O anglal la istoriako kolengo dui bărši angloa
peraimos le Ierusalimohko.
1 Dikta o divano phendino le Ieremiahkă andai rig le Raiesti, ando dešto bărši le Raimahko le Zedechiahko, o thagar le Iudahko. O bărši kadoa sas o dešuoxtoto bărši le Nebukandeçarohko.
2 E oastea le thagresti le Babilonosti delastroata atunčeara o Ierusalimo, thai o prooroko o Ieremia kai sas phandado ande bar le bečesti, kai nikrălas le khărăstar le thagarnestar le Iudakărăstar.
3 O Zedechia o thagar le Iudahko, thodeasas te phandaven les, thai phendeasas lehkă: „Andasoste prooročis, thai phenes: „Kadea delduma o Rai: „Dikta, dau e četatea kadea ando vast le thagarehko le Babilonohko, thai lela la;
4 O Zedechia, o thagar le Iudahko, či skăpila le Xaldeiendar, ta avela dino andel vast le thagarehkă le Babilonohko, dela lehkă duma mui muieste, thai dikhăna pe angla ande anglaimaste.
5 O thagar le Babilonohko nigrăla le Zedechias ando Babilono, kai ašela ji kana anaua Mangă Me godi lestar, phenel o Rai. Orta te marăn tume le Xaldeiença, či avela tume izbutimos.”
6 O Ieremia phendea: „O Divano le Raiehko deamangăduma kadea:
7 „Dikta kă o Xanamaueelo, o šeau le kakohko tirăhko le Šalumohko, avela tute te phenel tukă: „Tin e phuw mîŕî kai sî ando Anatot, kă tut sî tu o čeačio potines la kaste tines la.”
8 Thai o Xanaueelo, o šeau mîŕă kakohko, avilo mande, pala o Divano le Raiehko, ande bar le bečiesti, thai phendea mangă: „Tin e phuw mîŕî kai sî ando Anatot, ando čem le Beneaminohko, kă tut sî tu čeačio mandimatahko thai potindimahko, tin la!” Prinjeandem kă sas o Divano le Raiehko.
9 Thai tindem kata o Xanameelo, o šeau mîŕă kakohko, e phuw andoa Anatoto, thai thodem ande toll o rup, dešuefta siklea rupune.
10 Ramosardem khă zakono, thai bokolisardem les, thodem dikhlitorea, thai thodem ando toll o rup ande kumpăna.
11 Pala kodea lem o zakono le tindimahko, kukoa kai sas bokoleardo palai kris thai palal phurimata, thai kukoles kai sas pîtărdo;
12 thai dem o zakono le tindimahko le Barukos, o šeau le Neriiahko, o šeau le Mahseiahko, angla o Xanameelo, o šeau mîŕă kakohko, angla le dikhlitorea kai iskălisarde o zakono le tindimahko, thai angla sal Iudeia kai sas ande bar le bečiesti.
13 Thai dem le Barukos angla lende kakoa mothodimos:
14 „Kadea delduma o Rai le oštirengo, o Dell le Israelohko: „Le ăl zakonuri kadala le tindimahkă, kukoa o bokoleardo thai kukoa o pîtărdo, thai tho le ande khă piri phuweati, kaste nikărdeon but čiro!
15 Kă kadea delduma o Rai le oštirengo: „Pale tindeona pe khăra, phuwea, răza, ando čem kadoa.”
16 Pala so dem o zakono le tindimahko le Barukos, o šeau le Neriiahko, kărdem le Raiehkă kakoa rudimos:
17 „Au! Raia, Devlla, dikta, kă Tu kărdean le čeruri thai phuw Tea zorasa la bareasa thai Te vastesa le tinzomahko: khanči nai mirimahko andai rig Tiri!
18 Tu des milla ji koa la miako neamo le manušen, thai došaves e bikris le daddendi ando bărkh lengă šavengo pala lende. Tu san o Dell o baro, kukoa o zurallo, savehko Anau sî o Rai le oštirengo!
19 Tu san baro koa phendimos thai zurallo koa kărimos, Tut sî Tu le iakha pîtărde pa sa le droma le šavengă le manušengă, kaste des sakoiekhăhkă pala lehkă droma, pala o rodo lengă kărdimatăngo.
20 Tu kărdean sămnuri thai šukradimata bară ando čem le Ejiptohko ji ando des dă adesara, thai ando Israelo thai maškar le manuši, thai kărdean Tukă khă Anau kadea sar sî ades.
21 Ankaladean andoa čem le Ejiptohko te poporos le Israelos, šukarimatănça thai sămnurença barănça, vastesa zurallo thai angaleasa tinzome, thai khă bară daraimasa.
22 Tu dean le o čem kadoa, kai solaxadeanas lengă daddengă kă desa les, čem ande sao thavdel thud thai avdin.
23 On avile, thai line les ando stăpînimos. Ta či ašundine o mui Tiro, či arakhline e Kris Tiri, thai či kărdine sa so mothodeanas te kărăs. Thai atunčeara tradean pa lende sa kadala bibaxtalimata!
24 Dikta, le šançuri le arakhaimahkă vazden pe pai četatea thai daraven la; e četatea avela dini andel vast le Xaldeiengăkai marăn pe pa late, mardini la sabiatar, le bokhalimastar thai la čiumatar. So phendean Tu kărdileas: Tu orta dikhăs!
25 Thai varesar, Raia, Devlla, Tu phendean mangă: „Tin tukă ăkh phuw rupesa, thai tho tukă dikhlitorea!” …kana varesar e četatea nai dini andel vast le Xaldeiengă!”
26 O Divano le Raiehko deaduma le Ieremiahkă, kadeadar:
27 „Dikta, Me sîm o Rai, o Dell sako manušehko. Sî vareso mirimahko anda Mîŕî rig?
28 Andakodea, kadea delduma o Rai: „Dikta, dau e četatea kadea andel vast le Xaldeiengă, thai andel vast le Nebukandeçarohkă, o thagar le Babilonohko, thai lela la.
29 Le Xaldeia, kai marăn pe pai četatea kadea šona pe, thai thona lakă iag, thai phabarăna la, andekhthan le khărănça po opraimos savengo andine tămîia le Baalohkă thai šordine jerfe pimahkă avră devlengă, kaste xollearăn Ma.
30 Kă le šave le Israelohkă thai le Iudahkă či kărdine anda o tărnimos lengo, dă sar so sî nasul angla Mande; le šave le Israelohkă dă sar xolleardine Ma andeiekhate la buteasa lengă vastendi, phenel o Rai.”
31 „Kă e četatea kadea astarăl Mangă e xolli thai arman, dă andoa des kana vazdea pe thai ji ando des dă adesara; anda kodea kamau te lau la angla o Mui Muŕo,
32 andai doši sa le nasulimasti kai kărde les le šave le Israelohkă thai le šave le Iudahkă kaste xollearăn Ma, on, lengă thagar, le šerălebară lengă, le raša lengă, le prooročea lengă, le manuši le Iudahkă thai le bešlitorea le Ierusalimohkă.
33 Amboldine Mangă le zăia, či dikhline pe Mande; sîkadem le, sîkadem le andeiekhate, ta či ašunde thai či sîti le.
34 Ta thodine pehkă prikăjimata le idolurengă ando Khăr pa sao akharăl pe Muŕo Anau, thai marisarde les.
35 Vazdine učimata le Baalohkă ande xar e Be-Xinom, kaste nakhaven andai iag le Molokosti pehkă šaven thai pehkă šeian: buti kai či mothodemas lengă; thai čina či nakhleasas mangă andai godi, kă sî te kărăn kadalendar barimata kaste nigrăn le Iudas ande bezex.”
36 „Thai akana, kadea delduma o Rai, o Dell le Israelohko, pai četatea kadea, pa savi phenen: „Avela dini ando vast le thagarehkole Babilonohko, mardini andai sabia, andoa bokhalimos thai andai čiuma”:
37 Dikta, tidaua le anda sal riga kai našadem le, ande xolli Mîŕî, thai ando baro Muŕo xollearimos; anaua le parpale ando than kadoa, thai kăraua le te bešen ando ujimos oče.
38 On avena o poporo Muŕo, thai Me avaua o Dell lengo.
39 Daua le khă illo thai khă drom, kaste daran Mandar orkana, karing o baxtalimos lengo thai le šavengo lengă pala lende.
40 Phandaua lença khă phanglimos vešniko, kă či mai amboldaua Ma lendar, ta kăraua lengă mišto thai thoaua lengă ando illo e dar Mandar, kaste na dureon Mandar.
41 Bukuriua Ma te kărau lengă mišto, thoaua le čeačimasa ando čem kadoa, anda soa illo thai andoa sa dii Muŕo.”
42 Kă kadea delduma o Rai: „Pala sar andem poa poporo kadoa sa kadala bară bibaxtalimata, sa kadea anaua pa lende soa mištimos, kai šinavau lengă les.
43 Tinena pe pale phuwea ando čem kadoa, pa sao phenen kă sî pustiimos bi manušengo thai jiwinengo, thai kă sî dino ando vast le Xaldeiengo.
44 Tinnena pe pale phuwea po rup, ramona pe zakonuri, boklearăna pe, thona pe dikhlitorea, ando čem le Beneaminohko, thai andel riga le Ierusalimohkă, andel četăçi le Iudahkă, andel četăçi kata o baŕobaro, andel četăçi andoa islazo, andel četăçi katar avelodes, kă anaua parpale lengă astarden le mardimahkărăn, phenel o Rai.”
Ieremia cumpără o țarină
1 Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia în anul al zecelea al lui Zedechia, împăratul lui Iuda: anul acela era al optsprezecelea al lui Nebucadnețar. 2 Și oastea împăratului Babilonului împresura atunci Ierusalimul și Ieremia prorocul era închis în curtea închisorii care era în casa împăratului lui Iuda. 3 Căci Zedechia, împăratul lui Iuda, îl închisese, zicând: Pentru ce prorocești și zici: Așa zice Domnul: Iată , voi da cetatea aceasta în mâna împăratului Babilonului și o va lua 4 și Zedechia, împăratul lui Iuda, nu va scăpa din mâna haldeilor, ci va fi dat în mâna împăratului Babilonului și va vorbi cu el gură către gură și ochii săi vor vedea ochii lui, 5 și el va duce pe Zedechia la Babilon și va fi acolo până când îl voi cerceta, zice Domnul: și chiar dacă vă veți lupta cu haldeii, nu veți birui. 6 Și Ieremia a zis: Cuvântul Domnului a fost către mine, zicând: 7 Iată, Hanameel, fiul lui Șalum, unchiul tău, va veni la tine, zicând: Cumpără‐ți ogorul meu care este în Anatot: căci tu ai dreptul de răscumpărare ca să‐l cumperi. 8 Și Hanameel, fiul unchiului meu, a venit la mine în curtea închisorii, după cuvântul Domnului și mi‐a zis: Cumpără, rogu‐te, ogorul meu care este în Anatot, care este în țara lui Beniamin, căci tu ai dreptul de moștenire și a ta este răscumpărarea; cumpără‐l pentru tine. Atunci am cunoscut că acesta era cuvântul Domnului. 9 Și am cumpărat de la Hanameel, fiul unchiului meu, ogorul care este în Anatot și i‐am cumpănit banii, șaptesprezece sicli de argint. 10 Și am iscălit zapisul și l‐am pecetluit și am luat martori și am cumpănit banii în cumpănă. 11 Și am luat zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege și obicei, și pe cel care era deschis. 12 Și am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, de față cu Hanameel, fiul unchiului meu, și de față cu martorii care au iscălit zapisul de cumpărare, de față cu toți iudeii care ședeau în curtea închisorii. 13 Și am poruncit lui Baruc de față cu ei, zicând: 14 Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Ia aceste zapise, zapisul acesta de cumpărare, cel pecetluit și cel deschis, și pune‐le într‐un vas de lut ca să rămână multe zile. 15 Căci așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Iarăși se vor cumpăra case și ogoare și vii în țara aceasta. 16 Și după ce am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, m‐am rugat Domnului, zicând: 17 Vai, Doamne Dumnezeule! Iată, tu ai făcut cerurile și pământul cu puterea ta cea mare și cu brațul tău întins; pentru tine nimic nu este prea greu: 18 Tu, care arăți îndurare la mii și răsplătești nelegiuirea părinților în sânul copiilor lor după ei, tu, Dumnezeul cel mare, cel puternic , Domnul oștirilor este numele lui; 19 mare în sfat și puternic în faptă: ai cărui ochi sunt deschiși asupra tuturor căilor copiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile sale și după rodul faptelor sale; 20 care ai făcut semne și minuni în țara Egiptului, până în ziua aceasta și în Israel și printre oameni; și ți‐ai făcut un nume ca în ziua de astăzi, 21 și ai scos poporul tău Israel din țara Egiptului cu semne și cu minuni și cu mână tare și cu braț întins și cu groază mare; 22 și le‐ai dat țara aceasta, pe care ai jurat părinților lor că le‐o vei da, țară în care curge lapte și miere; 23 și au intrat și au stăpânit‐o, dar n‐au ascultat de glasul tău, nici n‐au umblat în legea ta; n‐au făcut nimic din tot ce le‐ai poruncit să facă; așa că ai adus asupra lor tot răul acesta; 24 iată, șanțurile au ajuns până la cetate ca s‐o ia și cetatea este dată în mâna haldeilor care se luptă împotriva ei prin sabie și foamete și ciumă: și ce ai vorbit s‐a împlinit; și iată, tu vezi aceasta; 25 și tu, Doamne Dumnezeule, mi‐ai zis: Cumpără‐ți ogorul cu bani și ia martori… când totuși cetatea este dată în mâna haldeilor! 26 Atunci cuvântul Domnului a fost către Ieremia, zicând: 27 Iată, eu sunt Domnul Dumnezeul a toată carnea; este oare ceva prea greu pentru mine? 28 De aceea, așa zice Domnul: Iată, dau cetatea aceasta în mâna haldeilor și în mâna lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și el o va lua. 29 Și haldeii care luptă împotriva cetății acesteia vor veni și vor pune foc cetății acesteia și o vor arde pe ea și casele pe acoperișurile cărora au adus tămâie lui Baal și au vărsat daruri de băutură altor dumnezei ca să mă întărâte. 30 Căci copiii lui Israel și copiii lui Iuda au făcut numai rău în ochii mei din tinerețea lor; căci copiii lui Israel numai m‐au întărâtat cu lucrul mâinilor lor, zice Domnul. 31 Căci cetatea aceasta mi‐a fost spre mânie și spre urgie din ziua în care au zidit‐o până în ziua aceasta, ca s‐o îndepărtez dinaintea feței mele, 32 pentru tot răul copiilor lui Israel și al copiilor lui Iuda pe care l‐au făcut ca să mă întărâte ei , împărații lor, mai marii lor, preoții lor și prorocii lor și bărbații lui Iuda și locuitorii Ierusalimului. 33 Și și‐au întors spatele spre mine și nu fața; și deși i‐am învățat, sculându‐mă de dimineață și învățându‐i, n‐au ascultat ca să primească învățătură. 34 Și au pus urâciunile lor în casa care se numește după numele meu, ca s‐o necurățească. 35 Și au zidit înălțimile lui Baal, care sunt în Valea fiului lui Hinom, ca să treacă prin foc lui Moloh pe fiii lor și pe fetele lor, ceea ce nu le‐am poruncit, nici în inimă nu mi s‐a suit, ca ei să facă urâciunea aceasta să tragă pe Iuda în păcat. 36 Și acum deci așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel despre cetatea aceasta de care voi ziceți: S‐a dat în mâna împăratului Babilonului prin sabie și prin foamete și prin ciumă: 37 Iată, îi voi aduna din toate țările unde i‐am alungat în mânia mea și în furia mea și în aprindere mare: și‐i voi întoarce în locul acesta și‐i voi face să locuiască în liniște. 38 Și ei îmi vor fi popor și eu le voi fi Dumnezeu. 39 Și le voi da o inimă și o cale ca să se teamă de mine în toate zilele, pentru binele lor și al copiilor lor după ei. 40 Și voi face cu ei un legământ veșnic că nu mă voi întoarce îndărăt de la ei, făcându‐le bine; și voi pune frica mea în inima lor, ca să nu se abată de la mine. 41 Da, mă voi bucura de ei ca să le fac bine și‐i voi sădi în țara aceasta într‐adevăr cu toată inima mea și cu tot sufletul meu. 42 Căci așa zice Domnul: Precum am adus asupra poporului acestuia tot răul acesta mare, așa voi aduce asupra lor tot binele pe care l‐am vorbit cu privire la ei. 43 Și se vor cumpăra ogoare în țara aceasta despre care ziceți: Este pustie, fără om și fără vită, este dată în mâna haldeilor. 44 Oamenii vor cumpăra ogoare pentru argint și vor iscăli zapise și le vor pecetlui și vor lua martori în țara lui Beniamin și în împrejurimile Ierusalimului și în cetățile lui Iuda, în cetațile ținutului muntos și în cetățile șesului și în cetățile dinspre miazănoapte; căci voi întoarce robia lor, zice Domnul.