O Ierusalimo vazdino nevo.
1 „Ušti ta, luminisao! Kă e lumina tiri avel, thai slava le Raiesti avel pa tute.
2 Kă dikta, o tuneriko garavel e phuw, thai negura e bari le popoare; ta pa tute lulludearăl o Rai, thai slava Lesti sîkadeol pa tute.
3 Neamuri phirăna ande lumina tiri, thai thagar ando străfeaimos te razăngo.
4 Vazde te iakha rigatar, thai dikh: saoŕă tiden pe thai aven karing tute! Le šave tiră aven dă dural, thai le šeia tiră sî phirade andel angalea.
5 Kana dikhăsa kadala butea, xutesa bukurimastar, thai marălla teo illo thai bufleolla, kă le bravalimata la mareakă amboldena pe karing tute, thai le visterii le neamurengă avena tute.
6 Avesa garadino khă butimasa kămilengo, dromaderengo andoa Madiano thai Efa; avena saoŕă andai Seba, andindoi sumnakai thai tămîia, thai vestina le lăudimata le Raiehkă.
7 Sa le turme le Chedarohkă tidena pe tute, le bakră andoa Nebaiot avena ande teo kandimos; anklena pe Muŕo altarii sar jertfa čeaili Mangă, thai slava le khărăsti Mîŕăsti kărauala i mai slăvime.
8 Kon sî kukola kai xurean sar varesar norea, sar varesar gulumba karing lengo gulumbarimos?
9 Kă, Man ajukrăn Ma le insule, thai le beruri andoa Tarsis sî anglal, kaste anen parpale dă dural le šaven tirăn, lengă rupesa thai le sumnakasa, anda o Anau le Raiehko, le Devllehko tirăhko, andoa o Anau le sfîntonehko le Israelohko, kai proslăvi tu.
10 Le străinea vazdena te zîduri, thai le thagar kandena tu; kă maladem tu ande Muŕo xollearimos, ta, ta ando meklimos Muŕo, sîma mila tutar.
11 Le udara tiră avena ando veako pîtărdine, či avena phandade či desă či reate, kaste mekăn te šolpe tute o bravalimos le neamurengo, thai le thagar lengă manušença.
12 Kă o neamo thai o thagarimos kai kandela tu, xasaona, thai le neamurea kodola avena ande sa xasardine.
13 E slava le Libanosti avela tute, o tiparoso, o ulmo thai o phabelinoŕo (o čimišoro), saoŕănça tidine, kaste kučearăn o than o sfîntone Mîŕă thanehko, kă Me proslăviuoa o than kodoa kai te xodinin Măŕă pînŕă.
14 Le šave te zuralimatămeklitorengă avena bandearde angla tute, thai sa kola kai či dabadikhănas tu rudina pe ka te pînŕă; thai phenena tukă „E Četatea le Raiesti,” „O Siono le Sfîntohko le Israelohko.”
15 Dă katar sanas meklini thai jungalli, thai khonikh či nakhălas anda tute, karaua tu khă kučimos vešniko, khă buti bukurimasti andal manuši neamo neamoste.
16 Pesa o thud le neamurengo, pesa e čiučii le thagarendi; thai jeanesa kadeadar kă Me sîm o Rai, o Skăpitorii tiro, o Potinditorii tiro, o Zurallo le Iakovohko.
17 Ando than la xarkumako anaua sumnakai, ando than le sastrehko anaua rup, ando than le kaštehko, xarkuma, thai ando than le baŕăngo, sastri. Kăraua ta e pačea te rail pa tute, thai te stăpînil o čeačimos.
18 Či mai ašundeola pe dindoi pe duma pa thodimoszuralimasa ando čem tiro, či pustiimastar thai nakhadimastar andel phuwea tiră, ta desa anau le zîduren tirăn „Skăpimos”, thai le udarăn tirăn „Lăudimos.”
19 Na o kham mai kandela tukă sar lumina desă, či o šonuto či mai luminila tu pehkă luminimasa; kă o Rai avela e Lumina tiri ando veako, thai o Dell tiro avela e slava tiri.
20 O Kham tiro či mai perăla, thai o šonuto tiro či mai kaleola; kă o Rai avela e Lumina tiri ando veako, thai le des te kăznimata isprăvina pe.
21 Či mai avena dă sar manuši bibezexale ando poporo tiro: on stăpînina o čem ando veako, sar khă gloata thodini Mandar, e buti Mîŕă vastendi, kaste kandel karing Mîŕî slava.
22 Kukoa o mai çînoŕo kărdeola khă mia, thai kukoa o mai bisămnome khă neamo zurallo. Me, o Rai, iuçîsaraua kadala butea ka lengo čiro.”
Mărirea Sionului
1 Scoală‐te, luminează ! Căci lumina ta a venit și slava Domnului a răsărit peste tine. 2 Căci, iată, întuneric va acoperi pământul, și întuneric des pe popoare. Dar Domnul va răsări peste tine și slava lui se va vedea peste tine. 3 Și neamurile vor veni la lumina ta și împărații la strălucirea răsăririi tale. 4 Ridică‐ți ochii împrejur și vezi! Toți se adună împreună, vin la tine: fiii tăi vor veni de departe și fiicele tale vor fi purtate pe braț. 5 Atunci vei vedea și te vei lumina, și‐ți va bate inima și se va lărgi; căci plinătatea mării se va întoarce la tine, bogățiile neamurilor vor veni la tine. 6 Mulțime de cămile te vor acoperi, cămile tinere din Madian și Efa. Toți cei de la Seba vor veni, vor aduce aur și tămâie și vor vesti laudele Domnului. 7 Toate turmele Chedarului se vor aduna la tine. Berbecii Nebaiotului îți vor sluji: se vor sui pe altarul meu și vor fi bine primiți și eu voi slăvi casa slavei mele. 8 Cine sunt aceștia care zboară, ca un nor și ca porumbeii în porumbarele lor? 9 Da , ostroavele mă vor aștepta și mai întâi corăbiile din Tarsis, ca să aducă pe fiii tăi de departe, argintul lor și aurul lor cu ei, pentru numele Domnului Dumnezeului tău și pentru Sfântul lui Israel, căci te‐a slăvit. 10 Și fiii celor străini îți vor zidi zidurile și împărații lor îți vor sluji. Căci în mânia mea te‐am lovit, dar în bunăvoința mea m‐am îndurat de tine. 11 Și porțile tale vor fi deschise necurmat: nu se vor închide zi și noapte ca să aducă la tine bogățiile neamurilor și pe împărații lor luați prinși. 12 Căci neamul și împărăția care nu‐ți vor sluji, vor fi pierdute și neamurile acelea vor fi pustiite cu desăvârșire. 13 Slava Libanului va veni la tine, chiparosul, pinul și bradul împreună, ca să împodobească locul locașului meu sfințit și voi slăvi locul picioarelor mele. 14 Și fiii celor ce te‐au strâmtorat vor veni, plecându‐se ție; și toți cei ce te‐au disprețuit se vor pleca la tălpile picioarelor tale și te vor numi Cetatea Domnului, Sionul Sfântului lui Israel. 15 Și de unde ai fost părăsită și urâtă, încât nimeni nu trecea prin tine, te voi face o mărire veșnică, o bucurie din neam în neam. 16 Și vei suge laptele neamurilor, și vei suge țâțele împăraților și vei cunoaște că eu , Domnul, sunt Mântuitorul tău și Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov. 17 În loc de aramă voi aduce aur și în loc de fier voi aduce argint și în loc de lemn aramă și în loc de pietre fier. Și voi face pe dregătorii tăi pace și pe judecătorii tăi dreptate. 18 Nu se va mai auzi asuprirea în pământul tău, pustiirea și nimicirea în hotarele tale. Ci vei numi zidurile tale: Mântuire și porțile tale: Laudă. 19 Soarele nu va mai fi lumina ta ziua, nici luna nu te va mai lumina prin lucire, ci Domnul îți va fi lumină veșnică și Dumnezeul tău slava ta. 20 Soarele tău nu va mai apune, nici luna ta nu se va trage înapoi. Căci Domnul va fi lumina ta veșnică și zilele jelirii tale vor fi sfârșite. 21 Și poporul tău, — ei toți vor fi drepți: vor stăpâni pământul în veac, odrasla sădirii mele, lucrul mâinilor mele, ca să fiu proslăvit. 22 Cel mic se va face o mie și cel puțin un neam tare. Eu, Domnul, o voi grăbi la vremea sa.