Le potindimata le devlikane.
1 O Divano le Raiehko deamangăduma kadea:
2 Anda soste phenen tume o phendimos kadoa ando čem le Israelohko: „Le dadda xale drakha bipako, thai le šaoŕăngă derîsaile lengă dandd?”
3 „Pe čivava Mîŕî, phenel o Rai, o Dell, kă či mai avela tume than rigako te phenen o phendimos kadoa ando Israelo.
4 Dikta kă sa le duxurea sî Mîŕă. Pala sar o duxo le šavehko sî Muŕo, sa kadea i o duxo le daddehko sî Muŕo. O duxo kai bezexarăl, kodoa merălla.
5 O manuši kai sî čeačio, kai kărăl kris thai čeačimos,
6 kai či xal pel baŕlebară mas jerttfime le idolengă, thai či vazdel le iakha karing le idolea le khărăhkă le Israelohkă, kai či asal pehkă la romneatar lehkă pašesti, thai či pašol pehka romneatar ando čiro lakă biujarimahko,
7 kai či mekăltelel khanikas, kai del parpale le e sumadi le unjilitoresti, kai či čiorăl khanči, kai del anda pehko manŕo koles le bokhales thai văluil kha raxameasa koles le nangăs,
8 kai či del unjile butimasa thai či lel kamăta, kai durearăl pehko vast kata e bikris thai krisînil pala čeačimaste maškar khă manuši thai aver,
9 kai jeal paklal krisa Mîŕă thai arakhăl le mothodimata Mîŕă, kărdindoi buti pateaimasa, – o manuši kodoa sî čeačio, thai juwila biathaimahko, phenel o Rai, o Dell.”
10 „Kana o manuši kadoa sî les khă šeau iekhatar kai xolli, kai šorăl rat, or sao kărăl vareso ande buti kadea;
11 kana kadoa šeau či lel pe ande khančeste pala o phirimos lehkă daddehko le bibezexalehko, ta xal pel baŕlebară, delpolajau la romnea pehkă pašestkărea,
12 mekăltelalzorasa koles le bibaxtales thai koles kai nai les, čiorăl, či del parpale e sumadi, vazdel le iakha karing le idolea thai kărăl prikăjimata,
13 delunjile butimasa thai lel kamăta, daštila te juwil kadea khă šeau? Či traila; kărdeas sa kadala prikăjimata, anda kodea trăbul te merăl. O rat lehko te perăl pa lehko šero!
14 Ta kana khă manuši sî les khă šeau, kai dikhăl sa le bezexa pehkă daddehkă, dikhăle, ta či kărăl sa kadea;
15 kana o šeau kodoa či xal pel baŕlebară thai či vazdel le iakha karing le idolea le khărăhkă le Israerlohkă, či delpolajau la romnea pehkă pašehkărea,
16 či mekăltelalzoerasa khanikas, či lel khanči sumadi, či čiorăl, ta del anda pehko manŕo koles le bokhales thai garavel kha raxamesa koles le nangăs,
17 durearăl pesti xolli katai bikris, či lel či butimos či kamăta, arakhăl le mothodimarta Mîŕă thai phirăl palal krisa Mîŕă, kodoa či merălla andi bikris pehkă daddesti, ta traila biathadimahko.
18 Ta lehko dadd, kai sas meklinozurallimasa, kai čiordea kata aver, kărdea ando maškar lehkă poporohko so nas mišto, o merălla anda lesti bikris!”
19 „Ta tume phenen: „Andasoste či phiravel o šeau o došalimos andai bikris pehkă daddesti?” Andakă o šeau kărdea buti pala o bibezexalimos thai čeačimasa, arakhlea thai pherdea sa Mîŕă krisa; o traila biathadimahko!
20 O duxo kai bezexarăl, kodoa merălla. O šeau či phiravela e bikris pehkă daddesti, thai o dadd či phiravela e bikris pehkă šavesti! O bibezexalimos kolehko le bibezexalesti avela pa leste, thai o nasulimos kolehko le jungalehko avela pa leste.
21 Ta kana kukoa o nasulimahko amboldel pe kata sa le bezexa kai kărdea le, thai arakhăl sa Mîŕă krisa thai kărăl so sî čeačio thai čeailo, traila biathadimahko, či merălla.
22 Sa le bikrisa kai kărdea le, bîstărdeona lehkă! O traila, andai buti le bibezexalimasti ande sao traisardea.
23 Kamau Me o merimos le bezexalehko? Phenel o Rai, o Dell. Či kamau Me mai iekhatar ta o te amboldel pe pa pehkă droma thai te traill?
24 Ta kana kukoa o bibezexalo dureol kata o bibezexalimos pehko thai kărăl e bikris, kana lel pe pala sal prikăjimata kolehkă le nasulimatahkă, daštila te trail o? Či, ta sa lehko bibezexalimos avela dino bîstărdimahko, anda kă dea pe kai bikris thai kai bezex; andakodea merălla ande lende.
25 Tume phenen: „O drom le Raiehko nai čeačio!” Ta ašunen, khăr le Israelohko! Nai o drom Muŕo čeačio? Ta na mai iekhatar le droma tumară nai orta?
26 Kana kukoa o bibezexalo dureol kata pehko bibezexalimos thai kărăl e bikris, thai merăll anda kadea, merăll andai buti lehka bikrisako kai kărdeala.
27 Ta kana kukoa o nasul amboldel pe kata pehko nasulimos thai kărăl so sî lašo thai čeačio, garavela pehko duxo juvindo.
28 Anda kă pîtărăl pehkă iakha thai dureol kata sal bikrisa kai kărdea le, traila thai či merălla.”
29 O khăr le Israelohko phenel: „O drom le Raiehko nai čeačio.” Ta o drom Muŕo nai čeačio, khăr le Israelohko? Ta na mai iekhatar le droma tumară nai orta?
30 Anda kodea krisîniua tume sakoiekhăs palal droma lehkă, khăr le Israelohko, phenel o Rai, o Dell. Ambolden tume thai dureon kata sal bikrisa tumară, andakaste na nigrăl tume e bikris koa xasarimos.
31 Šuden tumendar sal bikrisa, anda save bezexardean, kărăn tumengă lino khă illo nevo thai khă duxo nevo. Andasoste kamen te merăn, khăr le Israelohko?
32 Kă Me či kamau o merimos kolehko kai merăll, phenel o Rai o Dell. Ta ambolden tume koa Dell thai traina.”
Fiecare moare numai pentru păcatele sale
1 Și cuvântul Domnului a fost către mine, zicând: 2 Ce voiți voi care spuneți în țara lui Israel proverbul acesta: Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s‐au strepezit dinții? 3 Viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu, de veți mai întrebuința voi proverbul acesta în Israel! 4 Iată, toate sufletele sunt ale mele; precum sufletul tatălui, așa și sufletul fiului este al meu: sufletul care păcătuiește acela va muri. 5 Și dacă un om este drept și face judecată și dreptate: 6 și n‐a mâncat pe munți și nu și‐a ridicat ochii la idolii casei lui Israel și n‐a pângărit pe nevasta aproapelui său și nu s‐a apropiat de o femeie care este în despărțirea ei 7 și n‐a înșelat pe nimeni; a întors datornicului zălogul său, n‐a făcut nicio răpire, a dat pâinea sa celui flămând și a îmbrăcat cu haină pe cel gol; 8 n‐a dat cu camătă și n‐a luat mai mult decât a dat, și‐a oprit mâna de la nedreptate, a făcut judecată dreaptă între om și om, 9 a umblat în așezămintele mele și a păzit judecățile mele ca să lucreze cu credincioșie: el este drept; va trăi negreșit, zice Domnul Dumnezeu. 10 Și dacă naște un fiu care este asupritor, vărsător de sânge și face vreunul din aceste lucruri, 11 și nu face niciuna din acele datorii; ci a mâncat și pe munți și a pângărit pe nevasta aproapelui său, 12 și a înșelat pe sărac și nevoiaș, a făcut răpire, n‐a întors zălogul și și‐a ridicat ochii la idoli, a făcut urâciune; 13 a dat cu camătă și a luat mai mult decât a dat: va trăi el oare? Nu va trăi: a făcut toate urâciunile acestea; va muri: sângele său va fi asupra lui. 14 Dar iată, dacă naște un fiu care vede toate păcatele tatălui său pe care le‐a făcut și se teme și nu face unele ca acestea: 15 care n‐a mâncat pe munți și nu și‐a ridicat ochii la idolii casei lui Israel, n‐a pângărit pe nevasta aproapelui său 16 și n‐a înșelat pe nimeni, n‐a luat zălog și n‐a făcut răpire, ci a dat pâinea sa celui flămând și a acoperit cu o haină pe cel gol, 17 care și‐a oprit mâna de la cel sărac și n‐a luat camătă sau mai mult decât a dat, a făcut judecățile mele, a umblat în așezămintele mele: el nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său: va trăi negreșit. 18 Dar tatăl său, fiindcă a apăsat foarte mult, a făcut răpire de la fratele său și a făcut în mijlocul poporului său ce nu era bine: iată, el va muri în nelegiuirea sa. 19 Și voi ziceți: Ce? De ce nu poartă fiul nelegiuirea tatălui? Dacă fiul a făcut judecată și dreptate și a păzit toate așezămintele mele și le‐a făcut, el va trăi negreșit. 20 Sufletul care păcătuiește, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui, nici tatăl nu va purta nelegiuirea fiului: dreptatea celui drept va fi asupra lui și răutatea celui rău va fi asupra lui. 21 Dar dacă cel rău se va întoarce de la toate păcatele sale pe care le‐a făcut și va păzi toate așezămintele mele și va face judecată și dreptate, va trăi negreșit, nu va muri. 22 Niciuna din fărădelegile lui pe care le‐a făcut nu i se vor aminti împotriva lui; va trăi în dreptatea lui pe care a făcut‐o. 23 Oare îmi place mie de moartea celui rău? zice Domnul Dumnezeu. Oare nu de întoarcerea lui de la calea lui ca să trăiască? 24 Și când cel drept se va abate de la dreptatea lui și va făptui nelegiuirea și va face după toate urâciunile pe care le face cel rău, va trăi el oare? Niciuna din faptele lui drepte pe care le‐a făcut nu se va aminti; în necredincioșia lui pe care a lucrat‐o și în păcatul lui cu care a păcătuit, în ele va muri. 25 Și voi ziceți: Calea Domnului nu este dreaptă. Ascultă acum, casă a lui Israel: Oare calea mea nu este dreaptă? Oare nu căile voastre sunt nedrepte? 26 Când cel drept se abate de la dreptatea sa și face nelegiuire și moare pentru ea, va muri în nelegiuirea sa pe care a făcut‐o. 27 Și când cel rău se abate de la răutatea sa pe care a făcut‐o și face judecată și dreptate, el își va ține sufletul în viață. 28 Fiindcă ia seama și se abate de la toate fărădelegile sale pe care le‐a făcut, va trăi, nu va muri. 29 Dar casa lui Israel zice: Calea Domnului nu este dreaptă! O, casă a lui Israel, oare calea mea nu este dreaptă? Oare nu căile voastre sunt nedrepte? 30 De aceea vă voi judeca pe fiecare după căile sale, casă a lui Israel, zice Domnul Dumnezeu. Întoarceți‐vă și abateți‐vă de la toate fărădelegile voastre și nelegiuirea nu vă va fi o piatră de poticnire. 31 Lepădați de la voi toate fărădelegile voastre pe care le‐ați făcut și faceți‐vă o inimă nouă și un duh nou; căci pentru ce vreți să muriți, casă a lui Israel? 32 Căci eu n‐am plăcere de moartea celui ce moare, zice Domnul Dumnezeu, de aceea întoarceți‐vă și trăiți.