1 O puncto o mai însămnome kolengo phendine sî kă same khă Baro Rašai, kai thodea Pe ande čeačirig le skaminesti le raimahko le Barimahko, andel čeruri,
2 sar kanditorii but sfînto thai la čečimasti çăra, kai sas vazdini na khă manušestar, ta le Raiestar.
3 Orsao baro rašai sî thodino te anel le Devllehkă pativa thai jertfe. Anda kodea trăbulas ka i o kolaver Baro Rašai te avel les vareso andimahko.
4 Te avino pe phuw, čina nahkă mai avel rašai, anda kă sî kukola kai anen le pativa palai Kris.
5 On kărăn khă kandimos, kai sî o tipo thai e ušal le buteandi čerikane, pala le mothodimata line le Moisastar kata o Dell, kana sas te kărăl e çăra: „Le sama te kărăs sa pala o tipo kai sas tukă sîkado po baŕbaro.”
6 Ta akana o Kristoso lea khă kandimos kaditi mai vazdino sodesa o phanglimos savehko manglino sî O, sî mai lašo, kă sî thodino pe le šinaimata mai laše.
7 Ande čeačimaste, kana o phanglimos anglal sas te avel bi došako, nahkă mai avel e orba te paruven les le nevesa.
8 Kă sar sîkaimasa phendea o Dell le Israelohkă: „Dikta, aven des, phenel o Rai, kana kăeraua le khărăsa le Israelohko thai le khărăsa le Iudahko khă phanglimos neo;
9 na sar o phanglimos, kai kăraua les lengă daddença, ando des kana astardem le vastendar, kaste ankalavau le andoa čem le Ejiptohko. Anda kă či ašile ande Muŕo phanglimos, thai či Mangă či falea Ma lendar, phenel o Rai.
10 Ta dikta o phanglimos, kai kăraua les le khărăsa le Israelohkărăsa, pala kodola des, phenel o Rai: thoaua le krisa Mîŕă ande lendi godi thai ramoua le ande lengă ille; Me avaua o Dell lengo, thai on avena Muŕo poporo.
11 Thai či mai sîkavena ande sako des pehkă pašes or pehkă phrales, phendindoi: „Prinjean le Devlles!” Kă saoŕă prinjeanena Ma, kata o mai çînoro ji koa mai baro anda lende.
12 Anda kă iertiua lengă bezexa thai či mai anaua Mangă godi le bezexăndar thai le nasulimatăndar lengă.”
13 Anda e buti kai phenel pe: „Khă neo phanglimos”, phendea kă kukoa anglal sas purano; ta so sî purano, so phurilo, sî paše te bilal.
Isus și noul legământ
1 Iar ca vârf la cele ce zicem: noi avem un astfel de mare preot, care s‐a așezat la dreapta scaunului de domnie al Măreției în ceruri, 2 ca slujitor al locurilor sfinte și al cortului adevărat pe care l‐a înfipt Domnul, nu omul. 3 Căci orice mare preot este pus ca să aducă daruri și jertfe; de aceea era de neapărată trebuință ca și acest mare preot să fi avut ceva ce să aducă. 4 Deci dacă ar fi pe pământ, nici n‐ar fi preot, fiindcă sunt cei ce aduc darurile potrivit legii, 5 care slujesc unei închipuituri și unei umbre a celor cerești, după cum a fost înștiințat Moise de Dumnezeu , când avea să facă cortul; căci: Vezi , zice, să faci toate potrivit pildei ce ți‐a fost arătată pe munte. 6 Acum însă Hristos a dobândit o slujbă cu atât mai deosebită cu cât este și mijlocitor al unui legământ mai bun, care este legiuit pe temeiul unor făgăduințe mai bune.
Pieirea vechiului legământ
7 Căci dacă cel dintâi legământ ar fi fost desăvârșit, nu s‐ar fi căutat loc pentru un al doilea. 8 Căci mustrându‐i zice: Iată vin zile, zice Domnul, și voi săvârși un nou legământ pentru casa lui Israel și pentru casa lui Iuda; 9 nu după legământul pe care l‐am făcut cu părinții lor în ziua când i‐am apucat de mână ca să‐i scot din țara Egiptului, pentru că n‐au stăruit în legământul meu și mie nu mi‐a păsat de ei, zice Domnul. 10 Pentru că acesta este legământul pe care‐l voi încheia cu casa lui Israel după acele zile, zice Domnul: Voi pune legile mele în gândul lor și le voi scrie și pe inima lor și le voi fi Dumnezeu și ei îmi vor fi popor. 11 Și nu vor mai învăța fiecare pe concetățeanul său și fiecare pe fratele său zicând: Cunoaște pe Domnul! pentru că toți mă vor cunoaște de la mic până la mare dintre ei. 12 Pentru că voi fi milostiv cu nedreptățile lor și nu‐mi voi mai aduce deloc aminte de păcatele lor și de fărădelegile lor. 13 Prin aceea că zice un „Nou legământ” , a învechit pe cel dintâi; iar ce este învechit și îmbătrânit este aproape de pieire.