O dimosduma le poporohko.
1 O Divano le Raiehko dea mangă duma kadea: 2 „Jea thai çîpisar kal kan la četateakă le Ierusalimohkăreati: „Kadea delduma o Rai: „Anau mangă godi dă sar o kamblimos kai sas tu kana sanas tărni, andoa iubimos tiro, kana sanas tomnimene, kana phirăsas pala Ma ande pustia, andekh phuw bithodini.
3 Atunčeara o Israel sas dino le Raiehkă, sas le anglal rodurea lehkă; sa kukola kai xanas anda lende kărdeonas došale thai avelas o bibaxtalimos pa lende, phenel o Rai.”
4 „Ašunen o Divano le Raiehko, khăr le Iakovohko, thai tume, sal familii le khărăhkă le Israelohkă!
5 Kadea delduma o Rai: „So bikris arakhle tumară dadda ande Mande, ta durile Mandar, thai găline pala khančimata thai arăsline on orta khančimahkă?
6 On či pušline: „Kai o Rai kai ankaladea ame andoa čem le Ejiptohko, kai nakhadea ame andai pustia, andakh phuw šuti thai pherdi gropi kai rail o šutimos thai ušal le mullimasti, anda khă phuw kai khonikh či nakhăl thai kai či bešel či khă manuši?”
7 „Andem tume ande khă čem kha livadasa pherdi kašetença, kaste xan lakă rodurea thai lakă lašimata; ta tume avilean, marisardean Muŕo čem thai paruglean Muŕo mandimos ande khă prikăjimos.
8 Le raša či pušline: „Kai sî o Rai?” Le arakhaitorea la Krisakă či prinjeande Ma, le bakrearea le diiehkă sas Mangă bipateamne, thai le prooročea prooročisarde anda o Baal, thai prastaine pala kukola kai nai lengă či khă kandimahkă.”
9 Anda kodea, xaua Ma tumença, phenel o Rai, thai xaua Ma le šavença tumară šavengărănça.
10 Nakhăn andel insule le Šitim, thai dikhăn! Traden ando Chedar, dikhănta mišto, thai dikhăn kana kărdi'lo oče kadea vareso:
11 paruglea vokhdata khă poporo pehkă devlen, barem kă on nai devla? Ta o poporo Muŕo paruglea pesti Slava, varesosa kai nai či khă kandimahko!
12 Len sama anda kadea vareso, čerurea, phuteon daratar thai daraimastar, phenel o Rai.”
13 „Kă o poporo Muŕo kărdea khă duito bezex: mekline Ma Man, o Isvoro le paiengo juwinde, thai xunade pehkă xaingoŕa, xaingoŕa phaŕadine, kai či nikrăn pai.”
14 „Sî o Israelo khă robo tindimahko, or šav robohko kărdino ando khăr?” „Atunčeara anda soste arăslo o limahko?”
15 „Varesar pui leiengă xunxuin thai çîpin pa leste, thai pustiin lehko čem; le četăçi lehkă sî phabardine thai bi bešlitorengo.
16 Orta i kola andoa Nof thai Tahpanes linčearăna o krešteto te šerăhko.
17 Či kărdean tukă tu korkoŕo e buti kadea anda kă meklean le Raies, te Devlles, kai ortolas tu po drom o lašo?
18 Thai akana, so rodes te jeas ando Ejipto, te pes o pai le Nilohko? So rodes te jeas ande Asiria, te pes o pai le nanilašehko?
19 Tu korkoŕo došaves tu te nasulimasa thai tu korkoŕo malaves tu te bipateaimasa, thai jeanesa thai dikhăsa so nasul thai kărko sî te mekăs le Raies, te Devlles, thai te na avel tu či khă dar Mandar, phenel o Rai, o Dell le oštirengo.”
20 „Dă but linčeardean teo xamo, phaglean te phanglimata, thai phendean: „Či mai kamau te kandau sar khă robo!” Kă pe sako pleai učio thai tala orsao kašt zăleno, tinzosailean sar khă kurva.
21 Thodemas tu sar khă răz šukarimasti thai la mai lašatar viçako: sar paruglean tu andekh rai răzati văšuni?
22 Orta te xalavesa tu silistrasa, orta te desa bute sodasa, e bikris tiri sa ašela ramome angla Mande, phenel o Rai o Dell.”
23 „Sar dašti te phenes: „Či marisailem, thai či gălem pala le Baali?” Dikta e urma te pašendi ande xar, thai dikh so kărdean, dromadero iekhatar koa gălimos thai savi marăs le droma thai desletrušul!
24 Čiušni văšuni, sîkadi le pustuimasa, kai gîfîl ando astardimos lakă kamimahko, kon lopînzîlala te kărăl pehko čeailimos? Sa kola kai roden la nai le avimos te ašadeon: arakhăn la ande lako šon.
25 Na mekh tu le pînŕănça nangă, na šutear teo gîrteano trušatar! Ta tu phenes: „Dăivea, či! Kă kamau le devlen le străinen, thai kamau te jeau pala lende.”
26 Sar ašel khă čior uluime kana sî astardo, kadea uluime ašena kola andoa khăr le Israelohko, on, le thagar lengă, le šerălebară lengă, le raša lengă thai le prooročea lengă.
27 On phenen le kaštearehkă: „Tu san muŕo dadd!” Kă on ambolden Mangă le zăia thai či dikhăn Mande. Ta kana sî ando bibaxtalimos, phenen: „Ušti Ta thai skăpisar ame!”
28 Kai sî le devla tiră, kai kărdean tukă le? Te ušten on, kana daštin te skăpin tu ando čiro le bibaxtalimahko! Kă sode četăçi sî tu, kaditi devla sî tu, Iudo!”
29 „Anda soste xan tume Mança? Saoŕă sanas Mangă bipateamne, phenel o Rai.”
30 „Dăivea maladem tumară šaven; či line dikhlimos koa rodimos; e sabia tumari xalea tumară prooročen, sar khă leo mudardimahko.
31 O, neamo jungalo manušengo, dikhăn mišto koa Divano le Raiehko, kai phenel: „Sîmas Me khă pustiimos andoa Israelo, or khă čem pherdo tuneriko kalimahkko? Andasoste phenel atunčeara o poporo Muŕo: „Sam slobodurea, či kamas te amboledas ame Tute?”
32 Bîstrăl e šei pehkă kučimata, or e tărni e bričirii? Ta o poporo Muŕo bîstărdea Ma desăngo bi dindimahko.
33 So mišto jeanes te tokmis le droma kana sî e orba te rodes so kames! Orta i kai bikris atărdeos.
34 Ji kana i pe le podea tea raxameakă arakhadeol o rat le čioră bidošalengo, saven či astardean le kărindoi či khă phaŕadimos.
35 Thai sa kadalença, tu phenes: „E, sîm bidošalo! Te amboldel pe akana e xolli Lesti mandar!” Dikta, xaua Ma tusa, anda kă phenes: „Či bezexardem!”
36 Anda soste kaditi iuçîmos kaste paruves teo drom? Andoa Ejipto avela tukă o lajaimos, sar avilea tukă anda e Asiria!
37 Sa oçal anklesa, le vastença po šero; kă o Rai šudel kolen ande save pateas tu, thai či izbîndisa lença.”
Mustrarea poporului
1 Și cuvântul Domnului a fost către mine, zicând: 2 Du‐te și strigă în urechile Ierusalimului, zicând: Așa zice Domnul: Mi‐aduc aminte pentru tine, de bunătatea tinereții tale, de iubirea logodirii tale, când ai venit după mine în pustie, într‐un pământ nesemănat. 3 Israel era sfânt pentru Domnul, pârga venitului său. Toți cei ce‐l înghit vor fi vinovați: va veni răul peste ei, zice Domnul. 4 Ascultați cuvântul Domnului, casă a lui Iacov, și toate familiile casei lui Israel: 5 Așa zice Domnul: Ce nedreptate au aflat în mine părinții voștri de s‐au depărtat de mine, și au umblat după deșertăciune și s‐au făcut deșerți? 6 Și n‐au zis: Unde este Domnul care ne‐a scos din țara Egiptului, care ne‐a povățuit prin pustie , printr‐un pământ de pustiuri și gropi, printr‐un pământ de secetă și al umbrei morții, printr‐un pământ prin care nu trecuse niciun om și unde nimeni nu locuise? 7 Și v‐am adus într‐un pământ roditor , ca să mâncați rodul lui și bunătatea lui; și ați intrat și ați necurățit pământul meu și ați prefăcut moștenirea mea în urâciune. 8 Preoții n‐au zis: Unde este Domnul? Și cei ce mânuiau legea nu m‐au cunoscut: și păstorii s‐au răsculat împotriva mea și prorocii au prorocit prin Baal și au umblat după lucruri fără folos. 9 Pentru aceasta mă voi certa cu voi, zice Domnul, și mă voi certa cu copiii copiilor voștri. 10 Căci treceți în ostroavele Chitim și vedeți; și trimiteți la Chedar, și luați seama bine și vedeți dacă a fost asa ceva. 11 A schimbat vreun neam dumnezeii săi ? Și ei nu sunt dumnezei; dar poporul meu a schimbat slava sa cu ceea ce este fără folos. 12 Mirați‐vă , ceruri, de aceasta și înfiorați‐vă; uimiți‐vă foarte mult, zice Domnul. 13 Căci poporul meu a făcut două rele: M‐au părăsit pe mine, izvorul apelor vii și și‐au săpat puțuri, puțuri crăpate, care nu țin apă. 14 Oare este Israel un rob ? Este el un rob născut în casă? De ce a ajuns pradă? 15 Puii de leu au răcnit împotriva lui; și‐au ridicat glasul și i‐au făcut țara pustie. Cetățile sale sunt arse, fără locuitor. 16 Chiar și copiii Nofului și ai Tahpanesului au păscut pe creștetul capului tău. 17 Oare nu singur ți‐ai făcut aceasta, părăsind pe Domnul Dumnezeul tău în vremea când el te povățuia pe cale? 18 Și acum ce ai a face tu pe calea Egiptului ca să bei apele Șihorului? Și ce ai a face pe calea Asiriei ca să bei apele Râului? 19 Răutatea ta te va pedepsi și dările tale înapoi te vor mustra. Cunoaște dar și vezi că este rău și amar că ai părăsit pe Domnul Dumnezeul tău și că frica mea nu este în tine, zice Domnul Dumnezeul oștirilor. 20 Căci de demult ți‐ai sfărâmat jugul și ți‐ai rupt legăturile și ai zis: Nu voi sluji. Căci pe orice deal înalt și sub orice copac verde te‐ai plecat, ai curvit . 21 Și eu, eu te sădisem viță aleasă , sămânță cu totul bună. Cum, deci, te‐ai prefăcut înaintea mea într‐o coardă de viță străină? 22 Căci chiar dacă te vei spăla cu leșie și vei lua săpun mult, totuși nelegiuirea ta este însemnată înaintea mea, zice Domnul Dumnezeu. 23 Cum zici: Nu sunt întinat, nu m‐am dus după Baali? Vezi‐ți calea în vale , recunoaște ce ai făcut, dromaderă iute, încrucișându‐și toate căile; 24 măgăriță sălbatică deprinsă cu pustia, care în dorința ei trage pe nas vântul. În aprinderea ei cine o abate? Toți câți o caută nu se vor osteni: o vor afla în luna ei. 25 Ferește‐ți piciorul să nu fie desculț și gâtul tău de la sete. Dar tu ai zis: În zadar; nu, căci am iubit pe străini și voi merge după ei. 26 Cum se rușinează hoțul când este prins, așa se va rușina casa lui Israel; ei, împărații lor, mai marii lor și preoții lor și prorocii lor, 27 care zic lemnului: Tu ești tatăl meu. Și pietrei: Tu m‐ai născut. Căci și‐au întors spatele la mine și nu fața; dar în vremea necazului lor vor zice: Scoală‐te și mântuiește‐ne! 28 Dar unde sunt dumnezeii tăi pe care ți i‐ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te mântuiască la vremea necazului tău: căci ca numărul cetăților tale sunt dumnezeii tăi, o, Iuda! 29 Pentru ce vă certați cu mine? Toți v‐ați răsculat împotriva mea, zice Domnul. 30 În zadar am lovit pe copiii voștri: n‐au primit nicio îndreptare. Sabia voastră a mâncat pe prorocii voștri, ca un leu pierzător. 31 O, neam, vedeți cuvântul Domnului: Oare am fost eu o pustie pentru Israel sau un pământ de întuneric gros? De ce zice poporul meu: Suntem stăpâni , nu vom mai veni la tine? 32 Oare își uită fecioara podoabele, sau mireasa găteala? Dar poporul meu m‐a uitat de zile fără număr. 33 Cât de iscusită ești pe calea ta, ca să cauți iubire! De aceea chiar pe femeile rele le‐ai învățat căile tale. 34 Și în poalele tale s‐a aflat sângele sufletelor nevoiașilor nevinovați pe care nu i‐ai prins spărgând zidul, ci s‐a găsit pentru toate acestea. 35 Totuși zici: Sunt nevinovată; da, mânia lui se va întoarce de la mine. Iată , voi intra la judecată cu tine, fiindcă zici: N‐am păcătuit. 36 De ce alergi atât de mult și‐ți schimbi calea? Te vei rușina și de Egipt cum te‐ai rușinat de Asiria. 37 Da, vei ieși de aici cu mâinile pe cap; căci Domnul a lepădat pe cei în care te încrezi și nu vei propăși cu ei.