1 Kana ašundea o thagar o Ezechia le divanuri kadala, šindea pehkă çoale, thodea pe peste khă gono, thai gălo nando Khăr le Raiehko.
2 Tradea le Eliachimos, o šerobaro le khărăhko le thagarehko, le Šebnas, o logofăto, thai kolen le mai phurăn andal raša, thodine andel gone, koa prooroko o Isaia, o šeau le Amoçohko.
3 Thai phende lehkă: „Kadea delduma o Ezechia: „O des kadoa sî khă des năkazohko, došimahko thai prasaimahko; kă le šaoŕă sî paše te anklen anda o păŕ pehkă deiango, thai varesar le deia nai le zor te kărănle.
4 Daštil pe ka o Dell tiro, ašundea le divanuri le Rabšachehkă, saves tradea les o thagar la Asiriako, o stăpîno lehko, te prasal le Devlles le juwindes, thai daštil pe kă o Rai o Dell tiro došarăla les andal divanuri kai ašundea le. Ta vazde khă rudimos anda o ašimos kai mai ašilo.”
5 Le kanditorea le thagarehkă le Ezechiahkă găline kadea koa Isaia.
6 Thai o Isaia phendea lengă: „Na dara le divanurendar kai ašundean le thai anda save prasaine Ma le kanditorea le thagarehkă la Asiriakă.
7 Kă thoaua ande leste khă duxo dă kadea moda ta, ka khă ašundimos kai avela les, amboldela pe ande pehko čem; thai kăraua les te perăm mudardo la sabaiatar ande lehko čem.”
8 O Rabšache, koa amboldimos, arakhlea le thagares la Asiriakărăs mardindoi pai Libna, kă ašundeasas le telearimastar lehkărăstar ando Lašis.
9 Atunčeara o thagar la Asiriako leas khă ašundimos pai Trixaka, o thagar la Etiopiako, anda sao phenelas pe lehkă: „O teleardea te kărăl tukă mardimos.” Sar ašundea e buti kadea, tradea solea koa Ezechia, phendindoi lengă:
10 „Kadea te denduma le Ezechiahkă, o thagar la Iudahko: „Na mekh tu xoxamno le Devllestar tirăstar, ande sao pateas tu, thai phenes: „O Ierusalimo či avela dino andel vast le thagarehko la Asiriako.”
11 Kă ašundean so kărdine le thagar la Asiriakă sa le čemengă, sar xasardinele bimeklimahko; thai tu, te aves skăpime?
12 Ta le devla le neamurengă, saven xasardine le mîŕă dadda, skăpisarde le on, thai anume: o Gozano, o Xarano, o Reçef, thai le šave le Edenohkă kai sî ando Telasar?
13 Kai sî o thagar le Xamatohko, o thagar le Arpadohko, thai o thagar la četateako e Sefarvaim, e Xena thai Iva?”
14 O Ezechia lea o lill andoa vast le tradinengo, thai drabardea les. Pala kodea ankăsto ando Khăr le Raiehko, thai tinzosardea les angloa Rai,
15 thai kărdea lehkă kakoa rudimos:
16 „Raia le oštirengo, Devlla le Israelohko, kai bešes pel xeruvimea! Tu san o Dell o korkoŕo sa le thagarengo la phuweako! Tu kărdean le čerurea thai e phuw!
17 Raia, bandear Teo kan, thai ašun! Raia, pîtăr Te iakha, thai dikh! Ašun sa le divanuri kai tradea le o Sanxeribo kaste prasal le Devlles koles le juwindes!
18 Sî čeačimos, Raia, kă le thagar la Asiriakă pustiisardine sal čema thai le čema lengă,
19 thai kă šudine ande iag lengă devlen; ta on nas devla, ta sas butea kărdine le vastestar le manušeskărăstar, kaštehkă thai baŕăhkă. Anda kodea xasardine le.
20 Akana, Raia, Devlla amaro, skăpisar ame andoa vast le Sanheribohko, kaste sa le thagarimata la phuweakă te jeanen kă dăsar Tu, Raia, san o Dell!”
21 Atunčeara o Isaia, o šeau le Amoçohko, tradea te phenen le Ezechiahkă: „Kadea delduma o Rai, o Dell le Israelohko: „Ašundem o rudimos kai kărdean Mangă les dikhlimasa koa Sanheribo, o thagar la Asiriako.
22 Dikta o divano kai phendea les o Rai pa leste: „E šeibari, e šei le Sionosti, či dabadikhăl tu thai marăl pehkă khălimos tutar; e šei le Ierusalimosti del andoa šero pala tute.
23 Kas prasaian thai dean armaia tu? Pa kaste vazdean tu teo mui, thai ortosardean te iakha? Poa Sfînto le Israelohko;
24 andal kanditorea tirăn tu prasaian le Raies, thai phendean: „le butimasa mîŕă urdonengo, ankăstem po gor le baŕbarăngo, pel tičiuri le Libanohkă, thai šinaua lehkă čedrea le mai uče, le mai mîndri tiparoši lehkă, thai arăsaua po pleai o mai učio, ando văši lehko kai sî khă pomăto.
25 Xunadem isvoruri, thai pilem anda lengă paia, thai la šubiçasa mîŕă pinŕăngo staxosaraua sal paioŕa le Ejiptohkă.”
26 „Ta či ašundean kă lašardem kadala butea dămult, thai kă mothodem le andal čirurea le purane? Ta akana dem kamimos te pherdeon, anda kaste paruves le četăçi kadala le zurearde ande varesar gomlile peraimatăngo.
27 Thai le bešlitorea lengă sî bizorako, darade thai bipateaimahkă: sî sar e čear poa islazo thoa zălenimos o iwand, sar e čear pal oprallekhăra, thai sar o div kai šuteol anglal te del ando spiko.
28 Ta Me jeanau kana bešes tele, kana ankles avri, kana šos tu, thai kana san xolleariko pe Mande.
29 Ta anda kă san xolleariko pe Mande, thai o mîndrimos tiro arăslo ji ka Mîŕă kan, thoua e veriga Mîŕî andel uri tiră thai zăbala Mîŕî mašakar le ušt tiră, thai kăraua tu te amboldes tu po drom sao avilean.”
30 „Thai kadoa te avel teo sămno, Ezechia: o bărši kadoa xana so bareola korkoŕo kadea pestar, thai ando duito bărši so lulludearăla anda kadoa; ta ando trito bărši, thonandephuw, tidena, thai thona răza thai xana anda lengo rodo.
31 Thai so mai skăpila andoa khăr le Iudahko, thai so mai ašela pale astarăla anglimata dătelal, thai anela rodo opral.
32 Kă andoa Ierusalimo anklela khă ašimos, thai andoa baŕobaro le Sionohko kola le skăime. Dikta so kărăla e zor le Raiestile oštirengo.
33 Andakodea delduma o Rai poa thagar la Asiriako: „O či šola pe ande četatea kadea, či šudela săjeçi ande la, či bešela angla la le skuturença, thai či vazdela zuralimata šançurengă pa late.
34 Kă amboldela pe po drom kai avilo, thai či šola pe ande četatea kadea, phenel o Rai,
35 kă Me arakhaua e četatea kadea kaste skăpiu la, anda o kamimos Muŕo, thai anda o kamimos Mîŕă robohko le Davidohko!”
36 O înjero le Raiehko ankăsto, thai mudardea ande tabăra le Asiriendi ăkh šell thai oxtovardeši thai panji mii manušengo.Thai kana ušti'le dădrobitu, dikta kă sa kadala sas varesar staturi mulle.
37 Atunčeara o Sanherib, o thagar la Asiriako, vazdea pesti tabăra, teleardea thai amboldi'o, thai ašilo ando Ninive.
38 Thai, kana bešelas le mosa pe phuw rudindoi pe ando khăr le Nisrokohko, o del lehko, lehkă šave o Adramaleko thai o Šareçaro malade les la sabiasa, thai našline ando čem o Ararat. Thai ando than lehko raisardea lehko šeau o Esar-Xadono.
Puterea asirienilor e bătută
1 Și a fost așa : când a auzit împăratul Ezechia, și‐a rupt hainele și s‐a acoperit cu un sac și a intrat în casa Domnului. 2 Și a trimis pe Eliachim, care era peste casă și pe Șebna, cărturarul, și pe bătrânii preoților acoperiți cu saci, la Isaia, prorocul, fiul lui Amoț. 3 Și i‐au zis: Așa zice Ezechia: Ziua aceasta este o zi de strâmtorare și de mustrare și de batjocură: căci pruncii au ajuns până la naștere și nu este putere ca să nască. 4 Poate va auzi Domnul Dumnezeul tău cuvintele lui Rabșache, pe care l‐a trimis împăratul Asiriei, domnul său, să ocărască pe Dumnezeul cel viu și va mustra cuvintele pe care le‐a auzit Domnul Dumnezeul tău. De aceea înalță‐ți rugăciunea pentru rămășița ce a rămas. 5 Și slujitorii împăratului Ezechia au venit la Isaia. 6 Și Isaia le‐a zis: Așa veți zice domnului vostru: Așa zice Domnul: Nu te teme de cuvintele ce le‐ai auzit cu care m‐au hulit slujitorii împăratului Asiriei. 7 Iată, voi pune un duh în el și va auzi o știre și se va întoarce în țara sa și‐l voi face să cadă de sabie în țara sa. 8 Și Rabșache s‐a întors și a aflat pe împăratul Asiriei luptându‐se împotriva Libnei; căci auzise că plecase din Lachis. 9 Și a auzit zicându‐se despre Tirhaca, împăratul Etiopiei: A ieșit să facă război cu tine. Și când a auzit aceasta, a trimis soli la Ezechia, zicând: 10 Așa să vorbiți lui Ezechia, împăratul lui Iuda, zicând: Dumnezeul tău în care te încrezi să nu te înșele zicând: Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei. 11 Iată ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor pe care le‐au stricat cu desăvârșire; și oare tu vei fi izbăvit? 12 Oare dumnezeii neamurilor lor pe care le‐au stricat părinții mei le‐au scăpat ei: Gozanul și Haranul și Rețeful și pe copiii Edenului din Telasar? 13 Unde este împăratul Hamatului și împăratul Arpadului și împăratul cetăților Sefarvaim, Hena și Iva? 14 Și Ezechia a luat epistola din mâna solilor și a citit‐o și Ezechia s‐a suit în casa Domnului și a întins‐o înaintea Domnului. 15 Și Ezechia s‐a rugat Domnului zicând: 16 Doamne al oștirilor, Dumnezeul lui Israel, care șezi între heruvimi, tu singur ești Dumnezeul tuturor împărățiilor pământului: tu ai făcut cerurile și pământul. 17 Doamne, pleacă‐ți urechea și ascultă; deschide‐ți, Doamne, ochii și vezi; și ascultă toate cuvintele lui Sanherib, care a trimis să ocărască pe Dumnezeul cel viu. 18 În adevăr, Doamne, împărații Asiriei au pustiit toate țările și pământurile lor 19 și au aruncat în foc pe dumnezeii lor căci nu erau dumnezei ci lucrul mâinilor oamenilor, lemn și piatră; și le‐au prăpădit. 20 Și acum, Doamne Dumnezeul nostru, mântuiește‐ne din mâna lui ca să cunoască toate împărățiile pământului că tu ește Domnul, tu singur. 21 Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimis la Ezechia, zicând: Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Cu privire la ce te‐ai rugat mie asupra lui Sanherib, împăratul Asiriei, 22 acesta este cuvântul pe care l‐a vorbit Domnul împotriva lui: Fecioara, fiica Sionului, te disprețuiește, râde de tine în batjocură; fiica Ierusalimului clatină din cap la tine. 23 Pe cine ai ocărît și ai hulit tu? Și împotriva cui ai înălțat glasul și ți‐ai ridicat ochii sus? Împotriva Sfântului lui Israel. 24 Ai ocărît pe Domnul prin slujitorii tăi și ai zis: Cu mulțimea carelor mele m‐am suit pe înălțimea munților, pe coastele Libanului; și voi tăia cedrii săi cei înalți, chiparoșii săi cei aleși și voi intra în înălțimile sale cele mai îndepărtate în pădurea câmpiei sale roditoare. 25 Eu am săpat și am băut apă și cu talpa picioarelor mele am secat toate râurile Egiptului. 26 N‐ai auzit că demult am făcut aceasta, că din zile străvechi am întocmit‐o? Acum am împlinit‐o ca tu să prefaci cetățile întărite în grămezi de dărâmături. 27 De aceea au slăbit locuitorii lor, s‐au înspăimântat și s‐au rușinat. Au fost ca iarba câmpului și ca verdeața, ca iarba de pe acoperișuri și ca grâul pârlit înainte de înspicare. 28 Dar cunosc șederea ta și ieșirea ta și intrarea ta și furia ta împotriva mea. 29 Fiindcă furia ta împotriva mea și mândria ta s‐au suit la urechile mele, de aceea voi pune veriga mea în nasul tău și zăbala mea în buzele tale și te voi întoarce pe calea pe care ai venit. 30 Și aceasta îți va fi semnul: anul acesta se va mânca orice crește singur de la sine și în al doilea an orice va răsări din aceasta, dar în al treilea an, semănați și secerați și sădiți vii și mâncați rodul lor. 31 Și rămășița care a scăpat din casa lui Iuda, iarăși va prinde rădăcină dedesubt și va da rod deasupra. 32 Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță și din muntele Sion cei ce vor scăpa: râvna Domnului oștirilor va face aceasta. 33 Pentru aceasta așa zice Domnul despre împăratul Asiriei: Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va săgeta acolo o săgeată, nici nu va veni înaintea ei cu scutul, nici nu va ridica șanț împotriva ei. 34 Pe calea pe care a venit pe aceea se va întoarce și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul. 35 Căci voi apăra cetatea aceasta ca s‐o mântuiesc, pentru mine și pentru robul meu David. 36 Și îngerul Domnului a ieșit și a lovit o sută optzeci și cinci de mii în tabăra asirienilor. Și când s‐au sculat dis de dimineață, iată toți erau trupuri moarte. 37 Și Sanherib, împăratul Asiriei, a plecat și s‐a dus și s‐a întors; și a locuit în Ninive. 38 Și a fost așa : pe când se închina în casa lui Nisroc, dumnezeul său, Adramelec și Șarețer, fiii săi, l‐au lovit cu sabia și au scăpat în țara Ararat. Și în locul său a domnit Esar Hadon, fiul său.