O meklimos le Madianiçăngo.
1 Le šeave le Israelohkă kărdine so či čeaileolas le Raies; thai o Rai dea le ando vast le Madianohkă, čiro dă efta bărši.
2 O vast le Madianohko sas zuralo poa Israelo. Kaste skăpin andoa Madiano, le šeave le Israelohkă našenas andel xorerdimata le baŕbarăngă, andel thanašudră thai pel kotoralebaŕăbarăngă zurearde.
3 Pala so tholas ande phuw o Israelo, o Madiano anklelas le Amalekosa thai le šeavença kataranklelokham, thai avenas pa leste.
4 Avenas pa leste, thai xasarănas le roade la phuweakă ji karing e Gaza; thai či mekănas ando Israelo či xabenata, či bakrea, či guruw, či čiuši.
5 Kă anklenas andekhthan le turmença thai pehkă çărença, avenas sar khă butimos grastengočeareakă, sas bi dindimahkă, on thai le kămile lengă, thai avenas ando čem kaste pustin les.
6 O Israelo arăslo but čioŕardo anda e doši le Madianosti, thai le šeave le Israelohkă çîpisarde karing o Rai.
7 Kana le šeave le Israelohkă çîpisarde karing o Rai andai doši le Madianosti,
8 O Rai tradea le šeavengă le Israelohkă khă prooroko. O phendea lengă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Me ankaladem tume andoa Ejipto, Me ankaladem tume andoa khăr la robiako.
9 Skăpisardem tume andoa vast le Ejipteanengo thai andoa vast saoŕăngo kai mekănas pe pa tumende; našadem le angla tumende, thai dem tume tumen lengo čem.
10 Phendem tumengă: „Me sîm o Rai, o Dell tumaro; te na daran andal devla le Amoriçăngo, ando čem savengo bešen. Ta tume či ašundean Muŕo mui.” O Ghedeono.
11 Pala kodea avilo o Înjero le Raiehko, thai bešlo tala o stejari andai Ofra, kai sas le Ioasoahko, anda e familia le Abiezerosti. O Ghedeono, o šeau lehko, marălas div ando teasko, kaste garaveles andoa Madiano.
12 O Înjero le Raiehko săkadi'lo lehkă, thai phendea lehkă: „O Rai sî tusa, zuraleaona!”
13 O Ghedeono phendea Lehkă: „Rudi tu, muŕo rai, kana o Rai sî amença, anda soste kărdileamengă sa kadala butea? Thai kai sî le minuni kodola kai phenen amengă le amară dadda kana phenen: „Či ankaldeame kadea o Rai andoa Ejipto?” Akana o Rai meklea me, thai del ame ando vast le Madianohko!”
14 O Rai dikhlea pe leste, thai phendea: „Jea la zorasa kadalasa kai sî tu, thai skăpisar le Israelos andoa vast le Madianohko; ta na tradau tu Me?”
15 O Ghedono phendea Lehkă: „Rudi tu, muŕo rai, sosa te skăpi le Israelos? Dikta kă e familia mîŕî sî e mai čioŕî andoa Manase, thai me sîm o mai çînoro andoa khăr mîŕă daddehko.”
16 O Rai phendea lehkă: „Me avaua tusa, thai marăsa le Madianos sar orta khă manušes korkoŕo.”
17 O Ghedono phendea Lehkă: „Kana lem nakhlimos angla Tute, de ma khă sămno kaste sîkaves mangă kă Tu des mangă duma.
18 Na dureo koçal ji kana amboldaua ma Tute, te anau mîŕî pativ, thai te thoaula angla Tute.” Thai o Rai phendea: „Ašeaua ji kana amboldesa tu.”
19 O Ghedeono šutea pe ando khăr, tiradea khă busno, kărdea pogačea anda khă efa aŕăsti. Thodea o mas ande khă košo, thai e zumi šordea la ande khă piri, thodea le tala o stejari, thai thodea Lehkă le anglal.
20 O Înjero le Devllehko phendea lehkă: „Le o mas thai le pogăči, tho le po kotorlebaŕăhko kadalehko thai šor e zumi.” Thai o kărdea kadea.
21 O Înjero le Raiehko tinzosardea o gor la rowleako kai sas les ando vast, thai maladea o mas thai le pogăčea. Atunčeara, vazdinisaili andaoa kotorlebaŕbarăhko khă iag kai phabardea o mas thai le pogăči. Thai o Înjero le Raiehko kărdi'lo bidikhlino angla leste.
22 O Ghedeono, dikhlindoi kă sas o Înjero le Raiehko, phendea: „Au, mandar Stăpînona Raia! Dikhlem le Înjeros le Raiehko mui muieste.”
23 Thai o Rai phendea lehkă: „Av la pačeasa, na dara, kă či merăsa.”
24 O Ghedono vazdea oče khă altari le Raiehkă, thai thodea lehkă anau „O Rai la pačeko”: o altari kadoa sî i ades ande Ofra, kai sas la familiati le Abizerosti.
O peradimos le altarehko le Baaloshko.
25 Ande kodea reat, o Rai phendea le Ghedonohkă: „Le o guruwiçî te daddehko, thai aver guruw efta băršengo. Perau o altari le Baalohko, kai sî te daddehko, thai šin o tillo le rudimahko la Astarteiako, kai sî opral.
26 Te vazdes pala kodea thai te kărăs po gor le kotorăhko le baŕăbarăhko, khă altari le Raiehkă, te Devllehkă. Te les o guruw o duito, thai te anes khă phabarimos dă sa, le kaštesa andoa tillo le idolohko kai šinesa les.”
27 O Ghedono lea deši manuši anda pehkă kanditorea, thai kărdea so phendeasas o Rai; ta anda kă daralas andoa khăr pehkă daddehko, thai le manušendar andai četatea, kărdea e buti kadea reate, na desă.
28 Kana uštile le manuši iekhatar dădroboitu, dikta kă o altari le Baalohko sas perado, o tillo thodino le idolohko dă opral sas šindo, thai o duito guruw sas andino sar phabarimos dă sa po altari kai sas vazdino.
29 On phendine pehkă iekh avrăhkă: „Kon kărdea e buti kadea?” thai pušline thai kărdine rodimata. Phendea pe lengă: „O Ghedeono, o šeau le Ioasăhko, kărdea e buti kadea.”
30 Atunčeara le manuši andai četatea phendine le Ioasăhkă: „Ankalau te šeaves, kaste merăll, kă peradea o altari le Baalohko thai šindea o tillo o sfînto kai sas opral pa leste.”
31 O Ioas dea anglal saoŕăngă kai aviline angla leste: „Ta o unjilimos tumaro sî te len e rig le Baalosti? Tume trăbun te aven lehkă ando kandimos? Orkon lela e rig le Baalosti, te merăll ji dădroboitu. Kana o Baal sî khă Dell, te kărăl o pesti doši, anda kă peradine lehko altari.”
32 Ando des kodoa thodine le Ghedeonohkă anau Ieruball (Dikhăla o Baal), kă phendine: „Dikhăla o Baal anda peste, kă peradine lehko altari.”
33 Soa Madiano, o Amaleko thai le šeave kataranklelokham, tidine pe andekhthan, nakhline o Iordano, thai aviline ande xar le Israelosti.
34 O Ghedeono sas xureado ando Duxo le Raiehko; bašadea andai šing, thai o Abizero sas akhardo kaste jeal lesa.
35 Tradea solea ande soa Manase, kai sakadea sas akhardo te jeal pala leste. Tradea solea ando Ašero, ando Zabulono thai ando Neftali, kai ankăste te anklen lengă anglal.
O sămno la pošomasa.
36 O Ghedeono phendea le Devllehkă: „Kana kames te skăpis le Israelos anda muŕo vast, sar phendean,
37 dikta, thoaua khă vast pošom pe phuw; kana dăsar e pošom avela garadi le piteaimasa, thai sa e phuw ašela šuti, prinjeanaua kă Tu skăpis le Israelos anda muŕo vast, sar phendean.”
38 Thai kadea kărdea pe. Ando des o kolaver, o ušti'lo kana pharadilo o des, strandisardea e pošom, thai ankaladea o piteaimos anda late, kai dea khă taxtai pherdo pai.
39 O Ghedeono phendea le Devllehkă: „Te na avel Tukă xolli pe mande, thai či mai daua duma dăsar akana. Sahkă kamau dăsar te mai kărau khă zumaimos la pošomasa: dăsar e pošom te ašel šuti, thai sai phuw te avel pherdi piteaimos.”
40 Thai o Dell kărdea kadea ande reat kodea. Dăsar e pošom ašili šuti, thai sai phuw sas pherdi piteaimos.
Apăsarea madianiților
1 Și copiii lui Israel au făcut rău în ochii Domnului și Domnul i‐a dat în mâna lui Madian șapte ani. 2 Și mâna lui Madian a fost tare împotriva lui Israel. Din pricina madianiților copiii lui Israel și‐au făcut săpături care sunt în munți și peșteri și întărituri. 3 Și era așa : când semăna Israel, se suiau Madian și Amalec și copiii răsăritului și se suiau împotriva lor. 4 Și tăbărau împotriva lor și stricau venitul țării până la Gaza și nu lăsau merinde în Israel, nici oaie, nici bou, nici măgar. 5 Căci se suiau cu turmele lor și cu corturile lor și veneau mulțime ca lăcustele : ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară ca s‐o strice. 6 Și Israel era foarte sărăcit din pricina lui Madian și copiii lui Israel au strigat către Domnul. 7 Și a fost așa : când copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian, 8 Domnul a trimis pe un proroc la copiii lui Israel, care le‐a zis: Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: 9 Eu v‐am scos din Egipt și v‐am scos din casa de robie și v‐am scăpat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor asupritorilor voștri și i‐am izgonit dinaintea voastră și v‐am dat țara lor. 10 Și v‐am zis: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; nu vă temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți. Dar n‐ați ascultat de glasul meu.
Ghedeon
11 Și Îngerul Domnului a venit și s‐a așezat sub stejarul care era în Ofra, care era a lui Ioas , Abiezeritul . Și Ghedeon, fiul său, bătea grâu în teasc ca să‐l ascundă de madianiți. 12 Și Îngerul Domnului i s‐a arătat și i‐a zis: Domnul este cu tine, viteazule! 13 Și Ghedeon i‐a zis: Ah, Domnul meu! Dacă este Domnul cu noi, pentru ce au venit toate acestea asupra noastră? Și unde sunt toate minunile sale , pe care ni le‐au spus părinții noștri, zicând: Oare nu ne‐a scos Domnul din Egipt? Și acum Domnul ne‐a lepădat și ne‐a dat în mâna lui Madian. 14 Și Domnul a privit spre el și i‐a zis: Mergi cu această putere a ta și vei mântui pe Israel din mâna lui Madian. Oare nu te‐am trimis eu? 15 Și el i‐a zis: Ah, Domnul meu, prin ce voi mântui pe Israel? Iată mia mea este cea mai săracă în Manase și eu sunt cel mai mic în casa tatălui meu. 16 Și Domnul i‐a zis: Eu voi fi cu tine și vei bate pe Madian ca pe un singur om. 17 Și el i‐a zis: Acum, dacă am aflat har în ochii tăi, dă‐mi un semn că vorbești cu mine. 18 Te rog, nu te depărta de aici până voi veni la tine și voi aduce darul meu și‐l voi pune înaintea ta. Și el a zis: Voi zăbovi până te vei întoarce. 19 Și Ghedeon a intrat și a pregătit un ied de capre și azimi dintr‐o efă de făină: carnea a pus‐o în coș și zeama a pus‐o în oală și i‐a adus afară sub stejar, și le‐a înfățișat. 20 Și Îngerul lui Dumnezeu i‐a zis: Ia carnea și azimile și pune‐le pe această stâncă și varsă zeama. Și a făcut așa. 21 Și Îngerul Domnului a întins vârful toiagului care era în mâna sa și a atins carnea și azimile. Și focul s‐a ridicat din stâncă și a mistuit carnea și azimile. Și Îngerul Domnului s‐a depărtat din ochii lui. 22 Și Ghedeon a văzut că era Îngerul Domnului și Ghedeon a zis: Vai, Doamne, Dumnezeule! Căci am văzut pe Îngerul Domnului față în față… 23 Și Domnul i‐a zis: Pace ție, nu te teme, nu vei muri! 24 Și Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului, și l‐a numit: Domnul păcii. Până în ziua de astăzi este încă în Ofra Abiezeriților. 25 Și a fost așa : în noaptea aceea Domnul i‐a zis: Ia vițelul pe care‐l are tatăl tău, al doilea taur de șapte ani, și dărâmă altarul lui Baal pe care‐l are tatăl tău și taie Astartea care este lângă el. 26 Și zidește un altar Domnului Dumnezeului tău pe vârful acestei întărituri în chipul rânduit, și ia al doilea taur și adu‐l ardere de tot cu lemnele Astarteei pe care o vei tăia. 27 Și Ghedeon a luat zece bărbați dintre robii săi și a făcut cum îi vorbise Domnul. Și a fost așa : fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii cetății s‐o facă ziua, a făcut‐o noaptea. 28 Și când s‐au sculat oamenii cetății dis de dimineață, iată altarul lui Baal era dărâmat și Astartea care era lângă el tăiată și taurul al doilea adus ardere de tot pe altarul care era zidit. 29 Și ei au zis unul către altul: Cine a făcut acest lucru? Și au cercetat și au întrebat și au zis: Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut acest lucru. 30 Și oamenii cetății au zis lui Ioas: Scoate afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal și pentru că a tăiat Astartea care era lângă el. 31 Și Ioas a zis tuturor celor ce stăteau lângă el: Voi vreți să apărați pe Baal? Sau voi vreți să‐l scăpați? Cine‐l va apăra să moară până dimineață. Dacă el este dumnezeu, apere‐se singur, pentru că i‐au dărâmat altarul. 32 Și l‐au numit în ziua aceea Ierubaal , zicând: Apere‐se Baal împotriva lui pentru că i‐a dărâmat altarul. 33 Și tot Madianul și Amalec și copiii răsăritului s‐au adunat împreună, și au trecut și au tăbărât în valea Izreel. 34 Și Duhul Domnului a îmbrăcat pe Ghedeon și a suflat din trâmbiță și Abiezerul a fost chemat după el. 35 Și a trimis soli prin tot Manase și au fost chemați și ei după el, și a trimis soli la Așer și la Zabulon și la Neftali, și s‐au suit spre întâmpinarea lor. 36 Și Ghedeon a zis lui Dumnezeu: Dacă vei mântui pe Israel prin mâna mea, cum ai zis, 37 iată voi pune un val de lână în arie; dacă va fi rouă numai pe val și pe tot ogorul va fi uscat, atunci voi cunoaște că vei mântui pe Israel prin mâna mea, precum ai zis. 38 Și a fost așa. Și s‐a sculat dis de dimineață a doua zi și a strâns valul și a stors roua din val, un pahar plin de apă. 39 Și Ghedeon a zis lui Dumnezeu: Să nu se aprindă mânia ta împotriva mea și voi vorbi numai de data asta: Rogu‐te, să mai cerc numai de data asta cu valul. Rogu‐te, să fie uscat numai pe val și pe tot ogorul să fie rouă. 40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea și a fost uscăciune numai pe val, și pe tot ogorul a fost rouă.