E dar le phrallendi le Iosifohkă.
1 O Iosif dea kakoa phendimos le ekonomohkă lehkă khărăhkă: „Pher xabenesa le gone le manušengă kadalengă, sode dašti te nigrăna, thai tho o rup sako iekhăhko ando mui lehko gonehko.
2 Thai te thos i muŕo taxtai, o taxtai o rupuno, koa mui le gonehko le mai tărnehko, thai i o rup anda potindimos lehkă divehko.” O ekonomo kărdea sar phendea leskă o Iosifo.
3 Kana avilo o des, sar phradilo o des, dea drom kodole manušengă thai lengă čiušengă.
4 Ta abia ankăstesas anda e četatea, thai či durilesas leako latar, kana o Iosifo phendea pehkă ekonomohkă: „Ušti, thai praste pala le manuši kodola, thai, kana arăsăsa le, te phenes lengă: „Sostar potindean o mištimos nasulimasa?
5 Sostar čiordean o taxtai anda sao pell muŕo rai, thai savestar kandel pe kana drabarăll? Nasul kărdean kă phiradean tume kadea.”
6 O ekonomo arăslea le, thai phendea lengă kadala divanuri.
7 On phende lehkă: „Raia, anda soste des duma kadea? Te arakhăl o Dell te roben te kărdino kadea vareso!
8 Dikta, ame andeam tukă anda o čem o Kanaano o rup, kai arakhleam les koa mui amară gonengo, sar daštisas te čioras rup thai sumnakai anda o khăr te rahko?
9 Te merăll kodoa anda te robea ka sao arakhadeola pe o taxtai, thai ame sa te avas robea amară rahkă!”
10 O phendea: „Te avel pala tumaŕă divanurea! Ka kodoa kai arakhadeola pe o taxtai, te avel muŕo robo; ta tume te aven bidošale.”
11 Andeiekh, dea tele pehko gono orsavo pe phuw. Orsao pîtărdea pehko gono.
12 O ekonomo budulisardea le, thai lea le mai phurăs thai isprăvisardea le mai tărnesa; thai o taxtai sas arakhlo ando gono le Beniaminohko.
13 On šindine pehkă çoale, thodine orsao po čiuši, thai ambolde ande četatea.
14 O Iuda thai pehkă phral arăsle koa khăr le Iosifohko, kana înkă mai sas oče thai šude pe le mosa kai phuw angla leste.
15 O Iosif phendea lengă: „So buti kărdean? Či jeanenas kă khă manuši sar mande sî les zor te drabarăll?”
16 O Iuda phendea: „So te mai phenas amară rahkă? Sar te mai das duma? Sar te mai bidošavas ame? O Dell dea pe faça o bezexalimos te robengo. Dikta ne robea amară rahkă: ame, thai kukoa kai arakhadi'lo leste o taxtai.”
17 Ta o Iosif phendea: „Te arakhăl ma o Dell te kărau kadea vareso! O manuši ka sao arakhadi'lo o taxtai, avela muŕo robo; ta tume, anklen parpale împače ka tumaro dadd.”
O Iuda rudil pe andoa Beniamino.
18 Atunčeara o Iuda paši'lo paša o Iosif, thai phendea: „Rudi tu, muŕo rai, mekh te robos te phenel tukă khă divano mîŕă rahkă, thai te na xoleaos pe teo robo! Kă tu san sar o Faraono.
19 Muŕo rai pušlea pehkă roben, phendindoi: „mai trail tumaŕo dadd, thai mai sî tume vokh phrall?
20 Ame phendeam amară rahkă: „Same khă dadd phuro, thai khă phrall tărno, šeau kărdo koa phurimos lehko; koada šeau sas les khă phral kai mullo, thai sao sas sa kata kodea dei; o aši'lo korkoŕo, thai lehko dadd kame les.
21 Tu phendean tiră robengă: „Anen les mande kaste dikhau les mîŕă iakhănça.”
22 Ame phendeam amară rahkă: „O šeau, naštil te mekăl pehkă daddes; te mekăla les, lehko dadd sî te merăll.”
23 Tu phendean te robengă: „Te na ulela i tumaro phral andekhthan tumença, te na mai dikhăn muro mui.”
24 Kana ankăsteam ka amaro dadd, teo robo, phendeam lehkă le divanuri mîŕă rahkă.
25 Amaro dadd phendea: „Telearăn pale te tinen amengă xabenata.”
26 Ame phendeam: „Naštisaras te jeas; ta kana amaro phral o mai tărno avel amença sî te jeas; kă našti dikhas o mui kodole manušehko, nma kana amaro phral o mai tărno avela amença.”
27 O robo tiro, amaro dadd, phendea amengă: „Tume jeanen kă mîŕî romni kărdea mangă dui šeave.
28 Iekh ankăsto mandar, thai pateau kă sas xalo le juvindimatăndar, kă či mai dikhlem les ji ades.
29 Te lena mangă i kadales, thai te kărdeola lehkă vokh nasullimos, dukhasa ulearăna muŕo phurimos ando than le mullengo.”
30 Akana, te ambolda ma ka teo robo, muŕo dadd, bi te avel ame le šeaves le diiehko savehko sî bimeklimahko lehko dii,
31 o sî te merăll, kana dikhăla kă lehko šeau manai; thai te robea ulearăna dukhasa ando than le mullimahko le phurimata te robohkă, amară daddehkă.
32 Kă teo robo thodea pe pozia andoa šeau, thai phendea mîŕă daddehkă: „Te na anaua les parpale tute, došalo te avau orkana angla muŕo dadd.”
33 Mekh, ta, rudi tu, te robohkă te ašel ando than le šeavehko, sar robo mîŕă raiehko; ta o šeau te anklel parpale pehkă phrallença.
34 Sar te ankleau me ka muŕo dadd, kana o šeau či avela mança? Uf! te na dikhau e dukh mîŕă daddesti!”
Spaima fraților lui Iosif
1 Și a poruncit celui ce era peste casa sa zicând: Umple sacii oamenilor cu bucate cât vor putea purta și pune argintul fiecăruia în gura sacului său. 2 Și pune potirul meu, potirul de argint, în gura sacului celui mai mic și argintul grâului său. Și a făcut după cuvântul lui Iosif pe care‐l spusese. 3 Dimineața, când s‐a luminat, s‐a dat drumul oamenilor, lor și măgarilor lor. 4 Au ieșit din cetate și nu erau încă departe și Iosif a zis celui ce era peste casa sa: Scoală‐te! Urmărește pe oameni și ajunge‐i și zi‐le: De ce ați răsplătit rău pentru bine? 5 Oare nu este acesta potirul în care bea domnul meu și în care ghicește el cu adevărat? 6 Rău ați făcut ce ați făcut! Și i‐a ajuns și le‐a vorbit cuvintele acestea. 7 Și ei i‐au zis: De ce vorbește domnul meu vorbe ca acestea? Departe de robii tăi să facă după cuvântul acesta. 8 Iată argintul pe care l‐am aflat în gura sacilor noștri ți l‐am adus iarăși din țara Canaan și cum să fi furat noi aur sau argint din casa domnului tău? 9 La care din robii tăi se va afla să moară; ba și noi vom fi robii domnului meu. 10 Și el a zis: Acum deci fie după cuvintele voastre: la care se va găsi, să fie robul meu, iar voi să fiți nevinovați. 11 Și s‐au grăbit și au dat jos fiecare sacul său pe pământ și fiecare și‐a deschis sacul său. 12 Și a căutat începând cu cel mai mare și sfârșind cu cel mai mic; și potirul s‐a găsit în sacul lui Beniamin. 13 Atunci și‐au rupt veșmintele și au încărcat fiecare măgarul său și s‐au întors în cetate. 14 Și Iuda și frații săi au intrat în casa lui Iosif; și el era încă acolo; și au căzut la pământ înaintea lui. 15 Și Iosif le‐a zis: Ce faptă ați făcut? N‐ați știut că un om ca mine știe să ghicească în adevăr? 16 Și Iuda a zis: Ce să zicem domnului meu? Ce să vorbim și cum să ne îndreptățim? Dumnezeu a descoperit nelegiuirea robilor tăi; iată suntem robii domnului meu, noi și acela în a cărui mână s‐a găsit potirul. 17 Și el a zis : Departe de mine să fac așa! Omul în a cărui mână s‐a găsit potirul, acela va fi robul meu, dar voi suiți‐vă în pace la tatăl vostru.
Iuda mijlocește pentru Beniamin
18 Atunci Iuda s‐a apropiat de el și a zis: Ah, te rog, domnul meu, să vorbească robul tău un cuvânt în urechile domnului meu și să nu se aprindă mânia ta împotriva robului tău; căci tu ești ca Faraon. 19 Domnul meu a întrebat pe robii săi zicând: Aveți voi tată sau frate? 20 Și noi am zis domnului meu: Avem un tată bătrân și un copil al bătrâneții sale tânăr; și fratele lui a murit și el a rămas singur de mamă‐sa și tatăl său îl iubește. 21 Și tu ai zis robilor tăi : Aduceți‐l la mine ca să‐l văd cu ochii mei. 22 Și noi am zis domnului meu: Băiatul nu poate să lase pe tatăl său, căci, dacă va lăsa pe tatăl său, tatăl său va muri. 23 Și ai zis robilor tăi : Dacă fratele vostru cel mai mic nu se va pogorî cu voi, nu‐mi veți mai vedea fața. 24 Și a fost așa : când ne‐am suit la robul tău tatăl nostru, i‐am spus cuvintele domnului meu. 25 Și tatăl nostru a zis: Duceți‐vă iarăși, cumpărați ceva bucate. 26 Dar noi am zis: Nu ne putem pogorî; dacă fratele nostru cel mai mic va fi cu noi, atunci ne vom pogorî, căci nu putem vedea fața omului dacă fratele nostru cel mai mic nu va fi cu noi. 27 Și robul tău, tatăl meu, ne‐a zis: Știți că nevastă‐mea mi‐a născut doi copii. 28 Și unul a ieșit de la mine și am zis: Cu adevărat a fost sfâșiat și nu l‐am mai văzut până acum. 29 Și dacă veți lua și pe acesta de la mine și i se va întâmpla vreo nenorocire, veți pogorî căruntețele mele cu întristare în Șeol. 30 Și acum când mă voi duce la robul tău, tatăl meu, și băiatul nu va fi cu noi, fiindcă sufletul lui este legat de sufletul băiatului, 31 va fi așa : când va vedea că băiatul nu este, va muri; și robii tăi vor pogorî căruntețele robului tău, tatăl nostru, cu întristare în Șeol. 32 Căci robul tău s‐a pus chezăș pentru băiat la tatăl meu zicând : Dacă nu ți‐l voi aduce, voi fi păcătuit împotriva tatălui meu toate zilele. 33 Acum dar, rogu‐te , să rămână robul tău rob domnului meu în locul băiatului și băiatul să se suie cu frații săi. 34 Căci cum să mă sui eu la tatăl meu și băiatul să nu fie cu mine? Ca să nu văd răul care va veni peste tatăl meu!