1 Kadea delduma o Rai karing Lehko makhlo, karing o Čir, saves nikrăles vastestar, kaste peravel le neamuri angla leste, thai te pîtrăl o brečinarii le thagarengo, te pîtrăl lehkă ăl udara, kaste na mai phandadeon:
2 „Me jeaua angla tute, ortoa le drma le baŕbarăngo, linčearaua le udara la xarkumakă, thai phagaua le druguri le sastrehkă.
3 Daua tu visterimata garadine, bravalimata prahomena, kaste jeanes kă Me sîm o Rai kai akharau tu po anau, o Dell le Israelohko.
4 Anda o kamblimos anda Muŕo robo o Iakovo, thai andoa Israelo, o alosardo Muŕo, akhardem tu po anau, dem tukă duma, lašime kamimasa, anglal ka tu te prinjeanes Ma.
5 Me sîm o Rai, thai nai aver, avri Mandar nai Dell. Me phanglem tu angla ka tu te prinjeanes Ma.
6 Kaste jeangleol pe, katoa lulludearimos le khamehko ji koa perimos le khamehko, kă avri Mandar nai Dell: Me sîm o Rai, thai nai aver.
7 Me kărau e lumina, thai kărau o tuneriko, Me dau o binelo, thai anau o čiropharo, Me, o Rai, kărau sa kadala butea.
8 Te pitean le čerurea opral thai te den brîšind le norea o bibezaxalimos! Te pîtărdeol e phuw, te del anda leste o skăpimos, thai te anklel anda leste sakhdata o irbăvimos! Me, o Rai, kărau kadala butea.”
9 „Au kastar xalpe pehkă Kărditoresa! – Khă čiobo andal čioburi la phuweakă! – Ta e phuwegalbăno phenel kolehkă kai fălçuiles: „So kărăs?” Thai e buti tiri phenel pa tute: „O nai les vast?”
10 Au kolestar kai phenel pehkă daddeshkă: „Anda soste kărdean ma?” Thai pehka deiakă: „Anda soste kărdean ma?”
11 Kadea delduma o Rai, o Sfînto le Israelohko, thai o Kărditorii Tiro: „Kamel varekon te pušel Ma poa aviimos, te mothol Mangă andal šave Mîŕă thai andai buti Mîŕă vastengă?”
12 Me kărdem e phuw, thai kărdem le manušes pe late; Me le vastença Mîŕănça tinzosardem le čerurea, thai thodem sai oštirea lendi.
13 Me vazdem le Čiros, ande Muŕo čeačimos, thai ortoua sal droma lehkă. O vazdela pale Mîŕî četatea, thai dela drom Mîŕă astardengă le mardimahkărăn, bi kučimos potindimahko thai bi pativengo, phenel o Rai le oštirengo.”
14 „Kadea delduma o Rai: „Le valosuri le Ejiptohkă thai o bitindimos la Etiopiakă thai le Sabeeniengo, manuši statohă uče, nakhăna tute thai avena tiră. Le popoare kadala jeana pala tute, nakhăna andelançurea, bandeona angla tute, thai phenena tukă rudindoi pe: „Dă sar tute sî o Dell, thai nai aver Dell avri Lestar.”
15 Ta Tu san khă Dell kai garaves Tu, Tu, Devlla le Israelohko, Skăpitorina!
16 Sa sî lajane rthai uluime, saoŕă jeantar pherde prasaimahko, le kărditorea le idolengă.
17 Ta o Israelo avela skăpime le Raiestar, khă skăpimasa vešniko. Tume či avena či lajavehkă, či mardine, andel veakurea.
18 Kă kadea delduma o Rai, o Kărditorii le čerurengo, o korkoŕo Dell, kai kărdea e phuw, kărdea les thai zureardea les, kărdea les na te avel pusto, ta kărdea les kaste avel bešlino: „Me sîm o Rai, thai nai aver!
19 Me či demduma čioreal, ande khă kolço kaleardo la phuweako. Me či phendem la semençiakă le Iakovohkăreakă: „Roden Ma dă ivea!” Me, o Rai, phenau so sî čeačio, vesti so sî orta.”
20 „Tiden tume, aven thai pašon andekhthan, tume skăpime andal neamurea! Nai le či khă prinjeandimos kola kai nigrăn pehko idolo le kaštehko, thai akharăn khă devles, kai naštil te skăpile.
21 Phenen lengă, thai anen le orde, kaste denpeduma iekh avrănça! Kon prooročisardea kadala butea dă anglal, thai vestisardea le dămult? Ta na Me, O Rai? Nai aver Dell orta thai skăpitorii, aver Dell avri Mandar nai.
22 Ambolden tume Mande, thai avena skăpime saoŕă kola kai san kal riga la phuweakă! Kă Me sîm o Dell, thai na aver.
23 Pe Mande Orta solaxa Ma, o čeačimos anklel anda Muŕo mui thai o divano Muŕo či avela lino parpale: orsavi čeang bandeola angla Mande, thai orsavi šib solaxala pe Mande.
24 „Dă sar ando Rai”, phenela pe Mangă,” bešel o čeačimos thai zor; Leste avena, thai avena mardine sa kola kai sas xolleariči pe Leste.
25 Ando Rai avena kărdine bibezexale thai proslăvime sa le avimata le Israelohkă.”
Cir, unealta Domnului
1 Așa zice Domnul către unsul său, către Cir, a cărui dreaptă am ținut‐o ca să supun popoarele înaintea lui și voi dezlega coapsele împăraților ca să deschid ușile înaintea lui și porțile nu se vor închide: 2 Voi merge înaintea ta și voi netezi locurile ridicate: voi sfărâma ușile de aramă, și voi tăia în două zăvoarele de fier; 3 și‐ți voi da visteriile întunericului și avuțiile ascunse ale locurilor tainice ca să cunoști că eu, Domnul, care te chem pe nume, sunt Dumnezeul lui Israel. 4 Pentru Iacov , robul meu, și Israel, alesul meu, te‐am chemat pe numele tău, te‐am numit cu drag, deși nu m‐ai cunoscut. 5 Eu sunt Domnul și nu este altul. Afară de mine nu este Dumnezeu. Eu te‐am încins deși nu m‐ai cunoscut; 6 ca să cunoască cei de la răsăritul soarelui și de la apus că nu este altul afară de mine. Eu sunt Domnul și nu este altul. 7 Eu întocmesc lumina și fac întunericul, eu fac pacea și fac răul : eu Domnul fac toate acestea. 8 Picurați de sus, ceruri! Și norii să verse dreptatea! Să se deschidă pământul și să nască mântuirea și cu ea să răsară dreptatea împreună! Eu, Domnul, am făcut. 9 Vai de cel ce se ceartă cu Făcătorul său! Un hârb între hârburile țărânii! Va zice lutul oare către cel ce‐l întocmește: Ce faci? Sau făptura ta: El n‐are mâini? 10 Vai de cel ce zice tatălui său: Ce naști? Sau către femeie: Cu ce ești în dureri? 11 Așa zice Domnul, Sfântul lui Israel și Făcătorul său: Întrebați‐mă de cele viitoare: de fiii mei și porunciți‐mi despre lucrul mâinilor mele. 12 Eu am întocmit pământul și am făcut pe om pe el. Eu, chiar mâinile mele au întins cerurile și am poruncit să fie toată oștirea lor. 13 Eu l‐am sculat în dreptate și voi face toate căile lui drepte. El va zidi cetatea mea și va da drumul prinșilor mei, nu pentru preț nici pentru plată, zice Domnul oștirilor. 14 Așa zice Domnul: Bogăția Egiptului și marfa Etiopiei și a Sabeenilor, bărbați de statură, vor trece la tine și vor fi ale tale; vor merge după tine; vor trece în lanțuri și ți se vor pleca, și îți vor face cerere, zicând : Cu adevărat în tine este Dumnezeu și nu este altul, nu este alt Dumnezeu! 15 Cu adevărat tu ești un Dumnezeu care te ascunzi, o Dumnezeul lui Israel, Mântuitorul!… 16 Se vor rușina și vor roși cu toții, vor ajunge de rușine împreună, făcătorii de idoli. 17 Dar Israel va fi mântuit de Domnul cu o mântuire veșnică. Nu vă veți rușina nici nu veți roși în veci de veci. 18 Căci așa zice Domnul care a făcut cerurile, Dumnezeu însuși care a întocmit pământul și l‐a făcut și l‐a întemeiat. Nu l‐a făcut pustiu, ci l‐a întocmit ca să fie locuit: eu sunt Domnul și nu este altul. 19 N‐am vorbit în ascuns, în vreun loc întunecos al pământului. N‐am zis seminței lui Iacov: Căutați‐mă în zadar. Eu , Domnul, vorbesc dreptate, spun lucruri care sunt drepte. 20 Adunați‐vă și veniți! Apropiați‐vă împreună, voi cei scăpați ai neamurilor! Sunt fără pricepere cei ce poartă lemnul chipului lor cioplit și se roagă la un dumnezeu care nu‐i poate mântui. 21 Spuneți și aduceți‐i încoace; da, să se sfătuiască împreună. Cine a arătat aceasta din vechime? Cine a spus‐o de mult? Oare nu eu, Domnul? Și nu este alt Dumnezeu afară de mine: un Dumnezeu drept și un mântuitor; nu este altul afară de mine. 22 Priviți la mine și fiți mântuiți toate marginile pământului! Căci eu sunt Dumnezeu și nu este altul. 23 Pe mine însumi m‐am jurat, cuvântul a ieșit din gura mea în dreptate și nu se va întoarce: că orice genunchi se va pleca înaintea mea și orice limbă va jura 24 și se va zice de mine: Numai în Domnul este dreptate și putere. La el vor veni și toți cei ce se aprind împotriva lui se vor rușina. 25 În Domnul va fi îndreptățită și se va slăvi toată sămânța lui Israel.