O Iefta, krisînitorii ando Israelo.
1 O Iefta, o Galaadito, sas khă manuši zuralo. O sas o šeau kha kurvako. O Galaado kărdeasas le Ieftas.
2 E romni le Galaadosti kărdea lehkă šeave, kai, kărdile bară, thai našade le Ieftas, thai phendine lehkă: „Tu nai te avel tu mandimos ando khăr amră daddehko, kă san o šeau kha avrea romneako.”
3 Thai o Iefta našlo kata pehkă phral, thai bešlo ando čem o Tob. Varesar manuši bi šerandengo koa šero tide pe koa Iefta, thai kărănas phirimata lesa.
4 Pala vareso čiro, le šeave le Amonohkă teleardine mardimos le Israelosa.
5 Thai kana le šeave le Amonohkă marănas pe le Israelosa, le phură le Galaadohkă găline te roden le Ieftas andoa čem le Tobohko.
6 On phendine le Ieftahkă: „Av te aves o šerobaro amaro, thai te maras le šeaven le Amonohkărăn.”
7 O Iefta dea anglal le phurăn le Galaadohkărăn: „Či urîçîsardean ma tume, thai či našadean ma tume andoa khăr mîŕă daddehko? Anda soste aven akana mande kana san ando strandimos?”
8 Le phură le Galaadohkă phende le Ieftahkă: „Amboldas ame tute akana, kaste jeas amença, te marăs le šeaven le Amonohkă, te aves o šerobaro amaro, o šerobaro pa sal manuši le Galaadohkă.”
9 O Iefta dea anglal le phurăn le Galaadohkărăn: „Kana anen ma parpale kaste marau le šeaven le Amonohkă, thai kana o Rai dela le angla mande, avaua me kadea tumaro šeroobaro?”
10 Le phură le Galaadohkă phendine le Ieftahkă: „O Rai te ašunel ame, thai te krisînil, te na kărasa so phensa amengă.”
11 O Iefta teleardea le phurănça le Galaadohkă. O poporo thodeales te avel angla leste, thai thodea les šerobaro, thai o Iefta phendea pale angloa Rai, ande Miçipa, sa le divanuri kai phendeasas le.
O phadimos le Amonoçăngo.
12 O Iefta tradea solea le thagarohkă le šeavengă le Amanohkă, kaste phenen Lehkă: „So sî tu mança ta aves pa mande te kărăs mardimos pa muŕo čem?”
13 O thagar le šeavengo le Amonohko dea anglal le solengă le Ieftahkă: „Anda soste o Israelo, kana ankăsto andoa Ejipto, thodea o vast pe muŕo čem, kata o Arnon ji koa Iabok thai o Iordano. De mangă les parpale kamblimasa lašo.”
14 O Iefta tradea pale le solen koa thagar le šeavengo le Amonohkă,
15 kaste phenen lehkă: „Kadea del duma o Iefta: „O Israelo či thodea o vast po čem le Moabohko, či po čem le šeavengo le Amonohkă.
16 Kă atunčea, kana ankăsto o Israelo andoa čem le Ejiptohko, gălo ande pustia ji kai marea e Lolli, thai arăslo koa Kades.
17 Atunčeara o Israelo tradea solea le thagarăhkă le Edomohkă, kaste phenel lehkă: „Mekh ma te nakhau anda teo čem.” Ta o thagar le Edomohko či kamblea. Tradea i koa thagar le Moabohko, thai či o či kambleas. Thai o Israelo aši'lo ando Kades.
18 Pala kodea gălo andai pustia, gălo roata o čem le Edomohko thai o čem le Moabohko, thai avilo ande rig kataranklelokham le čemehko le Moabohko; thai arăsle înteal o Arnono, bi te šon pe andal phuwea le Moabohkă, kă o Arnono sas e phuw le Moabosti.
19 O Israelo tradea sole le Sixonehkă, o thagar le Amoriçăngo, o thagar le Xesbronohko. Thai o Israelo phendea lehkă: „Mekh ma te nakhau anda teo čem ji ando than karing jeas.”
20 Ta o Sixono nas les pateaimos ando Israelo, kate mekăles te nakhăl anda lehkă phuwea, thai tidea sa pehko poporo, avilo ando Iaxaç, thai mardea pe le Israelosa.
21 O Rai, o Dell le Israelohko, dea le Sixonos thai sa lehkă poporos ando vast le Israelohko, kai mardea les. O Israelo thodea o vast pe soa čem le Amoriçăngo, kai sas thodine ando čem kadoa.
22 Thodine o vast pe sal phuwea le Amoriçăngă, kata o Arnono ji ando Iabok, thai dă andai pustia ji koa Iordano.
23 Thai akana, kana o Rai, O Dell le Israelohko, našadea le Amoriçăn angla pehko poporo o Israelo, tu te stăpînis lengo čem?
24 Ta so del tu ando stăpînimos teo del o Chemošo, či stăpînisa? Thai sa so dea me ando stăpînimos o Rai, o Dell amaro, angla amende, ame te na stăpînisaras!
25 San tu mai lašo sar o Balak, o šeau le Çiporohko, o thagar le Moabohko? Xalea pe o le Israelosa or kărdea o mardimos lesa?
26 Dikta kă sî trin šella bărši dă kana bešel o Israelo ando Xesbono, thai andel gava paša leste, ando Aroero thai andel gava dă paša leste thai ande sal četăçi kai sî po mallo le Arnonohko: anda soste či lena lengă le ande soa čiro kadoa?
27 Me či xolleardem tu dălokh, thai nasul phiradean tu mança, kărdindoi mangă mardimos. O Rai te krisînil e buti kadea. O te avel ades krisînitorii maškar le šeave le Israelohkă thai le šeave le Amonohkă.”
28 O thagar le šeavengă le Amonohkă či ašundea le divanurendar kai tradea lehkă le o Iefta kaste phenen lehă le. E šei le Ieftasti.
29 O Duxo le Raiehko avilo poa Iefta. O Iefta phirdea soa Galaado thai o Manase; nakhlo andoa Miçipe ando Galaado; thai andoa Miçipe ando Galaado, teleardea pal šeave le Amonohkă.
30 O Iefta kărdea khă solaxaimos le Raiehkă, thai phendea: „Te desa ande mîŕă vast le šeaven le Amonohkă,
31 orkon anklela pal udara le khărăhkă mîŕăhkă angla mande, koa amboldimos muŕo o baxtalo katal šeave le Amonohkă, avela dino le Raiehkă, thai anaua les sar phabarimos dă sa.”
32 O Iefta teleardea pal šeave le Amonohkă, thai o Rai dea le ande lehkă vast.
33 Kărdea lengă khă baro phagaimos, kata o Aroero ji karing o Minito, than kai sas les biši četăçea, ji ando Abel-Cheramino. Thai le šeave le Amonohkă sas meklinetele angla le šeave le Israelohkă.
34 O Iefta amboldi'lo khără ande Miçipa. Thai dikhta kă lesti šei ankăsti lehkă anglal timpanença thai khălimasa. Oi sas lehko korkoŕo šeau; nas les či šeave či aver šei.
35 Sar dikhlea la, o šindea pehkă çoale, thai phendea lakă: „Of! mîŕî šei! pharăs malaves ma thai biujarăs ma! Kărdem khă solaxaimos le Raiehkă, thai našti amboldau les.”
36 Oi phendea lehkă: „Daddna, kărdean khă solaxaimos le Raiehkă, kăr mangă sosa ankăstea tukă andoa mui, akana kana o Rai amboldeatukă thai te dušmaien, le šeaven le Amonohkărăn.”
37 Thai oi phendea pehkă daddehkă: „Kaditi rudi tu: mekh ma slobodo dui šon, kaste uleau andel baŕlebară thai te rovau muŕo šeimosbaro mîŕă jeiança.”
38 O dea la anglal: „Jea!” Thai meklea la slobodo dui šon. Oi găli pehkă jeiança, thai ruia pehko šeibarimos pel baŕlebară.
39 Pala le dui šon, amboldi'li ka pehko dadd, thai o pherdea lasa o solaxaimos kai kărdeasas les. Oi či prinjeandeasas te avel andothan khă muršesa. Dă atunčeara kărdi'lo ando Israelo o nikărimos
40 ka, ande sako bărši, le šeia le Israelohkă te vazden prazniko la šeakă le Ieftahkă, le Galaaditohkă, štar des po bărši.
Iefta
1 Și Iefta , Galaaditul, era un viteaz și era fiul unei curve, și Galaad născuse pe Iefta. 2 Și nevasta lui Galaad i‐a născut fii, și când au crescut fiii nevestei lui Galaad au izgonit pe Iefta și i‐au zis: Nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei. 3 Și Iefta a fugit dinaintea fraților săi și a locuit în țara Tob. Și oameni fără căpătâi s‐au adunat la Iefta și ieșeau cu el. 4 Și a fost așa : după câtăva vreme copiii lui Amon s‐au luptat cu Israel. 5 Și când copiii lui Amon se luptau cu Israel, bătrânii Galaadului s‐au dus să ia pe Iefta din țara Tob. 6 Și au zis lui Iefta: Vino și fii căpetenia noastră ca să ne luptăm cu copiii lui Amon. 7 Și Iefta a zis bătrânilor Galaadului: Oare nu m‐ați urât și nu m‐ați izgonit voi din casa tatălui meu? Și pentru ce veniți acum la mine când sunteți în necaz? 8 Și bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: De aceea ne‐am întors la tine acum, ca să mergi cu noi și să te lupți cu copiii lui Amon și să ne fii cap nouă tuturor locuitorilor Galaadului. 9 Și Iefta a zis bătrânilor Galaadului: Dacă mă aduceți înapoi ca să mă lupt cu copiii lui Amon și Domnul îi va da înaintea mea, voi fi eu capul vostru? 10 Și bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: Domnul să fie martor între noi, dacă nu vom face după cuvintele tale. 11 Și Iefta s‐a dus cu bătrânii Galaadului și poporul l‐a pus cap și căpetenie peste sine, și Iefta și‐a rostit toate cuvintele înaintea Domnului în Mițpa.
Înfrângerea amoniților
12 Și Iefta a trimis soli la împăratul copiilor lui Amon, zicând: Ce este între mine și între tine, de ai venit împotriva mea să te lupți împotriva țării mele? 13 Și împăratul copiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta: Pentru că Israel mi‐a luat țara când a ieșit din Egipt, de la Arnon până la Iaboc și până la Iordan, și acum înapoiază‐mi‐o în pace. 14 Și Iefta a trimis iarăși soli la împăratul copiilor lui Amon, 15 și i‐a zis: Așa zice Iefta: Israel n‐a luat țara Moabului, nici țara copiilor lui Amon. 16 Și Israel când a ieșit din Egipt a umblat prin pustie până la Marea‐Roșie și a venit la Cades . 17 Și Israel a trimis soli la împăratul Edomului zicând: Te rog, lasă‐mă să trec prin țara ta! Dar împăratul Edomului n‐a voit să audă. Și au trimis și la împăratul Moabului și el n‐a voit. Și Israel a locuit în Cades. 18 Și au umblat prin pustie și au ocolit țara Edomului și țara Moabului, și au venit în partea dinspre soare‐răsare a țării Moabului, și au tăbărât dincolo de Arnon, dar n‐au intrat în hotarul Moabului, căci Arnonul este hotarul Moabului. 19 Și Israel a trimis soli la Sihon, împăratul amoriților, împăratul Hesbonului, și Israel i‐a zis: Rugămu‐te, să trecem prin țara ta până la locul meu. 20 Și Sihon nu s‐a încrezut în Israel să‐l lase să treacă prin hotarul său, și Sihon a adunat tot poporul său și au tăbărât în Iahaț și s‐a luptat cu Israel. 21 Și Domnul Dumnezeul lui Israel a dat pe Sihon și pe tot poporul lui în mâna lui Israel și i‐au bătut , și Israel a luat în stăpânire toată țara amoriților, care locuiau în ținutul acela. 22 Și au luat în stăpânire toate hotarele amoriților , de la Arnon până la Iaboc și de la pustie până la Iordan. 23 Și acum, Domnul Dumnezeul lui Israel a alungat pe amoriți dinaintea poporului său Israel, și să‐l stăpânești tu? 24 Oare nu stăpânești tu ce ți‐a dat în stăpânire Chemoș , dumnezeul tău? Și orice a alungat dinaintea noastră Domnul Dumnezeul nostru, aceea vom stăpâni. 25 Și acum ești tu în adevăr mai bun decât Balac , fiul lui Țipor, împăratul Moabului? Oare s‐a certat el cu Israel? S‐a luptat el cu ei? 26 Cât a locuit Israel în Hesbon și în satele lui, și în Aroer și în satele lui, și în toate cetățile care sunt pe malurile Arnonului, trei sute de ani, pentru ce nu le‐ați luat înapoi în vremea aceea? 27 Da, n‐am păcătuit împotriva ta, ci îmi faci rău, războindu‐te împotriva mea. Domnul, judecătorul , să judece astăzi între copiii lui Israel și între copiii lui Amon! 28 Și împăratul copiilor lui Amon n‐a ascultat cuvintele lui Iefta, pe care i le‐a trimis.
Făgăduința lui Iefta
29 Și Duhul Domnului a fost asupra lui Iefta și el a trecut prin Galaad și Manase și a trecut la Mițpe din Galaad și de la Mițpe din Galaad a trecut la copii lui Amon. 30 Și Iefta a juruit o juruință Domnului și a zis: Dacă vei da fără greș în mâna mea pe copiii lui Amon, 31 atunci ce va ieși din ușa casei mele spre întâmpinarea mea, când mă voi întoarce în pace de la copiii lui Amon, va fi al Domnului și voi aduce ardere de tot. 32 Și Iefta a trecut la copiii lui Amon, ca să se lupte cu ei și Domnul i‐a dat în mâna lui. 33 Și i‐a bătut de la Aroer până la Minit, douăzeci de cetăți, și până la Abel‐Cheramim, cu foarte mare măcel. Și copiii lui Amon au fost supuși înaintea copiilor lui Israel. 34 Și Iefta a venit la Mițpe în casa lui, și iată fiica sa îi ieșea în întâmpinare cu timpane și cu jocuri și ea era singurul copil, n‐avea afară de ea fiu sau fiică. 35 Și a fost așa : când a văzut‐o el și‐a sfâșiat hainele și a zis: Vai, fiica mea, m‐ai doborât și ești din cei ce mă tulbură! Căci mi‐am deschis gura către Domnul și nu pot întoarce. 36 Și ea i‐a zis: Tatăl meu, dacă ți‐ai deschis gura către Domnul, fă‐mi potrivit cu ce a ieșit din gura ta, pentru că Domnul ți‐a făcut răzbunare asupra vrăjmașilor tăi, asupra copiilor lui Amon. 37 Și ea a zis tatălui său: Să mi se facă lucrul acesta: lasă‐mă singură două luni, să mă duc și să mă cobor în munți și să‐mi plâng fecioria, eu și tovarășele mele. 38 Și el a zis: Du‐te! Și a trimis‐o pentru două luni. Și ea s‐a dus cu tovarășele ei și și‐a plâns fecioria pe munți. 39 Și a fost așa : după trecere de două luni, ea s‐a întors la tațăl ei și el a împlinit cu ea juruința, pe care o juruise. Și ea nu cunoscuse bărbat. Și a ajuns o datină în Israel, 40 că din an în an fiicele lui Israel mergeau să serbeze pe fiica lui Iefta, Galaaditul, patru zile pe an.