe mine cum ai ucis pe egiptean? Atunci Moise s‐a temut și a zis: Cu adevărat lucrul este cunoscut. 15 Și Faraon a auzit de fapta aceasta și căuta să omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon și a locuit în țara Madian. Și ședea lângă fântână. 16 Și preotul din Madian avea sapte fete ; și ele au venit să scoată apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. 17 Și păstorii au venit și le‐au alungat. Dar Moise s‐a sculat și le‐a ajutat și le‐a adăpat turma. 18 Și ele au venit la Reuel , tatăl lor, și el le‐a zis: Pentru ce ați venit așa de curând astăzi? 19 Și ele au zis: Un bărbat egiptean ne‐a scăpat din mâna păstorilor și ne‐a și scos din belșug și a adăpat turma. 20 Și a zis fetelor sale: Și unde este el? Pentru ce ați lăsat îndărăt pe om? Chemați‐l să mănânce pâine. 21 Și Moise s‐a învoit să rămână la acel om. Și a dat lui Moise pe Sefora, fiică‐sa. 22 Și ea a născut un fiu și el i‐a pus numele Gherșom, căci a zis: Am stat vremelnic într‐o țară străină.
Dumnezeu aude strigătul Israeliților
23 Și a fost așa : în acele multe zile împăratul Egiptului a murit. Și copiii lui Israel suspinau de robie și au strigat și strigătul lor din pricina robiei s‐a suit la Dumnezeu. 24 Și Dumnezeu a auzit geamătul lor și Dumnezeu și‐a adus aminte de legământul său cu Avraam, cu Isaac și cu Iacov. 25 Și Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel și Dumnezeu a luat cunoștință.